George Lixandru (foto) este un scriitor al generaţiei care a început să creeze în anii ’70. Este un nume consacrat printre iubitorii de cultură buzoieni şi nu numai. George Lixandru a scris după Revoluţie pentru multe publicaţii precum: „Oblio”, „Zig-zag”, „Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia”, „Informaţia Buzăului”, „Buzăul” sau „Jurnalul de Buzău”.
George Lixandru s-a născut la Scărişoara, comuna Cislău. A debutat literar în anul 1972 în „Albina” (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Opinia”, “Școala Buzoiană”. A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu” Buzău, „Astra” Brașov și „Tomis” Constanța.
A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu”, Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu”. A publicat mai multe cărți, printre care amintim: Sonete de palavragiu, Anotimp în căpăstru, Sexonete, Noul Testament – Poezia după George Lixandru, Oraşul pe fond alb, Nebunul şi pasărea albă a libertăţii şi În pânda viermilor.
Îl puteţi citi, la zi, pe Facebook cât si pe Blogul personal, cu materiale literare şi pe site-ul Gazeta lu’ Buzoianu’ cu articole de mare forţă jurnalistică şi reportaje fascinante.
Astăzi, deşi Primăria şi Consiliul Judeţean Buzău ar fi trebuit sa fie încântate în a-i asigura nu numai o locuinţă ci şi toate facilităţile pentru a-i înlesni actul de creaţie, scriitorul şi jurnalistul de marcă George Lixandru a ales forma extremă de protest după ce a fost aruncat în strada şi dupa ce a aşteptat 10 ani, în zadar, să i se rezolve de către Primărie situaţia locativă. Ceea ce Primăria ignoră este că, potrivit Legii, în cazul scriitorilor şi ziariştilor, are obligaţia să rezolve cererile acestora cu celeritate. Aici vorbim deja de rea voinţă, după 10 ani de aşteptare. Din păcate, despre primarul PSD Constantin Boşcodeală aflăm doar ştiri care conţin şi acronimul DNA în titlu. Poate, totuşi, măcar acum, în ultimul ceas, îşi mai spală din pacate rezolvând de urgenţă situaţia colegului nostru de presă de la Buzău.
Ziarişti Online va întreprinde demersuri de informare la autorităţile locale urmând să vă ţinem la curent cu evoluţia cazului. Până atunci, aflaţi cum stă situaţia, chiar de la grevistul foamei, intervievat de Anca Murgoci pentru DC News:
Într-un oraș parcă surd la problemele oamenilor, George Lixandru, publicist și scriitor din Buzău, își strigă durerea. De joi se află în greva foamei. George Lixandru speră ca autorităţile să îl ia în seamă şi să-i repartizeze o locuinţă socială, demers pe care scriitorul l-a început cu un deceniu în urmă. El a fost evacuat joi din casa în care a locuit cu chirie şi spune că va sta în greva foamei până când i se va da curs solicitării.
“O viață întreagă m-am tot întrebat dacă are vreo importanță faptul cum mori sau dacă e bine să mori pentru o cauză ori o anume idee. Niciodată nu am ajuns la un răspuns decisiv. Au atârnat în balanță mereu alte și alte răspunsuri. JOI, 16 OCTOMBRIE, ORELE 9.15, MĂ VĂD OBLIGAT SĂ “VERIFIC” AȘA ZISELE MELE SPECULAȚII. SUNT ÎN GREVA FOAMEI ÎN FAȚA CONSILIULUI JUDEȚEAN BUZĂU!
Dumnezeu să mă ierte, pentru că întotdeauna astfel de gesturi disperate sfârșesc cu moartea ori îmbolnăvirea iremediabilă a celui care are curajul să le facă!”, a spus George Lixandru înainte de a intra în greva foamei.
Într-un interviu acordat pentru DC News, George Lixandru a vorbit despre povestea sa.
DC News: De ce ați intrat în greva foamei?
George Lixandru: Ieri, în prima zi a grevei mele, s-a postat în fața mea un individ care pretindea că e de la un post de televiziune. M-a întrebat de ce sunt în greva foamei, i-am răspuns, iar individul mi-a reproșat că sunt unul dintre cei mulți și proști. “Bogații sunt deștepți, săracii sunt proști”, s-a îndepărtat ăsta aproape țipând. Culmea e că în romanul meu Jurnalul unui sinucigaș există un fragment în care scriu că exact așa ne percep bogații democrației după ureche – suntem săraci din vina noastră. Așadar, răspunsul la întrebarea de ce sunt în greva foamei ar fi: De-aia!
Să arătăm celor care au jecmănit această țară până la ultima lescaie că NU SUNTEM PROȘTI!
DC News: De ce în 2014 se mai întâlnesc astfel de situații disperate? De ce credeți că în 2014 cultura nu este respectată?
George Lixandru: În ultima vreme, mass-media a fost inundată de false valori. Toată cultura românească s-a manelizat. Mulți scriitori au devenit sclavii acestei prostituări culturale. Se pun în slujba diferiților indivizi, au devenit la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești.
DC News: De ce avem nevoie de cultură?
George Lixandru: Știți cum e? Francezii au o cutumă. Ei spun așa: un popor fără suflet nu mai este un popor. Poporul român nu mai are suflet. Probabil nu a avut niciodată. Sunt foarte dur în această privință. Am scris un roman care se cheamă “Jurnalul unui sinucigaș”. L-am numit așa pentru că întregul popor este unul de sinucigași. Să luăm puțin istoria. Franța a avut vreo 16 regi în 1400 de ani. Noi în 1400 de ani, am avut circa 1600 de domnitori. Toți au fost dați la o parte prin intrigă, minciună și diverse uneltiri. Revenind la întrebare. Niciodată nu au fost respectați scriitorii. Au fost respectați doar șmecherii. Trăiesc bine doar cei care fac compromisuri cu politicienii. Eu nu am făcut niciun compromis și nici nu vreau să fac asta vreodată.
DC News: Am putea spune că v-ați născut într-o țară greșită. Credeți că dacă ați fi trăit în altă țară, lucrurile ar fi stat altfel pentru dumneavoastră?
George Lixandru: Da, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel, soarta era alta. În țări precum Germania sau Franța, oamenii știu să-și respecte valorile.
DC News: Ați fost amenințat că veți fi dus la Spitalul Săpoca dacă nu încetați protestul…
George Lixandru: Joi am fost cel mai important personaj din județul Buzău. Doi polițiști și doi jandarmi m-au păzit toată ziua. La un moment dat, jandarmii au avut curajul să îmi spună că mă vor interna la Spitalul Săpoca. A fost de față și un jurnalist buzoian, Iulian Gavriluță. Și el a povestit despre acest episod. Trebuie să spun că am făcut o cerere către primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, care mi-a spus că nu am mutație pe municipiul Buzău și asta a fost tot. De fapt, nici nu mi-a fost primită cererea pentru că nu am mutație aici. De zece ani, mi se dă același răspuns: vă respectăm foarte mult și în timp rezolvăm și situația dumneavoastră.
DC News: De ce credeți că în România, oamenii care își strigă durerile sunt considerați nebuni?
George Lixandru: Știți cum e? Românul s-a obișnuit să stea numai în genunchi, iar când cineva are curajul să se ridice în picioare este considerat nebun. Nu este normală o astfel de atitudine. Oamenii ar trebui să ne aprecieze măcar pentru curajul că ne spunem păsurile.
DC News: Dumneavoastră trăiți prin poezie.
George Lixandru: Scriu pentru că așa m-am născut. Un regretat scriitor buzoian spunea așa: un poet născut, nu făcut. Eu așa m-am născut. Am fost acuzat că aș fi colaborat cu Securitatea. Vă imaginați? Dacă eu la 15 ani aș fi colaborat cu Securitatea, probabil că nu aș fi fost în situația actuală. Orice om trebuie să aibă o idee în care să creadă. Crezul meu este să scriu mereu adevărul. Credința m-a ajutat foarte mult să depășesc momentele grele prin care am trecut. Trebuie să crezi în ceva pentru ca lupta ta să aibă un suport. Dacă nu crezi un nimic, la rândul tău ești un nimic. Trebuie să crezi în ceva pentru a putea merge mai departe.
DC News: Cum vedeți rezolvarea cazului dumneavoastră astfel încât să ieșiți din greva foamei?
George Lixandru: În general, în România greva foamei nu are niciun efect. Pe nimeni nu interesează că existăm. În primul rând, am o doleanță: venirea unui procuror DNA București. Până acum, m-am adresat DNA-ului cu trei plângeri și nu am primit nici măcar o informare că le-ar fi primit. Voi înceta greva foamei atunci când va veni în Buzău un procuror DNA și în momentul în care voi primi o locuință. Dacă nu, voi muri aici. Câteodată mai este necesar și câte un sacrificiu.
George Lixandru susţine că va sta în greva foamei până va primi ceea ce a cerut, sau până când va muri de foame, dacă şefii judeţului nu vor da curs solicitării sale.
Foto sus: Adevarul, care prezintă şi un VIDEO: Un scriitor buzoian a intrat în greva foamei, în faţa Consiliului Judeţean, după ce a fost dat afară din casă
