Doi reprezentanti de seama ai statului de gasca…
Revolta şi confuzia
Nenea Iancu nu a mers la vot.
– Pen’ ce, nene Iancule?
– Pen’ ce? Pen’ ce? Pen’ că nu puteam vota confuzia!
Am rămas pe gânduri, cum aşa? Că doar alegătorii s-au bulucit să voteze, aşa de porniţi şi orientaţi au fost, ca şi cum ştiau ce fac, ce votează, ceva foarte clar, foarte limpede, ca bună ziua!
Cum limpede, când scorul a fost cam egal, de unde a ieşit balanţa asta? Din confuzie, monşer. Iar au fost păcăliţi oamenii, traşi în piept. Cum aşa?
Păi judecă şi dumneata, dacă asta-i logică. Şi unul şi altul ne-au îndemnat să votăm pentru schimbare, nu-i aşa? Ponta se gândea la schimbarea regimului Băsescu, să se termine cu un regim absurd, model de aberaţiuni şi corupţiune. Celălalt, Johannis, a îndemnat şi el să votăm pentru schimbare. Dar ce fel de schimbare? Schimbarea lui Ponta şi a clicii lui. Ponta a fost perceput ca un continuator al comunismului, pricepi dumneata?, deşi dăduse semnalul schimbării, adică refăcuse USL, îl anunţase pe Tăricică premier, deci liberalism. Dar Johannis a cerut ca el să-şi dea demisia, guvernul să cadă, să se termine cu continuitatea. Păi Ponta voia să termine cu continuitatea, nu Johannis, care a defilat cu Băsescu prim-ministru! Când eu le-am văzut mutrele alături, m-am închis în debara! Ce schimbare e asta? E putinism, monşer, nu schimbare. Adică tot n-am scăpat de maimuţoi? Păi până la ora 19 scorul era egal, ca deodată, într-o oră şi ceva, balanţa să încline de partea neamţului. Se repeta scenariul anterior, când Pârţescu l-a învins pe Gioală. Şi-a pus în funcţiune armata ofiţerilor sub acoperire, şi din diaspora, şi din ţară. Păi aici, la Berlin, unde mi-am instalat şi eu cortul, s-a dus o luptă între cei care boicotau alegerile, şi manifestanţi, formaţi din mulţi care votaseră, dar au rămas, să fie părtaşi la revolta anti-guvern.
Nimeni nu s-a gândit că votează o monstruozitate, pe un căpos, că sasul e încăpăţânat rău, iar dacă menţine continuitatea monstrului, eşuează repede! Cu aşa ceva să votez, monşer?
E revoluţie sau ce e? A fost revoluţie în afară, iar votul pentru prezidenţiale a fost un pretext. Imaginea cozilor kilometrice din diaspora, umilinţa la care au fost supuşi românii care trimit în ţară peste 3 miliarde de euro pe an, asta a declanşat revolta. Diaspora a învins! Ea e câştigătoarea alegerilor! Românii din ţară au reacţionat prompt şi au ieşit în stradă. Votul devenea un pretext pentru o nouă revoluţie. Dar Johannis nu e Horea, e un sas imobil, nu este eroul, nici simbolul asimilat cu schimbarea din ţâţâni, el e cam gol, cam dezgolit, fiindcă de unde oameni, neicuşorule, dacă defilează tot cu Nuţi din Pleşcoi, Blaga, Băşinică et co?! Eu nu pot pentru ca să votez cu confuzioniştii. Şi să vedem ce urmează acum, fiindcă românii nu-s clari. Ei se duc orbeşte la vot. Dacă l-au votat pe Johannis atât de masiv, ei au votat continuitatea, nu schimbarea, pricepi matale?
Eu nu pot pentru ca să votez, monşer, cu un preşedinte fără logică. Am avut o mostră de confuziune perversă până acum la Cotroceni, cu un preşedinte demis şi suspendat, ce, să mergem cu ea mai departe? Unde ajugem?
Păi, nene Iancule, a câştigat un neamţ de-al dumitale, nu te bucuri?
Mă bucur şi nu prea, monşer, fiindcă n-a câştigat Johannis, ci confuzia.
Atunci cum îţi explici invazia asta masivă la vot?
Prin prostia guvernului, care n-a ştiut să organizeze alegerile în diaspora. Uite, îşi spun despre ce s-a întâmplat aici, la Berlin, unde mi-am avut şi eu obştescu’ sfârşit. Oamenii n-au putut vota şi chestiunea asta s-a transformat în manifestaţiune. Peste tot în diaspora votul a devenit manifestaţiune. A fost ceva de necrezut, ca în ţările bananiere, fiindcă s-a manifestat peste tot, la Londra, Paris, New York, pentru dreptul la vot! Înţelegi dumneata ce s-a întâmplat? Până şi Johannis, în cuvântul său scurt de după alegeri, a spus că e inadmisibil ce s-a întâmplat în diaspora, ca omenii să nu aibă drept la vot. Era atât de simplu pentru guvern să mai facă secţii de votare, să se mobilizeze puţin. Da n-a vrut. Şi asta a pus capac. Pontagiii s-au învins singuri. Aveau un avantaj de 10 procente faţă de turul I, dar le-au pierdut pe toate şi situaţia s-a răsturnat în mod neaşteptat chiar şi pentru Johannis. Cel mai mirat că a câştigat alegerile a fost el. Singur a recunoscut că e ceva fantastic!
Boii n-au bănuit că o mână de oameni poate face atâta vâlvă. Au ignorat faptul că cei mai buni dintre români sunt în afară. Acolo e fruntea intelectualităţii, fruntea muncitorimii, fruntea românismului. S-a ajuns ca milioane de români să fie daţi afară, să-şi caute un rost în altă parte, nu în ţara lor. Apoi, monşer, să nu uităm că ne aflăm în era imaginii, a internetului, că mii de celulare au transmis imaginile umilinţei. I-a învins internetul, monşer. Aici e cheistonul, că flacăra de de la Berlin, Paris, Munchen, Londra… s-a aprins şi în ţară, a fost o reacţie a românilor din ţară, solidari cu cei din afară, cu rudele şi fraţii lor.
Aşadar, te rog să reţii că românii care au ieşit la vot în număr mare, în plus faţă de primul tur, au fost cei care au votat nu pentru Johannis, ci împotriva guvernului, împotriva corupţiei şi a structurilor anchilozate din România. Nu a fost un vot pentru, ci un vot contra, să se termine cu trecutul, cu practicile umilinţei. O revoluţie din ţâţâni. Nu o dată am scris că România băsistă este un stat care îşi sfidează diaspora, care este total ostil românilor din străinătate! Nu o dată am divulgat paiaţele de la ICR, de la Ambasade, de la MAE şi DRP! Păi ce tot fac aceşti maimuţoi, ce fac cei de la ICR, Consulate şi Ambasade? Împiedcă românii să se manifeste, sfidează orice proiect de-al lor, iar acum au împiedicat cât au putut votul lor din străinătate. Cei aproximativ trei milioane de români din diaspora au votat mereu împotrivia Partidului Social-Democrat, pe care îl consideră un urmaş al Partidului Comunist, corupt şi rezistent la reformă. Nu se aşteptau să fie aşa şi acum?
Dar problema este cum să fie menţinută această stachetă a revoltei, acest suflu revoluţionar, acest elan de purificare? Ţine acum, dar peste trei zile se cade iar în balta compromisurilor, bisericuţelor, confuziei. Se instalează iar confuzia la putere, dacă Johannis este şi el asimilat găştilor. Statul de gaşcă va continua.
*
Nu mă puteam înţelege cu nenea Iancu, deşi atitudinea lui e de înţeles, fiindcă şi el a părăsit ţara din aceleaşi raţiuni care îi îndeamnă să plece şi pe românii de azi.
Revoluţia românilor se face, văd, zicea el, în valuri, la 25 de ani o dată. Peste 25 de ani va fi o nouă revoltă asemănătoare, dacă nu se face mai repede curat.
Sunt în cauză, aşadar, monşer, două probleme diferite, mari, revolta populară şi votul la prezidenţiale, un pretext pentru revoltă. Revolta are un mesaj clar, dar votul a fost o confuziune totală, din motivele arătate. Vor înţelege alde Johannis acest mesaj? Fiindcă, în afară de cei din diaspora şi vreo două milioane de români din ţară, restul orbecăie.
Şi unii şi alţii, dintre susţinătorii candidaţilor, au votat confuzia, fiindcă nici unul dintre contracandidaţi nu a avut un mesaj clar, adică ce înţelege el prin schimbare? Să schimbi o situaţie, un om, un regim sau un sistem?
A, da, se poate vorbi de o schimbare, aşa, un fel de rotaţiune, fiindcă şi oamenii dintr-o barcă şi din cealaltă barcă sunt la fel, ei se pot schimba siguri, pot trece dintr-o barcă în alta, dar asta nu e schimbare, e continuitate. S-a repetat şi cuvântul continuitate. Dar ce fel de continuitate, nu a explicat nici unul. Când Ion Raţiu a candidat la preşedinţie, a spus, vreţi continuitatea regimului comunist cu unul mai căldicel, votaţi-l pe Iliescu, vreţi schimbare radicală, adică vreţi capitalism, votaţi-mă pe mine, fiindcă eu ştiu ce e capitalismul, am trăit o viaţă în Anglia. Şi poporul a ales neocomunismul, care s-a perpetuat până la alde Johannis. Care nu e totuşi Ion Raţiu. Nu e un politician format. Nu are o istorie de român în spate. Nu e o personalitate de nici un fel. Îmi pare rău pentru el, dar e tare naiv, rămân la părerea că are o figură de prostănac, poate şi fiindcă nu prea stăpâneşte limba română, poate gândeşte mai bine în germană, mai ştii? Asta-i speranţa mea. Să se gândească mai mult la Carol I, la Elisabeta lui, decât la Carol II şi Lupeasca, cu care se tot compară Nuţeasca.
Confuzia a fost total dirijată, fiindcă şi unii şi alţii au îndreptat reflectoarele spre o direcţie falsă. Altfel spus, indirect, s-a continuat meciul Ponta-Băsescu. Oribil, monşer. O Românie fără băşinişti, şi fără pontagii, asta poate să facă Johannis sau e şi el din neamul lui Ciolannis? E posibil ca apele să se limpezească, dacă ar aduce în guvern niscaiva nemţi, altfel confuzia o să se adâncească. Dacă nu scăpăm de Pârţescu, de omul discordiei, rămânem şi cu aparatul lui subversiv pe cap şi cu trena uriaşă a corupţiei din tabăra PSD. Cu cine să votez, cu neocomunismul, care continuă practicile regimului Iliescu, sau cu anarhismul, cu haosul regimului Băsescu?
Votul e una, iar revolta populară alta, repet. Eu nu le suprapun. Revolta a tras semnalul de alarmă, a arătat ce puternică estre forţa masei, când o calci pe bătătură. Dar alegătorii nu vor înţelege niciodată că ei au votat tot cu pătura subversivă, cu aceiaşi ticăloşi care i-au înşelat şi păcălit mereu, fiindcă nimic din structurile neocomuniste şi băsiste nu s-a schimbat, nu e o schimbare, ci o consolidare a lor!
Ei, acum să vedem cum va arăta România lucrului bine făcut. Fiindcă dacă ne îmbârligăm iar cu alde neamul lui Băşină, nu ajungem decât tot de rahat, la vendete. Păi cum o să se ţină de promisiuni sasul nostru? Cu cine? Nu se poate decât dacă îi ia alături pe votanţi, pe unii din masa tăcută, care acum şi-a arătat din nou forţa. Să reţinem că Johannis a promis că nu e de acord cu federalizarea, cu independenţa Ţinutului Secuiesc, a candidat pentru o Românie a respectului, a prosperităţii, o Românie normală.
Ia să văd şi eu, monşer, cum arată România normală, fiindcă de aia strâmbă m-am săturat, dar mi-e greu să cred că aşa, peste noapte, Ponta cade, guvernul cade, legea amnistiei şi graţierii cade, plus bomba, un parlament mai mic şi flexibil, să nu uităm marea promisiune. El cică e omul care tace şi face, pune fapta în locul vorbărirei. Să cadă vorbăria! Cum, la români să moară mama, adică vorbăraia? N-aş prea crede. Gândeşte-te că PSD, dacă devine opoziţie, e o forţă redutabilă, iar în spatele lui Joahnnis e aceeaşi armată înfometată şi gonflată de corupţi mari şi mici, de retardaţi şi revendicativi, gen Orban, sau complexaţi, gen Antonescu. Toţi foşti, care pozează în oameni noi! Însă nu pe ei i-a votat poporul. Ei nu vor să priceapă că trebuie să plece? Pricep, dar nu vor pleca niciodată. Va putea scăpa poporul de boanghine, de Hâhâilă şi de joanghina lui?
Poporul a transformat votul într-o revoltă socială şi politică. Johannis a fost doar pretextul. El acum are pe umeri o răspundere uriaşă, cât reparaţia morală faţă de eroii revoluţiei din decembrie. El trebuie să facă curat! Să împlinească acest ideal moral. Şi a declarat că va curăţa clasa politică de lichele, de corupţi, de lingăi. E vremea să facem curat! Poate la “Nufărul”! Curat cu alde Băsescu în frunte? Cu acest simbol anti-român şi şui la minte? Curat cu un aparat subversiv în spate?
Dar să avem speranţă, cine ştie, cu un neamţ, poate acum România devine o filieră nemţească, o să asculte Johannis de madam Merkel, va face ce va spune ea, să-l vedem la lucru, să nu dăm în doaga lucrului bine desfăcut!
Dar nenea Iancu e tot Sceptic, cum îl ştim, fiindcă încă nu vede o Românie a românilor. Şi a plecat ca o bufniţă în zbor, dispărând în noaptea neagră.
Grid Modorcea
