Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a folosit prilejul prezenţei sale la cea de-a 25 ediţie a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad pentru a defini cât mai mai clar posibil, fără loc de echivoc, strategia de politică internă şi externă a Guvernului de la Budapesta, pe care observatorii îngrijoraţi de perspectivele deschise Ungariei o apreciază ca fiind o negare a valorilor tradiţionale ale democraţiilor occidentale.
“Financial Times” (Marea Britanie) reţine că premierul ungar a subliniat faptul că “societăţile democratice liberale nu pot să rămână competitive la nivel global. (…) Discursul lui Orban, rostit în faţa liderilor ungari, întruniţi în statul vecin România, va spori, la Bruxelles, temerile potrivit cărora, în Ungaria, democraţia este expusă riscului”.
Viktor Orban a declarat, printre altele, că Ungaria va deveni un “stat axat pe muncă, nonliberal”. El a criticat “activiştii politici plătiţi”, spunând că aceştia reprezintă interese străine în Ungaria.
Agenţia de ştiri americană Bloomberg citează din discursul de la Tuşnad ideile privind „falimentul statelor democratice liberale” şi orientarea Ungariei către „construcţia unui stat neliberal, bazat pe fundaţiile nationale – ordine, muncă şi disciplină”. El a enumerat Rusia, Turcia şi China ca exemple de naţiuni “de succes”, care nu sunt liberale, iar unele dintre ele nici măcar democrate.
Criza financiară globală din 2008 a arătat că “statele democratice liberale nu pot rămâne competitive la nivel global”.
Premierul Orban este convins că Ungaria trebuie să aibă relaţii bune cu ţările din Uniunea Europeană, dar şi cu restul lumii, menţionând că nu va marginaliza nici capitalul rusesc, nici cel venit din ţările arabe şi nici din China.
Orban nu este de acord cu izolarea Rusiei. Dimpotrivă, el susţine că „interesul major este ca această ţară să nu se rupă de procesul de dezvoltare, democratizare şi modernizare a societăţii”.
“Lăsând la o parte ideologiile, trebuie să gasim acele puncte comune pe baza cărora să ne armonizăm interesele cu aceste ţări. Nu cred că trebuie să facem o alegere, trebuie doar să vedem dacă relaţiile servesc sau nu intereselor Ungariei. (…) Trebuie să avem relaţii bine dezvoltate cu UE, dar şi cu restul lumii, pentru că succesul lor este şi succesul nostru. Trebuie să fim realişti în ceea ce priveste capacităţile noastre şi conştienţi că trebuie să dezvoltăm aceste relaţii, să căutăm acele puncte unde avem interese comune”.
La începutul acestui an, Ungaria şi Rusia au încheiat un acord de cooperare privind construcţia a două reactoare nucleare la centrala de la Paks. Acordul semnat la Moscova de premierul ungar Viktor Orban şi de preşedintele rus Vladimir Putin prevede ca Rusia să pună la dispoziţia Ungariei un credit de 10 miliarde de euro pentru construcţia reactoarelor. Acordul reprezintă, practic, o încredinţare directă a lucrării către compania rusă Rosatom, cu ocolirea normelor europene în domeniul achiziţiilor publice.
Orban a spus că Ungaria caută să-şi definească propriul sistem care să aducă prosperitate şi stabilitate în următorii 20-30 ani, menţionând că a copia Occidentul “e o dovadă de provincialism”.
“Dacă vrem să schimbăm tot ceea ce nu ne convine în lumea care ne înconjoară, atunci trebuie să creăm un sistem care să ne convină”, a spus Viktor Orban, care a susţinut că liberalismul care a construit statul de bunăstare şi-a epuizat deja resursele şi “a început să se autoconsume”.
Orban a afirmat că nu neagă valorile liberale, dar această ideologie nu va fi elementul central al sistemului politic din Ungaria, atâta vreme cât partidul pe care îl conduce, FIDESZ, se va afla la putere, ci va conţine “o abordare naţională”.
“Sentimentul naţional este aur! Slujirea naţiunii, sacrificiul pentru ceea ce este mai presus decât tine sunt de aur. Deci sentimentul naţional nu este un pericol, ci o energie pozitivă care ne poate mobiliza toate capacităţile” (Discursul premierului Ungariei la Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale, 11 octombrie 2013, Agerpres).
În completare şi explicitare, “Zsolt Nemeth, preşedintele Comisiei parlamentare de politică externă, a declarat (29.07.2014/ Godollo), în cadrul reuniunii profesorilor de limbă şi literatură maghiară din Bazinul Carpatic, că învăţământul reprezintă cel mai important sector al politicii naţionale ungare. Politicianul FIDESZ a subliniat că dăinuirea maghiarimii depinde de profesorii din afara graniţelor Ungariei”. Într-o analiză din luna mai, George Friedman (Stratfor) face o comparaţie între Viktor Orban şi liderul Ungariei dintre cele două războaie mondiale, Miklos Horthy.
Notă: “În Ungaria, rata şomajului a scăzut, în cel de-al doilea trimestru al anului în curs, cu 2,3%, ajungând la 8%, comparativ cu perioada similară din 2013, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH). (…)
Numărul angajaţilor a crescut cu 190 de mii, ajungând la 4.122.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creştere de 4,8% faţă de perioada corespunzătoare din 2013. (…)”
Sursa: Ziaristi Online
