O delegatie de ziaristi si ofiteri de informatii in rezerva a intreprins luna trecuta o vizita la Baia Mare, fiind intampinata cu toate onorurile de conducerea sectiei SRI, de veteranii structurilor de siguranta si securitate nationala si de cele mai inalte oficialitati locale.
Dupa prezentarea celei mai recente lucrari a generalului (r) SRI Aurel Rogojan, “Apusul Agorei. Românii sub al şaselea …escu” (Proema) impreuna cu “Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale” (Compania), la Oradea, a urmat si lansarea de la Baia Mare, locul in care, in urma cu exact cinci ani, generalul Iulian Vlad, ultimul sef al DSS, a rupt pentru prima oara tacerea autoimpusa timp de 20 de ani dupa evenimentele din 1989. Lucrarile generalului Aurel Rogojan, fost sef de cabinet al ultimului conducator al DSS, Iulian Vlad (1987-1989) si apoi, pentru cealalata jumatate de cariera, reformator al serviciului recreat si consilier al directorilor SRI, abordeaza cu naturalete si acribie tarele serviciilor secrete din tara si din proximitatea Romaniei. Autorul diseca fara menajamente si Securitatea, observand critic perioada controlata de bolsevici cu rezultatele acesteia teribile asupra Romaniei si romanilor, cat si Serviciul Roman de Informatii, acolo unde responsabilii acestuia nu se ridica la inaltimea asteptarilor. Multe din dezvaluirile generalului Rogojan din aceste volume au provocat soc si groaza in randurile “intelectualii patriei”, devoaland secretele murdare ale unor personaje ca Cartarescu, Patapievici, Liiceanu, Plesu, Dinescu, Tismaneanu si alti “disidenti” si tradatori ai Securitatii, profitori ai tuturor regimurilor, intre care, la loc de necinste, se afla si agentul KGB Ion Mihai Pacepa. Portalul Ziaristi Online va prezinta in continuare relatarea evenimentului de la Baia Mare si discursul integral al generalului Iulian Vlad de la lansarea cartii generalului Aurel Rogojan cat si fotografii si filmari de la manifestarea desfasurata in sala Teatrului Municipal Baia Mare, pentru a incheia cu un interviu video cu autorul despre serviciile secrete confruntate cu tradarile intereselor nationale.Informatia de Maramures: Generalii Iulian Vlad si Aurel Rogojan la Baia Mare

“Apusul Agorei. Românii sub al şaselea …escu” este o carte interesantă, lansată ieri în Baia Mare de către profesorul Aurel I. Rogojan, general de brigadă în rezervă. Evenimentul s-a desfăşurat la Teatrul Municipal din Baia Mare într-o companie impresionantă: autorităţi locale, judeţene, scriitori, în general oameni de cultură. Invitatul de onoare a fost generalul (r) Iulian Vlad. Cât despre carte, autorul ei a dezvăluit câteva aspecte care să incite publicul în a citi cartea.

“Despre Apusul Agorei vreau să vă spun în primul rând că nu este o carte, ci un protest. Un protest implicit, dar mai cu seamă explicit, pe care mi-l asum în numele tuturor oamenilor de bună credinţă ai acestei ţări. Lupta prin cuvânt, lupta pentru promovarea ideilor şi conştientizarea idealurilor este bătălia cea mare pe care trebuie să o câştigăm. Dar împotriva cui?! Împotriva poliţiei politice internaţionale a gândirii. A acelei poliţii politice a gândirii exercitată global în cel mai periculos şi devastator război dus împotriva conştiinţei de sine a cetăţeanului. Războiul informaţional pentru anularea identităţilor naţionale şi scoaterea din scena realităţilor a statelor suverane. Globalizarea, aşa cum este ea gestionată, constituie o provocare şi o ameninţare în acest sens. Din exterior, un observator atent al realităţilor din România face următoarea remarcă: din perspectiva românilor, post comunismul a fost similar comunismului. Românilor li s-a impus să vorbească despre istoria lor printr-un limbaj alienal care a fost forjat departe de experienţa comunistă şi pe care oricum l-ai folosi, rămâne neo-liberal, neo-colonial, limbajul învingătorilor comunismului, nu al celor care l-au trăit pe pielea lor”, a declarat generalul de brigadă în rezervă, profesor Aurel I. Rogojan, autorul cărţii. Acesta a promis ca va reveni pe plaiurile noastre, considerându-se deja un fiu adoptat al Maramureşului. (Ciprian Vancea)

Graiul Maramuresului: O carte despre destinul României de azi

• Evenimentul a avut loc în prezenţa generalului (r.) Iulian Vlad

Ieri, la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezenţa unui public numeros, a avut loc o lansare de carte-eveniment: “Apusul Agorei. Românii sub al şaselea «…escu»”, autor g-ral. Aurel I. Rogojan, volum apărut de curând la Editura Proema, fiind al treilea din colecţia “Notabile Dictu”. Cuvântul înainte este semnat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”. Moderatorul evenimentului a fost prof. dr. Terezia Filip, iar despre carte şi autorul ei au vorbit: g-ralul Iulian Vlad, Gheorghe Pârja, redactorul-şef al cotidianului nostru, Alexandru Peterliceanu, directorul Editurii Proema, primarul Cătălin Cherecheş, Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, autorul însuşi, iar Emanuel Peterliceanu a prezentat mesajul ambasadorului Dumitru Chican pentru cei prezenţi.

Primarul Cătălin Cherecheş a numit cartea “o întâlnire cu istoria, o întâlnire cu România” şi a îndemnat la respectarea şi preţuirea oamenilor valoroşi din preajma noastră, iar Zamfir Ciceu a opinat că volumul este, “pe de o parte, o lectură utilă pentru cititorul neavizat şi o lectură obligatorie pentru cei angajaţi temporar în administraţie sau politică”, constituindu-se, depotrivă, într-o lecţie de istorie şi una de jurnalism.

Ieri s-au împlinit exact 5 ani de când generalul Iulian Vlad avea prima sa ieşire publică, ulterior susţinând o serie de conferinţe şi vorbind public la diverse lansări de carte. Iulian Vlad a evocat precedenta întâlnire a generalului Aurel Rogojan cu băimărenii, în 2009, cu ocazia lansării unei alte cărţi apărute tot la Editura Proema. “În cele 564 de pagini, din care 8 sunt ocupate de indexul de nume, regăsim: analize de risc geopolitic major pentru statul român, reflecţii la rece despre rolul serviciilor secrete în dezordinea mondială, evocări ale unor momente sau personalităţi publice, interviuri din presa scrisă şi audiovizuală etc. Autorul face dovada unui angajament de înalt civism şi avertizează asupra declinului democraţiei, ale cărei resurse par a se fi epuizat în faţa unui nou tip de societate: cea globală”. Iulian Vlad a remarcat că acel capitol intitulat “România sub al şaselea «…escu»” este cel mai incomod şi temerar, dezvăluind slăbiciunile clasei politice; în opinia generalului Vlad, prezentarea adevărurilor ascunse este o misiune civică, asumată de autorul lucrării. Interesul pentru volum vine din ampla informaţie inedită şi din perspectiva însăşi a cercetării, a mai adăugat generalul.

Jurnalistul Gheorghe Pârja a arătat că “Apusul agorei…” este “o carte care vine să ne arate pe ce lume trăim”, în care “veţi găsi partea care nu se vede a aisbergului”. “Această carte mie mi-a stârnit o curiozitate aparte, în primul rând prin curajul abordării temelor; fiecare capitol e o provocare şi acoperă o realitate. Puteţi avea cutremurări, linişti, răspunsul multor întrebări pe care ni le punem singuri, căci suntem cam singuri în agora şi ne întrebăm de unde vine adevărul. Ca jurnalist, nu mai ştiu care e adevărul: ţi se oferă trei variante, la alegere, şi eu nu mai ştiu: acesta este adevărul, sau este al patrulea, ori al cincilea? Aurel Rogojan are această calitate, de a şti exact unde este rana realităţii”.

Aurel Rogojan a precizat că lucrarea este născută datorită faptului că trăim “vremuri interesante”: “Nu e, în primul rând, o carte, ci un protest implicit şi mai ales explicit, pe care mi-l asum, al tuturor oamenilor de bine ai acestei ţări, împotriva poliţiei politice internaţionale a gândirii.” El a rezumat, apoi, argumentele “Apusului agorei…” în 10 concluzii, din care spicuim: starea economică a lumii anticipează cel mai mare dezastru mondial; agravarea galopantă a crizei demografice, prin suprapopulare într-o parte a lumii şi declin demografic într-o altă parte (unde se situează şi România); de­statalizarea României: o profundă criză a statului, pericolul de a fi lipsiţi de un stat competent în decizii şi acţiuni; tăvălugul globalizării va scoate din istorie statele fără identittate şi demnitate naţională; resursele: pământul românesc poate hrăni 80.000.000 de oameni – important este cine şi cum o va face.

În finalul cuvântării sale, generalul Rogojan a lămurit problema celor 6 “…Escu”: Vodă Bibescu (domnitor al Ţării Româneşti între 1843 şi 1848), mareşalul Ion Antonescu (ce a condus ţara între 4 septembrie 1940 şi 23 august 1944), Nicolae Ceauşescu, ce a condus România timp de 24 de ani, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. O altă carte prezentată cu ocazia evenimentului a fost “Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale”, de acelaşi autor, volum apărut la Editura Compania. (Anca Goja)

Mai adaugam faptul ca a doua zi s-a mai lansat o carte-document la Baia Mare, la Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu”, realizata de ofiterul in rezerva Iacob Oniga, fost luptator al trupele speciale ale USLA: “Castiga fara sa ucizi”. Un volum de memorii – asupra caruia vom reveni – intesat cu evenimente palpitante si adevaruri nerostite pana acum, inclusiv sau mai ales despre evenimentele din decembrie 1989 si implicarea in derularea acestor a unor factori externi si agenti de influenta ai unor puteri straine.

Cuvântul Generalului-colonel r. Iulian N. VLAD la festivitatea de lansare a cărților generalului de brigadă r. Aurel I, ROGOJAN:

• APUSUL AGOREI. ROMÂNII SUB AL ȘASELEA …ESCU.
• FEREASTRA SERVICIILOR SECRETE. ROMÂNIA ÎN JOCUL STRATEGIILOR GLOBALE

La 18 iunie și 10 decembrie 2009, generalul de brigadă în rezervă, Aurel I. Rogojan și Casa de editura Proema ne-au oferit prilejul unor întâlniri de neuitat cu cititorii speciali din Baia Mare, cei interesați de reabilitarea unor adevăruri ale istoriei noastre, pe care unii le-au ascuns, ori falsificat, pentru a ne rescrie parcursul în viața internațională a secolului trecut și remodela identitatea.

Exact la o jumătate de deceniu, de la lansarea volumelor „Istorie, geopolitica și spionaj în Balcanii de Vest“ și „1989 dintr-o iarnă în alta…Romania în resorturile secrete ale istoriei”, autorul revine în fața Dumneavoastră, cu prilejul unui alt eveniment editorial datorat de Editurii Proema, și anume lansarea celui de al treilea volum din colecția „Notabile dictu” : „Apusul Agorei. Romanii sub al șaselea…escu” și, într-un gest de mare „fair play”, din partea d-lui Al. Peterliceanu se face și prezentarea volumului „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale.” Apărut în 2011 la o altă casă editorială.

În intervalul celor cinci ani trecuți de la întâlnirile anterioare, în lume, în țară și în viețile unora dintre noi au avut loc evenimente care ne-au marcat adânc istoria dar și destinele în plan personal.

Am pierdut și camarazi. Nu mai este prezent, așa cum a fost la întâlnirea precedentă, pentru a-si povesti condamnarea la moarte, trecerea la execuție și miracolul salvării, locotenent-colonelul Mircea Buie, eroul din filele cărții „1989 dintr-o iarnă în alta…România în resorturile secrete ale istoriei”, lansate în decembrie 2009. Sfârșitul său fulgerător ne-a îndurerat profund și ne-am alăturat cu gândurile și simțămintele marii suferințe a familiei.

O seamă de întâmplări din ultima jumătate a deceniului, dintre cele relevante pentru istoria ce se va scrie după noi, generalul de brigada în rezervă Aurel I. Rogojan le-a pus și în paginile volumelor a căror prezentare ne-a reunit în spațiul atât de generos și frumos al Teatrului municipal din Baia Mare.

1. Ca și volumele anterioare din seria „Notabile dictu”, deschisă de autor, prezentarea acestui cel mai nou volum la Târgul Internațional de carte Gaudeamus București – ediția noiembrie 2013, a fost onorată de participarea și prestația de înaltă ținută a distinsului academician Dinu C. Giurescu, vicepreședinte al Academiei Române, secondat îndeaproape de prietenul și cărturarul profesor dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care prefațează cartea cu o „Predoslovie”, despre care zice dânsul că semantic desemnează „cuvântul dinaintea cuvintelor esențiale ale cărții”.

Ce ne mai spune prefațatorul că urmează? Cităm : „Cartea generalului Aurel I. Rogojan este un compendiu bine ornat de istorie contemporană, dar și un corpus publicistic în care luările sale de poziție demonstrează că «imunitatea națională» este încă necesară.”

În cele 564 de pagini ale cărții, din care opt ocupă indexul de nume, sunt reunite:

• analize de risc geopolitic major pentru statul național unitar român;
• anamneza, diagnoza și predicția stării națiunii;
• reflecții, la rece, despre rolul serviciilor secrete în dezordinea mondială;
• considerații asupra consecințelor revenirii în viață internațională a diplomației forței;
• evocări ale unor momente sau personalități publice ;
• interviuri din presa scrisa și audio-vizuala;
• o parte din emisiunile realizate la Radio România Cultural în ciclul „Întâlniri memorabile”;
• discursuri publice.

Personal, consider că prin acest nou volum autorul face dovada unui angajament de înalt civism și, împotriva valului puternic al conformismului, trage cu forța viguroasă a verbului, semnalul de alarmă, avertizându-ne asupra declinului democrației, ale cărei resurse par a se fi epuizat în fața provocărilor unui nou tip de societate, cea globală.

Autorul, în volumul de față, realizează cronica și evaluarea unor întâmplări politice și evenimente sociale, care vor ajuta generațiile viitoare să scrie istoria cât mai aproape de adevăr. Dar nu numai atât. Publicistica sa oferă o consultanță valoroasă celor mai importanți decidenți, ale căror inabilități sau erori ne influențează nu numai viață de zi cu zi, dar atârnă greu în proiecția viitorului națiunii române.

Cu prilejul prezentării acestui volumul la Festivalul Național al Cărții „Axis Libri”- de la Galați din 20 mai a.c., referenți de specialitate din domeniul biblioteconomiei, care cunosc cel mai bine viața și istoria cărților, au făcut o comparație avizată și deosebit de onorantă pentru autor, afirmând-se că și Xenopol sau Iorga, dacă ne-ar fi contemporani, s-ar fi aplecat cu același spirit critic analitic asupra faptelor cotidiene cu valoare pentru o cercetare istorică viitoare.

Scenarii și perspective geopolitice, este primul și cel mai consistent capitol al cărții. Este și cel care oferă prilejul reflecțiilor fundamentale asupra viitorului nostru ca popor, într-o lume tot mai nesigură.

Ulterior apariției volumului, autorul a deschis și alte orizonturi ale evoluțiilor geopolitice periculoase, aducând argumente istorice și relevând fapte din actualitate, care demonstrează unitatea conceptuală și operațională a agresiunilor din toate direcțiile, la care a fost și din nefericire continuă să fie supusă România.

Aducem în susținerea temerii exprimate și cele afirmate recent de istoricul american Larry Watts.

Referindu-se la situația din preajma evenimentelor din decembrie 1989, el spune că România era, în acel timp, înconjurată cu scopul de a fi izolată. Totodată, arată el, au început [să curgă] rapoartele despre genocidul din Transilvania. Cine erau autorii rapoartelor și cui erau ele adresate, lasă să se subînțeleagă. S-a bătut apoi permanent pe ideea genocidului în Transilvania, afirmă dl. Watts, iar această idee era plauzibilă întrucât în perioada mai-octombrie 1989 în Bulgaria vecină 35.000 de cetățeni bulgari de origine turcă fuseseră relocați și ulterior forțați să părăsească țara.

Noi, spune autorul american, aveam informații despre un tratament vecin cu genocidul în Transilvania și că aici va avea loc o revoluție. Mai mult, până prin 1993 am crezut că frontierele sunt pe cale să se schimbe…

În același timp au apărut și o mulțime de cărți scrise de ofițeri (evident de informații) care vorbeau de un viitor război în Transilvania și că acolo era un butoi de pulbere la fel de sensibil ca și cel din Iugoslavia. Eu însumi, mărturisește domnul Watts, am scris în 1993 un scenariu de război cu conflict etnic în Transilvania. „Quod erat demonstrandum” am putea spune noi acum.

Revenind la oile noastre, cum glăsuiește atât de frumos vorba românească, vom menționa că experiența de planificator și analist de informații strategice a dlui general Aurel I. Rogojan l-a determinat să se întrebe, de trei ori, prin trei titluri din primul capitol dacă „Există și mize secrete ale regionalizării?”

Răspunsul se impune de la sine din moment ce a început confecționarea, în serie, a unor „națiuni de unică folosință”, preferate în locul celor șlefuite de istorie.

Cele afirmate de Larry Watts suscită un real interes actual și ar necesita și comentarii pe măsură. M-am rezumat la cele spuse doar pentru a oferi cheia în care trebuie citit și înțeles acest deosebit de important capitol al cărții.

„Românii sub al șaselea …escu” este capitolulcel mai incomod și temerar, dar nu mai puțin îngrijorător, prin evidențierea vulnerabilităților unei clase politice, parcă debusolată ori de către ori este chemată să se raporteze la permanența istorică a interesului național.

Un capitol, „Diplomația forței”, ne atrage atenția asupra unui dezechilibru periculos în balanța afacerilor internaționale. Prin activitatea mea, de la jumătatea deceniului al șaptelea și până la sfârșitul deceniului următor, am fost implicat în numeroase acțiuni de politică externă ale statului roman. De la Atlantic în Extremul Orient, din Scandinavia în Orientul Mijlociu, Maghreb și Africa profundă. Nu doresc să recurg, aici și acum, la niște considerații personale asupra schimbărilor intervenite în practica relațiilor diplomatice și a consecințelor acestora asupra prezentului și viitorului omenirii, dar nu pot să nu remarc observația pertinentă, de bun simț, pe care același istoric american o face, atunci când spune [citez]:

„Nimeni nu avea o problemă că România media conflicte internaționale la acea vreme.[…] România avea o politică externă bine definită și extrem de populară. […] Ceaușescu […] era considerat un tip foarte bun pentru că avea o politică externă foarte bună. […] A fost implicat în medierea internațională în Orientul Mijlociu până la final.” [am încheiat citatul]

Nu s-ar putea spune că nu avem o bază, că nu sunt tradiții, că nu s-au mai păstrat punți de legătură și că nu ar mai exista, pe alocuri, interes pentru ca Romania, a noua țară ca pondere în Uniunea Europeană, să-și recupereze și să-și valorifice o parte capitalul investit cândva în marea politică internațională.

În „Apusul Agorei. Românii sub al șaselea…escu” pot fi regăsite parțial în „întâlnirile memorabile” ale autorului cu Radio România Cultural, unde a avut, până în prezent, șapte emisiuni, cu un total de 385 de minute fonotecate, difuzate și rămase în arhiva postului național de radio. Reține atenția și textul integral al interviului realizat de gazetarul Ion Cristoiu, care a stat la baza a două ore de emisiune T.V.

Ciclul „întâlnirilor memorabile” cuprinde subiecte de mare actualitate, precum: „Interesul național – definire, apărare, trădare”; „România bolnavă”; „Dimensiunea tragică a istoriei”, incluse în volum, dar și altele, ulterioare închiderii ediției cărții: „Românii din jurul României”; „Români minoritari în România”; „Eroism și trădare”; „Noi scenarii geopolitice în Balcani”; „Criza ucraineană – consecința secolelor de arbitrariu geopolitic”.

 

1. Cât privește cea de a doua carte, „Fereastra serviciilor secrete. Romania în jocul strategiilor globale.”, la care mă voi referi acum, ea se află la cea de a 11-a prezentare și a noua la care particip și eu.

Interesul pentru ceea ce oamenii lumii informațiilor secrete exprimă în spațiul comunicării publice este, peste tot în lume, nu numai expresia curiozității ci și activ, circumspect, critic, subiectiv-pasional și, nu de puține ori, ostil. Asta, fiindcă nu este ușor sa faci parte dreaptă adevărului aflat la granițele dintre luminile și umbrele istoriei.

Societatea noastră are însă nevoie de abordări imparțiale a istoriei ascunse.

Ceea ce înainte, în Romania, era de neconceput – a investiga și a scrie despre activitatea serviciilor de informații pentru securitate națională – în zilele de azi a devenit un fapt aproape comun.

Atunci, din rațiunile cunoscutei alianțe politico-militare, ostile transparenței, din care a fost un dat al istoriei să facem parte, domeniul securității naționale și al activității secrete de informații se situau într-o zona inaccesibilă cercetării academice, iar informarea opiniei publice se realiza exclusiv prin structuri speciale, cu scop, obiective și mijloace strict determinate ideologic.

Începând cu a doua jumătate a anilor `60 ai veacului trecut și, pregnant în anii `70, în emisfera vestică, cu precădere în Statele Unite ale Americii, când în urma a numeroaselor scandaluri internaționale, în care Agenția Centrală de Informații (C.I.A.), dar și alte structuri secrete ale altor guverne au fost implicate, s-a pus problema controlului civil asupra comunității serviciilor de securitate. Aproape concomitent, a avut loc și o explozie informațională cu subiecte dedicate lumii informațiilor secrete.

În importanta măsură, fenomenul, evident controlat, a avut ca scop refacerea credibilității contribuabililor în rolul și funcțiile serviciilor de informații, pe cât de necesare, pe atât de compromise în urma ingerințelor politicului și birocrației.

Structurile externe, din acea vreme, ale Consiliului Securității Statului din România urmăreau cu atenție literatura genului, iar Serviciul Editorial al Ministerului de Interne asigura traducerea și introducerea lucrărilor în circuitul strict intern al pregătirii profesionale a corpului ofițerilor de informații.

Într-o măsură importantă, noile repere bibliografice, cu evaluarea critică obligatorie în astfel de cazuri, au contribuit la corectarea percepțiilor despre serviciile cu care contraspionajul românesc se afla în confruntare, dar și în legătură cu anumite realități din statele formal adversare.

În prezent, când în emisfera estică se dezvoltă interesul pentru cercetarea și publicistica dedicate activității serviciilor de informații pentru securitate, este de o importanță covârșitoare ca acei oameni cu vocație, care cunosc bine din interior sistemul și au suficientă experiență de activitate inclusiv în contextul noilor realități globale, să se aplece și asupra rosturilor instituțiilor autohtone de informații, din perioadele Războiului Rece și ale trecerii la noua ordine internațională.

Misiunile pe care le-a îndeplinit Securitatea Statului, în ultimele patru decenii ale secolului trecut, au fost proprii structurilor speciale din toate țările lumii, desigur la alte dimensiuni și în contexte social-economice și politice diferite. Represiune motivată ideologic a existat în toate tipurile de societăți. În prima perioadă a Războiului Rece, a continuat să existe și în societățile cotate ca fiind cele mai avansate democratic. Desigur, cu mijloacele și în registrul specifice legislațiilor și practicilor din societățile respective. Nu ducem lipsă, nici în zilele noastre, de cazuistica derapajelor serviciilor secrete, chiar și în mai noua lor ipostază transparentă de actori ai geopoliticii mondiale.

Obstinația cu care se condamnă ideologii și sisteme social-politice, respectiv sistemele de putere generate de acestea, conduce uneori la eroarea de a judeca în bloc categorii socio-profesionale și oameni care nu au avut alternativă în fața datului istoric.

Mai tot ceea ce azi ne apare eronat, ori ne repugnă din istoria trecută, a fost cândva considerat necesar, justificat, legiferat, acceptat. La fel se va întâmpla, și în viitor, cu o parte din realitățile de azi. Când urmașii vor fi ținuți să se conformeze unor scadențe, s-ar putea sa spună ca nu sunt de acord, că ei nu au fost parte la decizii ale căror consecințe le limitează opțiunile de libertate și prosperitate.

Din astfel de motive, punerea adevărurilor ascunse în lumina adevărului propriuzis este o îndatorire civică, o misiune de conștiință pe care toți cei privilegiați de istorie să fim parte la drumurile ei de răscruce, trebuie sa ne-o împlinim, risipind, după priceperea și puterea fiecăruia, negura necunoscutelor care ne tulbură prezentul și ne pândesc vrăjmaș viitorul.

Autorul volumului pe care îl prezentăm și-a asumat, nu fără inerente riscuri, o astfel de misiune. Cum si-o îndeplinește, fiindcă, fiți siguri că nu și-a încheiat-o, să-i lăsăm să o spună observatorii cei mai obiectivi cu putință, între care și distinse personalități academice, dintre care menționez, în mod cu totul special, pe iluștrii istorici Dinu C. Giurescu și, mult regretatul Gheorghe Buzatu. Cele două personalități amintite au fost prezente și la cate o lansare de carte a autorului.

Academicianul Dinu C. Giurescu i-a recenzat autorului două dintre cele mai importante apariții editoriale, din care, cu îngăduința dumneavoastră, am să vă citez puțin mai pe larg întrucât este istoricul care poate să se pronunțe, în modul del mai obiectiv, asupra istoriei reale a ultimei jumătăți a secolului trecut și, implicit, a Securității:

„Pe încetul, cercetarea științifică a început și în aria serviciilor de informații, prin publicarea de documente și studii, prin reviste de specialitate, îndeosebi după anul 2000. O notabilă contribuție o reprezintă volumul «Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale» datorat generalului (r) Aurel Rogojan. […]“

„Interesul pentru volum vine din ampla informație inedită, și, deopotrivă, din perspectiva însăși a cercetării.”

„Primele trei capitole tratează teme de actualitate directă și oferă amplu material de reflecție pentru a înțelege istoria din mers. […]”

„Pentru etapa până în decembrie 1989 subcapitolul intitulat Apropierea intelectualilor de Partidul Comunist, începe cu constatarea autorului, întemeiată, că: „un regim politic este mai performant sau dimpotrivă, în directă relație cu poziția sa față de competențele intelectuale pe care se sprijină”.

„Citind subcapitolul Apropierea intelectualilor, am recapitulat cele trăite în anii ’60 și începutul deceniului următor, etapă definită de unii ca rezistență prin cultură. Mai întâi o precizare: tot ce a apărut în aria culturii a avut aprobarea forurilor oficiale. Nu se putea altfel. A „rezista” față de regim și a avea în același timp aprobarea sa, este o interpretare cu totul neașteptată, un fel de pentru-contra. În anii ’60 am fost martor la revenirea la meserie, a multor specialiști din generația antebelică. Au fost încadrați în institutele de cercetare – arheologie, istorie, istoria artelor, istorie literară, sociologie, psihologie chiar și în învățământ.

Ceea ce lumea reținuse – menționează distinsul academician – era represiunea generalizată, perioada 1948-1964, cu lupta de clasă artificial declanșată de […] dictatul politicii impuse României […], cu arestări masive, încălcarea propriilor legi ale regimului democrat-popular, cu regimul din închisori și lagăre, cu deportări. După reorganizarea din 1968 și introducerea unor noi principii diriguitoare, când funcția Securității a fost de prevenire și de supraveghere, chiar și în această etapă, percepția despre această instituție s-a modificat prea puțin. Și pe măsură ce politica promovată de conducerea P.C.R. a impus societății restricții sporite și directe (1979-1989), cu lipsuri alimentare, cu reduceri drastice în consumul de electricitate, apă caldă și căldură a populației, cu forțarea natalității, cu alte îngrădiri, nemulțumirea crescândă a oamenilor s-a extins de la Partid spre alte instituții ale statului, inclusiv Securitatea. Afară de un număr restrâns de oameni ai meseriei, nimeni nu știa ce este, cum este alcătuită, ce funcții îndeplinește, dacă este asemănătoare sau nu instituțiilor din alte țări cu alt regim socio-politic.

Securitatea era cunoscută mai ales prin funcția ei de pază și protecție a conducerii politice a statului, prin supravegherea traseelor perechii prezidențiale în deplasările ei prin București sau în țară. Îndatorire pe care o au toate instituțiile similare, din orice țară, indiferent de sistem.

Așa s-a ajuns că, la răsturnarea bruscă din decembrie 1989, a fost relativ lesne să se arunce blamul asupra Securității pentru acțiunea „teroriștilor”, nici până azi lămurită. A fost o inversare de proporții a realității întrucât se știe astăzi, pe baza documentelor scrise, că Securitatea nu a participat în nici un fel la evenimentele din decembrie 1989, că, dimpotrivă, efectivele ei au fost consemnate în unități, că armamentul din dotare a fost încuiat și că militari din Securitate au fost uciși, deliberat sau în confuzia atunci creată (99 victime).“

„Volumul Fereastra serviciilor secrete demonstrează însemnătatea comunității de informații, cu locul ei în explicarea și evaluarea evenimentelor. Activitatea acestei comunități a fost și este parte componentă a fiecărui stat, oricare ar fi sistemul social-politic. Ea se cuvine integrată în locul ei firesc. Altminteri, înțelegerea istoriei contemporane a României rămâne îngrădită.

Volumul datorat lui Aurel I. Rogojan cuprinde secvențe ale comunității de informații și ne îndeamnă să le studiem din perspectiva istoricului. De unde și însemnătatea lucrării care deschide o arie nouă și importantă a cercetării.”

Considerațiile domnului academician Giurescu îndeamnă la serioase reflecții.

Istoria reală nu se poate reconstitui, înțelege și scrie fără valorificarea memoriei secrete a serviciilor de informații pentru securitate națională.

Dintotdeauna cei dintâi și mai convingători autori ai cronicii faptelor făuritoare de istorie sunt învingătorii, ori aceștia nu sunt interesați să promoveze adevărurile ce le sunt neconvenabile, ci propriile motivații, interese și interpretări asupra evenimentelor prin care au schimbat lumea.

Strădaniile cercetătorilor de a face parte dreaptă, atât luminii, cât și umbrelor istoriei sunt cu atât mai complete și mai aproape de adevăr, cu cât vor putea cuprinde în investigația științifică și izvoarele secrete create de serviciile de informații, memorialistica oamenilor dedicați frontului nevăzut al informațiilor și contrainformațiilor, dar și istoria orală a veteranilor celei de-a patra arme.

Generalul de brigada în rezervă Aurel I. Rogojan este unul dintre veteranii acestei arme, a cărui condiție permanentă de combatant în prima linie a apărării României, în perioadele Războiului Rece, ale destructurării vechii și reconfigurării noii ordinii mondiale se manifestă, în prezent, pe tărâmul comunicării publice. Iar prin ceea ce realizează în acest domeniu, cu reală aplicație, pasiune și talent servește promovării culturii de securitate, educării și formarii spiritului civic de autoapărare față de amenințările la adresa siguranței cetățeanului, a societății și a statului.

Dacă ar fi să remarcăm dominantele genurilor publicistice practicate de autor, după actualitatea temelor urmează temeritatea și riscurile implicate de maniera abordării subiectelor.

Volumul „Apusul Agorei. Românii sub al șaselea…escu” probează, pe deplin, cele afirmate.

În decursul carierei sale, competența, curajul și onestitatea cu care și-a împlinit datoria l-au pus și în situații dificile, pe care le-a depășit cu forța demnității și a credinței nestrămutate în România.

Analizele, studiile, publicistica de stringentă actualitate, relatările, considerațiile și confesiunile cu valoare istorică, dezvăluirile inedite din „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale” sunt animate de respect față de adevărul, care dacă ne-ar lipsi din istorie, ne-am simți neîmpliniți sufletește, cu identitatea incompletă.

Nu sunt nici singurul și nici primul care fac aceasta apreciere.

Am luat parte activă, ca și aici, la alte opt prezentări ale volumului.

Peste tot am perceput nu numai prezența numeroasă ci și dorința de a afla informații asupra unor evenimente controversate și în legătură cu adevăruri pe care unii le-ar voii de-a pururi ascunse.

La toate cele spuse aș mai dori să adaug că autorul a deprins tainele observării atente a evenimentelor trăite, rezerva în a le comenta „la cald”, tehnica investigării faptelor numai după recompunerea cât mai complet posibilă a contextului lor, stăpânind exprimarea în „stil coerent, precis și riguros, fără distorsiuni sau imixtiuni obositoare” care dă „nota cea mai bună exactității.”

L-am citatpe excelentul moderator a celui de al cincilea eveniment de lansare de carte a autorului, distinsul profesor dr. Teodor Ardeleanu, om politic și de cultură român, fost senator de Maramureș, director al Bibliotecii județene „Petre Dulfu” din Baia Mare și ctitor al mai multor biblioteci pentru comunitățile românești din țările vecine, dar și din Spania sau Canada.

Onorat auditoriu,

Mă apropii de sfârșitul cuvântului meu cam lung și poate și obositor, drept pentru care vă rog să-mi acordați scuzele dumneavoastră.

Nu pot însă încheia înainte de a spune că cele două cărți prezentate se constituie într-o mere reușită a autorului. Pentru aceasta îl felicit cu cea mai caldă afecțiune!

O contribuție importantă la acest succes al autorului îl are și editura „Proema”, care a dat o frumoasă operă editorial-tipografică fapt pentru care familia Peterliceanu merită toate felicitările!

Ca un corolar la cele mai înainte spuse se adaugă și organizarea acestei atât de fastuoase lansări de carte ce a beneficiat de sprijinul generos al autorităților județului Maramureș, în frunte cu domnul prefect ing. Anton ROHIAN și ale municipiului Baia Mare care îl au în frunte pe domnul primar Cătălin Cherecheș. Îi rog să primească omagiile mele.

După cum știm cărțile sunt scrise pentru a fi citite.

Eu vă îndemn nu numai la lectură, ci și la reflecții în legătură cu mesajul pe care autorul ni-l transmite.

Vă mulțumesc pentru răbdare și atenție!

Iulian N. Vlad

Despre “Apusul Agorei. Românii sub al şaselea «…escu»” de Aurel I. Rogojan

Din Cuvântul înainte al prof. dr. Teodor Ardelean:

“O lucrare analitică şi sintetică totodată, un compendiu de fapte, în care genezele şi consecinţele coexistă pe scheletul subiectelor, iar diapazonul vibrează mereu în tonuri grave. Altfel spus, o lucrare complexă şi compozită, de o luciditate sobră şi o perspicacitate performantă, în care condeierul devine profesional nu atât prin exerciţiul său tipic publicistic, cât mai ales prin vocaţia certă a specialistului de rang înalt în munca de informaţii. Chiar şi când e vorba de practici contemporane odioase, Domnul General Aurel I. Rogojan, intrat pe poarta condeiului analist, îşi preia rolul cu măiestrie specifică, punând lucrurile în lumina adevărului şi aşezând etichetele doar după ce operaţiunile de clasificare – catalogare – analiză de detaliu – analiză completă s-au epuizat.” (Librarie.net)

Generalul Iulian Vlad despre Razboiul Rece si 1989 la lansarea gen Aurel Rogojan

Generalul r SRI Aurel Rogojan despre cele 10 probleme ale Romaniei actuale

Primarul Catalin Chereches omagiaza serviciile de informatii romanesti si pe Iulian Vlad

Presedinetele CJ Maramures, Zamfir Ciceu, si Primarul Catalin Chereches despre Aurel Rogojan la Baia Mare

Interviu cu generalul Aurel Rogojan realizat de jurnalistul Grigore Ciascai pentru emisiunea Televiziunii Emaramures “Editie Speciala”

Sursa: Ziaristi Online