Cine conduce SIE?

Avalanşa ofiţerilor acoperiţi de pe scena publică mă face să vă propun un exerciţiu intelectual: este foarte verosimil ca Teodor Meleşcanu să fi fost ofiţer acoperit, în timpul lui Ceauşescu, având o frumoasă carieră diplomatică, şi îndeplinind, între altele, inclusiv funcţia de secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă ONU şi alte organizaţii internaţionale de la Geneva (1978-1985).
Pe seama funcţiei de “secretar II” din oricare ambasadă, circula o remarcă persiflantă – “Secretar II zici?, aha!” – care vrea să spună că, întotdeauna, “secretar II” înseamnă spion.
Deci, că Teodor Meleşcanu ar fi fost un spion al serviciilor româneşti din timpul lui Ceauşescu este verosimil şi este verosimil ca el să-şi fi păstrat subordonarea faţă de servicii, chiar şi după căderea lui Ceauşescu.
Repet, este doar un exerciţiu intelectual: ce aţi spune dacă, în calitate de ofiţer acoperit, subordonat Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu este numit şeful Serviciului de Informaţii Externe?
Adică, la SIE, are un ofiţer care îi este, în acelaşi timp, atât şef (pe ascuns), cât şi subordonat (oficial).
Adică, o culme a ironiei: SIE este condus de un ofiţer acoperit!
Într-o astfel de ipoteză teoretică, cine conduce SIE: şeful ascuns al lui Meleşcanu sau subordonatul lui, pe nume Teodor Meleşcanu, care este şeful SIE?!
Răspunsul este imposibil, în schimb situaţia de talmeş-balmeş din servicii şi autonomizarea lor neconstituţională devine posibilă.
Am imaginat acest scenariu, cu două zile în urmă, dar, ieri, Valer Marian a revenit cu declaraţii, în presă, prin care îmi confirmă fantezia:
“Cred, raportat la evoluţia evenimentelor, că preşedintele Băsescu are dreptate în ce priveşte măsluirea de către premierul Victor Ponta şi directorul SIE, Teodor Meleşcanu, în combinaţie cu tata socru Ilie Sârbu, a Hotărârii de Guvern nr. 223/2013, care a avut drept finalitate acoperirea foştilor ofiţeri acoperiţi, fiindu-le profitabilă la toţi trei.
În data de 25 martie 2013, cu ocazia unei discuţii pe care am avut-o cu Victor Ponta la sediul central al PSD, în care îmi recomanda să renunţ la funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PSD, invocând pretinse declaraţii antiamericane, la un moment dat acesta mi-a reproşat că l-am angajat consilier parlamentar pe «nebunul de Ovidiu Ohanesian», motivând că acesta ar fi afirmat în anumite medii că a fost ofiţer acoperit al SIE. După câteva zile, vădit marcat, Ilie Sârbu mi-a comunicat să nu-l mai aduc pe Ovidiu Ohanesian la grupul parlamentar al PSD şi la sala de plen a Senatului. Atunci, pentru a fi stopat accesul lui Ovidiu la Senat, s-a luat în premieră, la propunerea lui Sârbu, decizia de a fi postaţi portărei la uşile de acces în sala de plen, pentru a interzice accesul consilierilor parlamentari. În data de 9 aprilie 2013 i-am transmis liderului de grup Ilie Sârbu un mesaj pe e-mail prin care îl avertizam, în mod ceremonios, că în anumite cercuri politice şi ale ofiţerilor de informaţii se discută că el şi premierul Ponta sunt vulnerabili şi şantajabili în faţa preşedintelui Băsescu datorită apartenenţei lor la SIE, respectiv la DIE. În data de 20 aprilie 2013 nu mi s-a permis accesul la Congresul PSD, după ce am anunţat în prealabil că intenţionez să iau cuvântul, probabil din cauza temerii tandemului Ponta-Sârbu că voi dezvălui apartenenţa lor la serviciile secrete. Astfel că, în data de 23 aprilie 2013 am elaborat şi difuzat comunicatul de presă la care am făcut referire, prin care am făcut publică, pentru prima dată, apartenenţa ginerelui Ponta şi socrului Sârbu la serviciile secrete. Interesant este că după o săptămână, respectiv în data de 30 aprilie 2013, a fost adoptată dubioasa Hotărâre de Guvern nr. 223/2013, care a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 mai 2013. Acest act normativ i-a fost profitabil şi lui Teodor Meleşcanu, referitor la care se vehicula că ar fi fost ofiţer acoperit în perioada în care a activat în diplomaţie înainte de 1989, şi lui Ilie Sârbu, despre care foşti şefi din DSS spun că ar fi fost, înainte de Revoluţie, informator al Securităţii, cu pseudonimul “Gigi Marinescu” şi apoi ofiţer acoperit al CIE (Serviciul de spionaj al Securităţii) cu misiuni realizate în spaţiul occidental (Elveţia, Marea Britanie, Republica Federală Germania).”
Deci, cine a condus SIE?!
Unii susţin că Teodor Meleşcanu ar fi glumit, cu două seri în urmă, când, în emisiunea inteligentului domn Gâdea, de la Antena 3, a afirmat: “…nu recrutăm oameni de foarte mare inteligenţă pentru că ăştia încep să-şi pună probleme”.
Va fi glumit, dar o astfel de glumă presupune superficialitate în considerarea SIE şi nu ţi-o poţi permite, decât dacă ştii că serviciul este un talmeş-balmeş.
Nu cred că gluma este potrivită, de vreme ce îl poate privi, în mod direct pe Teodor Meleşcanu, însuşi, după cum jigneşte, în mod direct, întreg personalul unuia dintre cele mai importante servicii ale noastre de intelligence.
Totuşi, nu la asta vă propun să cugetaţi.
Exerciţiul intelectual pe care vi-l propun constă în cu totul altă întrebare: cine conduce SIE, acum?