Ne face placere sa prezentam, incepand de azi, cativa dintre intelectualii remarcabili si autentici ai Romaniei, pe care redactia Ziaristi Online ii urmareste si ii publica oricand cu imensa placere si onoare. Astazi:
Isabela Vasiliu Scraba
Eseist filosof, istoric al filosofiei
Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania
Date biografice
Nascuta (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernauti; tatãl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasã culturã, a fost inginer chimist si poet). Cãsãtoritã (din studentie) cu un strãnepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de sorã al lui Bacovia).
Isabela Vasiliu-Scraba urmeazã, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul “Spiru Haret” din Bucuresti (unde o are ca profesoarã de englezã pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rãdulescu si autoare de manuale de liceu). Ultimul an invata la Liceul «I.L. Caragiale » unde sustine bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberã din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) si la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 si 1984 lucreazã ca inginerã chimista la I.A.M.N. (Bucuresti). Între 1985 si 1992 învatã in paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) si greaca veche (3 ani).
In 1989-1990 (sem.II) si 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din Bucuresti, predã, ca profesor invitat, douã cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predã germana la Liceul “L.Blaga” din Bucuresti (1992-1993). Din 1991 participa la colocvii nationale si internationale, colaborind cu eseuri filosofice in volumele unor congrese si simpozioane internationale. A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” scoasă la Cluj în 2013 de Mircea Arman (în numerele 251 ; nr. 253 ; nr. 254 ; nr. 255 ; nr. 256 ; nr. 257 ; nr 258, memorialistică ; nr. 259, nr. 260 ; nr. 264 ; nr. 266 ; nr. 267 ; nr. 269, nr. 272/2014 și nr. 273/2014) ; în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de Radu Ulmenau (2011 – 2014); în rev. „Dicobolul” din Alba Iulia (2010 – 2012) ; în rev. “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu (2007 – 2013) ; în rev. “Vatra Veche” (Târgu Mureș) scoasă de Nicolae Băciuț (2012 – 2013); în “Conta” (Piatra Neamț) ; în „Constelații diamantine” (Craiova) ; în “Nord Literar” (Baia Mare) ; în “Poesis” (Baia Mare) ; în “Viata Românească” ; în “Convorbiri literare” (1998-2000) ; “Steaua” (Cluj), “Familia” (Oradea), “Asachi” din Piatra Neamț (1997 – 2011), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană”, “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” din Pitești (2005 – 2011), “Origini/Romanian Roots” (2002 – 2013) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.
Fisa din Wikipedia.ro a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba este permanent vandalizata de MyComp=Alexandru Tender (din mafia celor care au pus stapanire pe acest dictionar online) care elimina din titlurile cartilor Isabelei Vasiliu-Scraba si indeparteaza informatiile referitoare la studiile ei post-universitare (a se compara fisa din wikipedia.ro cu fisa din volumele FILOZOFI ROMANI, Memphis, SUA, 2011, p. 60-62; si din volumul ESEISTI ROMANI, Memphis, SUA, 2011, p. 145-148) – fisa wikipedia înainte de vandalizare
Volume publicate
«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE, n-am citit de mult ceva mai rascolitor…»
“…fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de strania – DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»… au fost si sunt pentru mine…, o invitatie la gindirea libera si independenta, la curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la… punctul pe i. Doua carti exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea… Am subliniat sire intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate. Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, … pentru insasi prezenta dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana” (prof. univ. dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).
“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” – scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor.
“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor” (Alexandru Paleologu).
“Este un element dinamic, cu o pregãtire adecvatã în domeniul pe care-l ilustreazã, domeniu de frontierã, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certã originalitate” (Cornel Regman).
« Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 » (Pan Izverna).
“Este o eseistã de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respirã o cãldurã cuceritoare fãcînd accesibile desbateri care altminteri nu incitã pe nespecialisti. Nu e putin lucru sã regîndesti, sã reconstruiesti si, mai ales, sã pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundãrii unui homo humanus” (Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române).
“Autoarea unor cãrti ca “Filosofia lui Noica, între fantasmã si luciditate”, “Inefabila metafizicã”, “Atena lui Kefalos”, “Filosofie acroamaticã la Platon” sau “Configuratii noetice la Platon si la Eminescu”, între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretã, pe alei nebãnuite, “rãtãceste” printre gînditori români si strãini cu degajare si dezinvolturã, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul sãu preferat -Platon- îsi aflã unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastrã” (prof. univ. dr. Alexandru Husar).
“Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a strãbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încã si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantã gratie femininã care îsi anexeazã vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pãtrunde temele filosofice în cauzã cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bãrbãteascã. Sincer vorbind, cine ar putea sã nu o invidieze?” (Ion Papuc).
Sursa: Ziaristi Online
