Portalul Ziaristi Online publica in serial un text fundamental al scriitorului si criticului Grid Modorcea. O analiza amara a starii natiunii de azi in care sunt tratate, pe capitole, principalale probleme nationale si sensul rezistentei culturale la ocupatia institutionala a Romaniei:
Gaşca, duşman al spiritului critic (II)
Mult fum, sufocant, a produs gaşca numită “intelectualii lui Băsescu”. Alde Pleşu, Liiceanu, Patapievici, Tismăneanu et co. au devenit peste noapte călăuzele neamului, susţinătorii privilegiaţi ai lui Băsescu, apoi, când acesta a devenit indezirabil, a ajuns să fie suspendat şi demis, ei să schimbe foaia. Poporul s-a dovedit mai orientat decât ei. În general, aceste călăuze au produs numai dezastre culturale, de la cazul Antonovici la cazul ICR, ajuns oaia neagră a culturii, fiind condus de un amartaloi, un satanizat, care a dat direcţia în noua Românie: “Eminescu – cadavrul nostru din debara”, “poporul român are structura fecalei” şi alte asemenea schizofrenii.
Iată noii intelectuali, iată limbajul noului spirit de gaşcă, lipsit de spirit critic. Iar filosoful Liiceanu a devenit Liicheanu, fiindcă a ajuns să se ocupe de ceea ce ştie el mai bine, de lichele! Mai nou, a dat-o spre turnători. O face pe Mesia, îl iubeşte pe Iuda! Pleşu a rămas să vulgarizeze parabolele lui Hristos, pe care îl confundă cu “vizionarul” Pazvante. Acesta este “spiritul critic” impus de gaşca lui Băsescu, având putere şi bani.
E foarte greu, imens de greu să se refacă adevăratul spirit critic românesc, cel modern fiind fondat de Eminescu şi Maiorescu, în condiţiile de azi, când România nu mai e guvernabilă, e condusă din exterior, când găştile sunt cu miile şi decimează tot ce este sănătos. Ce viitoare generaţie mai poate fi orientată şi călăuzită în spirit românesc când îl arunci pe Eminescu la debara? Ce pui în loc, domnule Amartaloi?
Au apărut zeci de diletanţi în ale scrisului şi vorbitului, de tipul Cartianu, care o face pe Nae Ionescu! Iar unul care o făcea pe Pamfil Şeicaru a ajuns la pârnaie! Râd şi curcile, dar numai ei se cred mai presus de spiritul critic. Sau a apărut un poetaş care vrea să-l deshumeze pe Brâncuşi împotriva oricărei logici şi cunoaşteri. O nouă crimă din ignoranţă. Găştile au produs şi produc în continuare un dezastru la toate nivelurile, înalţă confuzia la rang de lege, aruncă cu fumigene, să înotăm în fum şi ceaţă.
Şi un alt exemplu în acest sens este infestarea până la ridicol cu “cazul Tismăneanu”, care a produs o adevărată Clismăneală. De curând, am citit un articol în care acest “intelectual” îşi apară din nou nevoile şi neamul, revelându-ne un şarlatan, bolnav după succes ieftin. A scos imediat capul din tranşee şi un anumit Boris, care îi justifică toate mizeriile. Pentru clismăneni nu există Spiritul critic. Degeaba încerci să-i tragi în sus, spre cultura, spre mari opere, spre spirit, nu, ei nu ies din tranşee, o ţin într-un război continuu, au o natură degenerată, legată numai de subterane, ca aceşti amartahoţi de alde Boris, care îl scot pe Vasile Tismană basma curată, ca şi pe toţi evreii, pe care îi scot, la fel, mieluşei fără pată. Chiar şi pe criminali. Degeaba un evreu ca Teşu Solomovici introduce nuanţe, reabilitează valoarea mareşalului Antonescu, nu, alde Boris o ţin pe-a lor, ca în anii stalinişti, nu mai ies din acea tranşee, vor numai răzbunare. Cine este Boris? Nu e nimeni. Nu are nici o operă. Nu a învăţat nimeni nimic de la el. E un fost bolşevic, născut în URSS, cu studii la Moscova, dar mănâncă din farfuria românească şi îi face eroi pe toţi comuniştii evrei, adică face un mare rău evreilor, fiindcă îi confundă pe criminali ca Ana Pauker cu evreii.
El nu are spirit critic, nu va înţelege niciodată problema evreiască, o minimalizează, ba o ignoră, şi va menţine, împreună cu gaşca lui clismănistă, acest sorb periculos al “clarificărilor”, un malaxor uriaş, fără capăt. Alde Boris vor sluji mereu o ideologie care să-i culpabilizeze pe români. Îi acuză de legionarism, îl fac praf pe Antonescu, îl sfidează pe Paul Goma, el, Boris, un găgăuţă, un neica-nimeni, un fricos bolşevic, care stă sub pat cu Kalaşnikov şi tremură de frica gândacilor!
Ce nevoie este de asemenea “ideologi”, care, prin astfel de “clarificari”, fac mare rău deopotrivă, şi evreilor, şi românilor? Tu spui albă. El zice neagră, iar dacă nu zici ca el, te ameninţă cu tribunalul, cu puşcăria, cu democraţia, cu liberatatea! Libertate pentru Boris! De aceea au murit la revoluţie peste o mie de tineri, ca să aibă alde Boris libertate, să-i blameze pe români, să-şi dea ochii peste cap, să râdă de fraierii de la sapă, să-şi pună mâinile la falcă, să o facă pe gânditorul din Caucaz!
Nu ne-am săturat de kaghebişti turnători şi profeţi? Să stea în banca lui acest aghiotant al evreilor criminali! Evreii nu au nevoie de aparători ca el! De ce să nu ascultăm glasul unui om raţional, ca Teşu, care are o operă şi este imparţial? Această agresiune a lui Boris aparţine trecutului. În orice text de-al lui, vezi bolşevismul, acest amartaloi îndeamnă numai la răzbunări (vezi ce spune despre Goma), la rasism (vede peste tot antisemiţi, aşa cum Gelu Ruscanu vedea idei), la justificarea rasei pure!
Mă întreb ce poate înţelege un “ideolog” ca el, fără cultură, dintr-un text despre Spiritul critic? Oricum, să fie clar, nu-l fac public pentru indivizi ca Boris, ineducabil, de neschimbat, îmbătrânit în rele, îl adresez celor care vor să facă numai bine poporului român, celor care vor ca România să fie din nou acolo unde îi este locul, în fruntea ţărilor civilizate. Ce nevoie are România de indivizi care îşi culpabilizează părinţii, iar alţii din gaşcă vin şi justifică istoric, pe cazul unor nazişti, că fiul nu seamănă cu tatăl, că dintr-un criminal poate să se nască un înger. Aceşti derbedei, această gaşcă, trag mereu linii, fac socoteli, justifică orice potlogărie care vine din partea lor, au explicaţii pentru orice mizerie, ca, în final, să le pună pe seama românilor! Cine citeşte biografia unui Boris sau Leonte, nu găseşte decât urme de aventurieri, de bagabonţi, de rataţi, indivizi fără şcoală, racolaţi de kaghebişti şi puşi să facă anumite servicii. Toţi aceşti neica-nimeni au devenit educatori, redactori, ziarişti, poeţi, tipografi, au fost trimişi la “munci intelectuale”, să educe masele. Au urât munca, nu au aparţinut cu adevărat poporului român, făceau naveta Bucureşti-Moscova, să mai primească sarcini.
Am scris o carte despre evrei, Compendiu de cultură evreiască, lansată la Târgul “Gaudeamus”, la ştandul Teşu, în care fac un portret complex al acestei rase, dar pe latura culturală, fără să ating şi latura politică, m-a procupat esenţa, problema evreiască, reflectată în spectacologie, pe linia lui Shakespeare şi Eminescu. E o carte în care îmi manifest admiraţia pentru evrei, dar dacă aş scrie şi volumul 2, cred că l-aş numi Clismăneii sau Clismăneismul. Eu nu m-am ocupat de asemenea aspecte oribile, e prima oară când o fac, fiindcă m-au determinat amartaloii evrei, ca acest Boris, care dovedeşte că şi evreii au javre printre ei. De aceea, Teşu a ţinut să precizeze că Ana Pauker nu e evreică, e criminal.
Oricum, nu m-am ocupat niciodată de gunoaie, le-am lăsat în seama gunoierilor, cărora le semnalez acum o astfel de subterană, în care vor descoperi o veşnică vendetă între evrei stalinişti şi legionari. Noi vrem să mergem mai departe, dar nu ne lasă Clismăneii, tot fac procese, mereu mai pun de o răzbunare, fapt care nu generează decât muşiţă, un mare rău, fiindcă menţin şi amplifică rănile şi confuzia. Lăsaţi România în pace, domnilor amartaloi, fiindcă îi sunteţi datori cu o viaţă! Îndivizi care fac atâta caz de patriotism evreiesc, nu vor înţelege niciodată spiritul critic al românilor, care n-au fost şi nu vor fi niciodată antisemiţi, rasişti de nici un fel. Nişte cazuri descreierate nu pot murdări frumuseţea morală şi eternă a unui popor. Să fie clar, eu nu sunt nici sus, nici jos, vreau să fiu şi sunt de partea adevărului, care nu se află la extreme.
(Va urma)