(3 noiembrie 1899 – 12 aprilie 1990)
“M-a impresionat foarte mult şi Badea Trifan, care a fost prefectul Braşovului. Era un om de o bunătate şi linişte sufletească rar întâlnite, ce avea deja 22 de ani de închisoare făcuţi. În Săptămâna Patimilor plângea, curgându-i şiroaie de lacrimi, încontinuu, până în noaptea de Înviere. Trecuseră 2000 de ani, iar el plângea cum plângeau mironosiţele şi Maica Domnului, atunci.” – Dumitru Bordeianu
„Eu binecuvântez timpul acela. Am petrecut ani în pustie, dar n-am avut posibilitatea acolo de a adânci lucrurile de natură veşnică, de natură divină, ca în suferinţă. Suferinţa ne-a şi unit. Cei care am reuşit să ne cunoaştem pe cruce am rămas uniţi. Imaginea puşcăriei mele este alături de grupuşorul acesta în care m-am simţit foarte bine. Toţi erau gata de moarte. Pe oamenii aceştia, pe Gafencu, pe Trifan, pe Marian, pe ăştia toţi, Maxim, Pascu, şi ceilalţi, pe toţi i-aş sfinţi (canoniza). Era, oare, unul mai bun ca celălalt? Contează maniera în care primeşti suferinţa. Pe toţi i-aş sfinţi, pentru că au fost sinceri şi pentru că nu au ezitat a se jertfi. Toţi jertfeau.” – Parintele Arsenie Papacioc
Integral la MARTURISITORII.RO
Vedeti si:
- Marturisitorul Nicolae Purcărea: Bădia Trifan a transformat închisoarea în mânăstire. VIDEO si Marturii despre Sfintii Inchisorilor
- Traian Trifan, trâmbiţa Apocalipsei. Mărturii din închisorile comuniste
- Traian Trifan (3 noiembrie 1899 – 12 aprilie 1990). Marturisesc: Robul 1036 a indeplinit 21 de ani de inchisoare. AUTOBIOGRAFIE