SECRETELE ISTORIEI CU ALEXANDRU MORARU:

PROFESORUL GHEORGHE BUZATU- REGRETATUL MEU PRIETEN ŞI MENTOR (I)

In care aflam cum Consulatul “roman” de la Chisinau i-a interzis profesorului Moraru sa-si lanseze propria carte peste Prut

IN MEMORIAM

Printre oamenii cei mai importanţi  din viaţa mea, regretatul profesor, Marele istoric, mentorul şi prietenul meu Gheorghe Buzatu a  ocupat un loc de frunte. Despre istoricul Buzatu auzisem, apoi citisem destul de multe pentru acea vremea , am în vedere mijlocul anilor 80. Metoda Domniei sale de cercetare aprofundată, felul de a ajunge la concluzii întemeiate pe documente istorice de arhivă, lupta pentru triumful adevărului m-a făcut să înţeleg, că pentru a deveni un bun profesionist în cercetarea istoriei, mai bun model decat distinsul savant nici că se poate. Pentru a realiza acest lucru am inceput a aduna materiale, cărţi, articole publicate de doctorul în ştiinţe istorice, domnul Gheorghe Buzatu şi despre distinsul cărturar. Încetul cu încetul am început să înţeleg, că în istorie trebuie să fii sincer şi să nu te laşi dus de mrejele politicului, deoarece adevărul istoric, trecut prin filtrul politicului nu mai poate fi adevăr.

Vestitul istoric şi patriot Gheorghe Buzatu a făcut cercetări ample în multe arhive ale lumii şi a publicat o sumedenie de monografii, culegeri de documente, enciclopedii, cercetări şi studii aproape la toate categoriile ştiinţei istorice. Lucrările Domniei sale au fost traduse în multe limbi ale lumii, fiind considerate pe bună dreptate lucrări de referinţă.

Cărţile Domnului Buzatu au fost şi sunt cumpărate cu mare plăcere şi studiate cu atenţie, deoarece sunt scrise într-o limbă accesibilă, care dă posibilitatea de a fi înţelese şi de publicul larg, nu numai cel academic.

A fost un Om Deosebit, o Mare Enciclopedie a istoriei României (şi nu numai), o personalitate de calibru european şi mondial, un savant de o rară modestie  şi cu un spirit al umorului bine conturat, care devenise pentru mulţi istorici, cercetători un model al profesionalismului, un model al Omului de ştiinţă contemporan, un Om interesant şi atat de harnic, că dacă numai vom cita lista cărţilor scrise de dumnealui, involuntar ne vom întreba, cât a dormit acest savant în viaţa sa.

Prin intermediul domnului Anatol Petrencu la finele anului 2007 am avut fericirea sa-l cunosc personal pe Marele istoric Gheorghe Buzatu. Aveam emoţii mari, nu-mi venea a crede că am făcut cunoştinţă cu cel care devenise model pentru mine de ani de zile. Mi s-a părut atât de simplu şi prietenos, fără aere de mare academician, cum au oamenii de la noi, chiar dacă „opera” lor este mai subţire decât un caiet de elev.

După o perioadă de cercetări îndelungate, adunasem un număr impunător de documente de arhivă inedite despre activitatea Mareşalului Ion Antonescu în Basarabia în perioada Războiului sfânt de eliberare naţională de sub jugul bolşevic 1941-1944 şi folosindu-mă de ocazie, i-am arătat distinsului specialist copiile xerox ale documentelor depistate de mine în arhivele de la Chişinău, solicitându-i susţinerea pentru a fi publicate. După ce a răsfoit materialele prezentate, mi-a spus că se va strădui să mă ajute. Mi-a dat cartea sa de vizită şi am stabilit un contact durabil. M-a sfătuit să alcătuiesc rezumatul documentelor şi aranjarea lor în ordinea cronologică.

După prima noastră întâlnire am urmat sfatul profesorului Buzatu şi în câteva săptămâni totul era gata. Titlul proiectului l-am ales următorul: “Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia. Documente şi materiale 1941-1944”. Trebuie să recunosc, că această muncă s-a dovedit a fi dificilă, la fel ca şi depistarea documentelor din dosarele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova la tema propusă.

În prima decadă a lunii ianuarie 2008 am finisat proiectul lucrării şi am comunicat acest fapt distinsului istoric, expediind varianta electronică a culegerii prin internet. Peste vre-o două zile Dl. Gheorghe Buzatu mi-a scris:

” Stimate dl. Moraru, aflaţi, în primul rând, că am primit textul d-stră cu documentele. Le-am copiat, mâine îl prezint editoarei, d-na Ioniţă, doctor în istorie, care îl introduce déjà în lucru. Am vorbit cu dl. Petrencu la telefon  şi am aranjat: în februarie va lucra studiul introductiv, apoi îl ataşăm, iar în februarie volumul va fi complet. Ca atare, zilele acestea d-na va prezenta volumul – aşa cum este – pentru editare. În această situaţie se impune: ca dv. să trimiteţi un e-mail chiar pe adresa d-nei Ioniţă şi anume ceddemiurg@yahoo.fr

    În adresa respectivă, dv. şi dl. Petrencu mă delegaţi pe mine să mă ocup de volumul dv. Şi în acelaş timp veţi fi de acord cu propunerea Editurii Demiurg. Este bine dacă adresa dv. ar sosi în următoarele două zile, căci editoarea va pleca la Bucureşti miercuri.

    Vă doresc succes, cu Dumnezeu înainte!

                                                                        Gh. Buzatu” 

Am făcut întocmai cum m-a învăţat profesorul şi 21 ianuarie 2008 prin poşta electronică am primit un mesaj de la d-na editoare:

„ Stimate dl. Moraru, m-a bucurat mult mailul dv. cu atât mai mult, cu cât doream şi eu să vă scriu chiar în seara asta. Mă numesc Alexandrina Ioniţă, dr. în istorie, la profesorul Vasile Cristian, soţia arhiologului Ion Ioniţă şi directoarea Casei Editoriale Demiurg. Chiar astăzi am trecut pe la dl. Prof. Gh. Buzatu, care mi-a predat mailul şi CD-ul cu manuscrisul dv. de documente.   Pe profesorul Buzatu îl cunosc de foarte mulţi ani şi de câţiva ani sunt unul dintre editorii Domniei sale.

   Deci volumul dv. este pe mâini bune şi sperăm să iasă în luna februarie anul acesta, deci înainte de a sărbătorăi 90 de ani. Domnul profesor m-a anunţat că va prefaţa volumul, care a intrat în lucru chiar astăzi.

       Săptămâna viitoare urmează să-i dau un preprint, ca să vadă cum va arăta cartea şi să înceapă lucrul la prefaţă.

  Am trecut în revistă materialul, e adevărat, în fugă şi am constatat că uneori lipsesc diacriticele româneşti. Întrucât voi semna contractul cu dl. profesor în numele dv., vă rog să aveţi amabilitatea de a vă exprima acordul, de-a corecta diacriticele care lipsesc. Nu voi face nicio altă intervenţie în conţinutul manuscrisului, dar vă rog să mă înţelegeţi, că nu pot publica o carte cu o parte din texte cu diacritice şi altele fără, pentru că nu este conform cu normele acuale ale limbii române. Am înţeles că dl profesor Petrencu va veni în cursul lunii februarie la Iaşi, probabil că vrea şi el să vadă cartea înainte de-a ieşi.

          În aşteptarea acordului dv.,

                                                                           Cu prietenie Alexandrina Ioniţă”

Consider, că cele două mesaje necesită un comentariu pentru a clarifica lucrurile. La volumul „Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941 – 1944. Materiale şi documente” am lucrat de unul singur. Toate documentele de arhivă le-am depistat din mai multe fonduri, depozitate la Arhiva Naţională a RM în perioada anilor 2000-2003. Tot mie îmi aparţine proiectul copertei în afară de culoarea generală a cărţii, care a fost sugerată de dl. Profesor Buzatu.

Cât priveşte rolul profesorului Anatol Petrencu, apoi trebuie să spun că m-a ajutat şi susţinut cu un sfat prietenesc, domnia sa a sponsorizat culegerea la calculator ale copiilor documentelor de arhivă în format electronic; tot cu concursul domniei sale am făcut cunoştinţă cu profesorul Gheorghe Buzatu.

Drept recunoştinţă am acceptat ca să fie al doilea editor al acestei culegeri de documente, care din start a devenit de referinţă. Şi încă ceva, în mesajul de mai sus, al dl. profesor Buzatu se spune că dânsul “a vorbit cu dl. Petrencu la telefon şi s-au înţeles, că acesta să scrie studiul întroductiv la volumul respectiv”. Cu regret, din lipsă de timp sau alte motive, profesorul Petrencu n-a izbutit să scrie întroducerea. Din câte îmi amintesc, cartea era deja gata pentru tipar, lipsea numai studiul întroductiv, promis de Anatol Petrencu. Fiind în criză de timp, în unul din mesajele de la e-mail, dl. Gheorghe Buzatu mi-a scris să întocmesc eu întroducerea, pe care am finisat-o în câteva zile şi nopţi.  Texul întroducerii l-am întitulat: „Aliniere la Mareşal pentru Onoare şi Demnitate”, text înalt apreciat de profesorul meu, Gheorghe Buzatu, în care, practic, n-a intervenit nici cu o virgulă.

Cât priveşte colaborarea cu directoarea Casei Editoriale Demiurg din Iaşi, apoi aici a fost un contact serios de lucru în echipă cu rezultate pozitive.  Erau zile când vis-a-vis de pregătirea cărţii, schimbam câte 10-15 mesaje pe zi.

Când am primit prefaţa la cartea mea, semnată de Gheorghe Buzatu, am înţeles că această carte va avea un viitor sigur.  Lucrul în comun la pregătirea volumului de documente a stabilit o prietenie sinceră cu profesorul Gheorghe Buzatu. Anume din această perioadă corespondenţa dintre mine şi Marele Istoric a evoluat în ascensiune.  De atunci zilnic primeam 4-10 mesaje, excepţie fiind numai perioada din anul 2012, când profesorul s-a aflat în comă. Mesajele purtau diferite subiecte, de la respect, felicitări, sănătate până la opinii asupra problemelor de istorie naţională sau mondială, arhivistică, filosofie etc. Profesorul Gheorghe Buzatu a devenit pentru mine unul din cei mai apropiaţi oameni, prieten şi mentor.

Dar să revenim la carte, deja la 14 februarie 2008 cartea a fost scoasă din tipar, iar la 17 februarie 2008 am primit următoarea invitaţie:

Respectiva invitaţie nu a plăcut Consulatului României de la Chişinău şi am fost nevoit să solicit o altă invitaţie cu alt text, unde să fie indicată cazarea şi asigurarea cu hrană. La două-trei zile, cu invitaţia solicitată, m-am prezentat iarăşi la Consulatul României din Chişinău, pentru viză în România; deoarece paşaportul meu românesc, eliberat în 1994( un document deja depăşit, eliberat de Ambasada României la Chişinău, care avea stema României socialiste, la care diplomaţii s-au gândit, ca să nu le arunce la gunoi, fiindcă România socialistă nu mai exista de la 1 ianuarie 1990, le-au pus în circulaţie pentru basarabeni, pentru aceştea erau bune!) şi valabil până în decembrie 1999, era expirat, iar încercările mele de-a perfecta actele, au suferit eşec.

Cu durere în suflet îmi amintesc vizitele mele la Consulatul României şi încercarea de a primi viză, pentru a merge la Iaşi la lansarea cărţii mele.

Când am prezentat invitaţia, unul din şefii de la Consulat, un bărbat în jur de 50 de ani, s-a uitat cu neîncredere la mine şi mi-a spus, că nu prea crede în respectiva invitaţie şi m-a întrebat dacă am o altă dovadă, că am scris respectiva carte. I-am răspuns că am un exemplar de carte acasă, pe care mi l-a trimis profesorul Gheorghe Buzatu.

Funcţionarul Consulatului României m-a trimis acasă pentru a-i aduce „dovada”, adică cartea mea şi mi-a dat un bileţel, ca să mă pot întoarce nestingherit la el, dacă ţinem cont de cozile, formate de mii de basarabeni, ce-şi aşteptau ursita.

… M-am simţit înjosit şi neputincios. Patriotismul şi sutele de articole proromâneşti, scrise de mine, bine documentate s-au dovedit a fi inutile pentru o procedură simplă birocratică. Atunci pentru prima dată am înţeles, că este puţin să-ţi iubeşti Patria istorică şi că este necesar ca şi patria să-şi iubescă cetăţenii!

Cu regret, toate vizitele mele la  Consulatul României la Chişinău, comunicarea cu funcţionarii de la respectiva instituţie, m-a convins că majoritatea acestora sunt duşmănos orientaţi faţă de basarabeni. Gurile rele spuneau, că Consulul român la Chişinău este de origine magheară…şi fiind autorul unei culegeri de documente de arhivă despre Mareşalul şi Marele Român Ion Antonescu am înţeles că şansele mele de a obţine o viză sunt minore. Sub diferite motive nu am mai primit viza. Lansarea cărţii mele s-a petrecut fără mine şi Anatol Petrencu.

Mentorul meu, autorul prefaţei cărţii, a prezentat cartea mea în cadrul Târgului Naţional de Carte ediţia a XVI-a „Librex 2008”. În seara zilei de 23 februarie profesorul Gheorghe Buzatu a prezentat şi cartea domniei sale „Război şi pace 1940- 1944. Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu”,  vol. I apărut tot la Editura Demiurg.

PROFESORUL GHEORGHE BUZATU – REGRETATUL MEU PRIETEN ŞI MENTOR (II)

In care aflam dezvăluirile ingrozitoare referitoare la tragedia romanilor sub “zodia Răului absolut”

 IN MEMORIAM

A doua zi după lansare d-na Ioniţă şi dl. Buzatu mi-au trimis poze de la eveniment, pe care deja le-ati văzut în prima parte al acestui articol. Ceva mai târziu un corespondent m-a contactat şi m-a întrebat câte ceva vis-a-vis de carte, apoi în săptămânalul Literatura şi arta de la Chişinău (redactor-şef Nicolae Dabija) nr.16 din 17 aprilie 2008 a fost publicat articolul „ Cel mai tare argument – documentul!” cu genericul „Apariţii editoriale” despre lansarea cărţii mele la Iaşi. În el se menţionează: „Volumul a fost prefaţat de dl.Gheorghe Buzatu, unul din cei mai de seamă specialişti în istoria celui de-al II Război Mondial. Tot Domnia sa a fost cel care a susţinut şi lansat proiectul celor doi cercetători de la Chişinău.

În respectiva culegere au fost incluse 189 de documente inedite, depistate în Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Cartea are 360 de pagini.

„…Există un gol, lipsesc câteva piese din întregul tablou al activităţii Mareşalului – Basarabia şi Transnistria. Vin cu idea, cu dorinţa de-a umplea acest gol, aducând în faţa cititorului documente de arhivă, incontestabile documente ale adevărului. Este vorba de inspecţiile, făcute de conducătorul statului în Basarabia şi Transnistria, dispoziţiile acestuia, măsurile luate de autorităţile româneşti în diferite situaţii, atitudinea lui faţă de românii basarabeni şi transnistreni, faţă de minorităţile naţionale – a mai menţionat Alexandru Moraru”.

Materialul a fost însoţit de două fotografii: una este coperta volumului şi a doua profesorul Gheorghe Buzatu prezintă cartea nominalizată la Palatul Culturii din Iaşi.

Cunoaşterea acestui Om excepţional, schimbul permanent de mesaje, discuţiile telefonice, întâlnirile rare, dar cu o încărcătură informaţională şi profesională, au făcut să mă conving, că am alături o celebritate de talie mondială. De la dl. profesor Gheorghe Buzatu am învăţat mai multe decât în toţi anii de studenţie. În afară de mijloacele de informare devenisem ochii şi urechile savantului în problemele ce ţin de Republica Moldova. Îi desconsidera total, ca specialişti, pe istoricii de teapa lui Serghei Nazaria, Igor Caşu, Vasile Stati, Piotr Şornicov şi alţii.

Savantul Gheorghe Buzatu purta un respect deosebit faţă de istoricii profesionişti cum sunt: Ion Ţurcanu, Ion Şişcanu, Anatol Petrencu, Gheorghe Cojocaru, Pavel Parasca, Gheorghe Negru, scriitorii Vlad Pohilă, Vasile Şoimaru, ş.a.

Prin  intermetului internetului, mentorul meu îmi trimitea tot felul de documente şi materiale inedite, pentru uz personal, cărţi electronice şi alte lucrări interesante pentru un specialist. Datorită acestui Mare Istoric am aflat şi cunoscut pe minunaţii:  Alexandrina Ioniţă, Ioan Scurtu, Ion Măldărescu, Corneliu Ciucanu,Victor Roncea, Mihai Retegan  şi alţii.

În semn de preţuire profesorul Gheorghe Buzatu mi-a publicat câteva articole în presa din Ţară. În revista „Ţara noastră ”( Iaşi ), în nr.2 din martie 2009, a publicat articolul meu „Canibalismul provocat de sovietici”(Basarabia ocupată de ruşi). În revista „Tricolorul” nr.1225 din 2 aprilie 2008 profesorul Buzatu a scris articolul „Mareşalul Antonescu şi Basarabia”, în care prezintă cartea mea cititorilor.

Se apropia anul 2009, an în care Marele Istoric Gheorghe Buzatu avea să împlinească frumoasa vârstă de 70 de ani. Atunci mi-a venit idea să-i dedic următoarea mea carte. La moment lucram de mai mulţi ani cu documente privind rezistenţa antisovietică a basarabenilor şi deportările staliniste. Am adunat toate documentele de arhivă, pe care deja le aveam selectate şi traduse din limba rusă în română(nu fără suportul financiar şi prietenesc al profesorului Anatol Petrencu), care în principiu alcătuiau un volum interesant de documente inedite. În secret am contactat-o la e-mail pe d-na Alexandrina Ioniţă şi am mărturisit intenţia mea, de-a dedica volumul „ Basarabia Antisovietică” aniversării a 70 de ani de la naşterea savantului. Fără să-i comunice despre dedicaţie, editoarea l-a rugat să pregătească o prefaţă pentru volumul nominalizat şi numai după ce prefaţa a fost gata, i-a destăinuit „secretul”.

Profesorul Gheorghe Buzatu a scris „Studiu pe întroductiv despre individ în faţa răului absolut Gulag şi Holocaust” pentru culegerea mea de documente, în care a menţionat:

„ Profesorul Alexandru Moraru, specialist recunoscut şi apreciat în problemele de istorie contemporană şi arhivistică, harnic editor al surselor trecutului, s-a impus mai cu seamă în ultima vreme, graţie studiilor şi volumelor tipărite la Chişinău ori în Ţară, mai precis la Iaşi şi Bucureşti. În această privinţă, avem în vedere în chip aparte studiul „Basarabia sub ocupaţia Kremlinului. Canibalismul provocat de sovietici (Documente şocante) şi volumul, în colaborare cu profesorul universitar dr. Anatol Petrencu „Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944. Culegere de documente”.

…Fără pretenţii exagerate, volumul colegului Alexandru Moraru este remarcabil prin dezvăluirile referitoare la tragedia sub zodia Răului absolut, altfel spus în Imperiul Gulagului, pe care Alexandru Soljeniţin, într-o creaţie literară de geniu, a impus-o difinitiv şi în parametri naturali oprobriului Umanităţii.

În sfârşit, felicitându-l pe colegul Alexandru Moraru pentru realizarea prezentului volum, trebuie să-i mulţumim pentru efortul şi izbânda sa ştiinţifică deosebită.

                                                                                  Iaşi, 19 august 2009

                                                                                  Gheorghe Buzatu”

Marele Istoric mi-a mulţumit pentru volumul dedicat Domniei Sale şi pentru cuvintele de felicitare cu ocazia aniversării a 70-a de la naştere:

Mi-am dorit ca basarabenii să știe despre savantul cu renume mondial Gheorghe Buzatu. Urmărind acest scop, am pregătit și prezentat la redacția săptămânalului „Literatura și Arta” un articol pe care l-am întitulat „Marele istoric Gheorghe Buzatu a împlinit 70 de ani”. Deși l-am adus la redacție personal aproape cu două luni înainte de eveniment, acesta a fost publicat cu o mare întârziere („Literatura și Arta”, nr.25 din 25. 06. 2009) după o intervenție personală a prietenului Vasile Șoimaru,un Mare Român, doctor în economie, publicist și fotograf de excepție.

Ceva mai târziu colonelul în rezervă dl. Andrei Covrig a publicat în gazeta „Literatura și Arta” nr.48 din 3 decembrie 2009 la genericul „Apariții editoriale” articolul „Basarabia antisovietică – o carte eveniment!”

Chiar la începutul acestui articol autorul scrie: „Cu câteva zile în urmă, la Editura Demiurg din Iași a văzut lumina tiparului o carte-eveniment. Este vorba de culegerea de documente inedite „Basarabia antisovietică” a lui Alexandru Moraru, cunoscut istoric, publicist, editor de documente de arhivă. Volumul în cauză este un omagiu adus unuia dintre cei mai importanți istorici din Europa, doctor în științe istorice, Gheorghe Buzatu, la cei 70 de ani de la nașterea sa. Cartea apare în binecunoscuta colecție „Românii în istoria universală”, îngrijită de celebra personalitate a științei istorice.”

După apariția acestei informații mai mulți cititori,cunoscuți și mai puțin cunoscuți, m-au felicitat cu lansarea noii mele cărți.

Cred că este necesar să menţionez, că ambele mele cărţi apărute în Ţară au fost prefaţate de celebrul istoric, profesorul Buzatu şi au fost editate cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică din România. Prin acest intermediu vreau sa aduc mulţumiri repetate Directoarei Casei Editoriale Demiurg, doamnei Alexandrina Ioniţă, pentru îngrijirea poligrafică excelentă a cărţilor semnate de mine.

La 4 decembrie 2009 s-a aflat la Chișinău și a participat la o conferință științifică  Marele istoric Gheorge Buzatu. Atunci am făcut mai multe fotografii și câteva filmulețe, care deja au fost vizionate de un număr impunător de oameni. Pentru confirmare vezi www.youtube.com la pagina Alexandru Moraru Film.

Tot atunci prietenul meu mi-a mai dăruit câteva volume de carte scrise de Domnia sa, inclusiv „Execuția Mareșalului Antonescu” pe care a semnat-o: „Domnului profesor Alexandru Moraru, stimatului coleg cu multă prețuire. 4.XII.2009 Gh.Buzatu”

Ceva mai târziu profesorul Buzatu mi-a solicitat un material interesant, pentru a fi întrodus în culegerea „Convrgențe istorice și geopolitice. Omagiu profesorului Horia Dumitrescu”, având pe post de coordonator pe d-na Stela Cheptea și dl. Gheorghe Buzatu. Lucram la un articol spre finisarea lui, ce urma să fie prezentat redacției unei reviste din Țară, dar după solicitarea profesorului, mi-am schimbat opțiunea și în scurt timp i-am expediat articolul întitulat „Dușmanii puterii sovietice: Basarabia împotriva comunismului”, care a și apărut în volumul amintit la Casa Editorială „Demiurg” din Iași în 2009 la pag. 327-344.

Peste un an, în 2010, mentorul meu Gheorghe Buzatu mi-a solicitat un subiect documental pentru o culegere în două volume „1940. Omagiu profesorului Ioan Scurtu” în cadrul Muzeului Vrancea. Deși lucram de mai mult timp la tema Scrisori către Mareșal la momentul, când am primit solicitarea profesorului, eram bolnav, lucru pe care  l-am comunicat. Cu toate acestea Marelui Istoric i-a plăcut subiectul și m-a rugat să-i trimit 15-20 de documente, scanate, iar dumnealui va pregăti o întroducere la aceste documente. Am făcut acest lucru și în cele din urmă în volumul nominalizat au fost incluse aceste documente cu întroducerea profesorului sub titlul „Scrisori din Basarabia către Mareșalul Ion Antonescu” , volume apărute la „Demiurg” din Iași în anul 2010, volumul II pag.173-184.

Când am primit cartea și am citit întroducerea, scrisă de Dumnealui, m-a emoționat până la lacrimi. Savantul scria:

„ Profesorul și prietenul Alexandru Moraru, istoric prin formație și prin vocație ne transmite din Chișinău, cu bunăvoința-i recunoscută, un set de scrisori din vremea Războiului de Eliberare Națională din 1941-1944, adresate de „cei mici” Mareșalului Ion Antonescu, Conducătorului Statului Român. Expeditorul lucrează de-acum la un volum masiv, reunind câteva sute de documente de același gen, pe care, se înțelege, le așteptăm cu nerăbdare și deosebit interes.

Este de datoria mea să menționez că, anterior, profesorul Alexandru Moraru a valorificat numeroase documente românești de maximă însemnătate, depistate în Arhivele din Chișinău, dintre care unele au reținut atenția lui Paul Goma pentru magistru-i eseu „Săptămâna Roșie (28 iunie – 3 iulie 1940) sau Basarabia și evreii (cea mai recentă ediție a 7-a, Bacău, editura Vicovia, 2010, 543 pagini.)

De asemenea, nu demult el a publicat la Iași volumele: „Mareșalul Ion Antonescu și Basarabia 1941-1944. Culegere de documente (Casa Editorială Demiurg 2008), în colaborare cu profesorul Anatol Petrencu și „Basarabia Antisovietică”. Documente privind rezistența națională. Blestemul deportărilor și al „justiției” staliniste (Casa Editorială Demiurg 2009) pentru ca, în sfârșit, cu totul recent, să ne ofere surpriza unei masive, excelente și actuale culegeri în mai multe tomuri – Victimele Terorii Comuniste în Basarabia. Rezistență ocupanților. Arestați, Torturați, Întemnițați, Uciși. Documente secrete sovietice, 1944 – 1954, volumul I, Chișinău, Editura Iulian, 2010, 393 pagini + anexe.”

PROFESORUL GHEORGHE BUZATU- REGRETATUL MEU PRIETEN ŞI MENTOR (III)

In care aflam adevarul din documente despre deportarile din Basarabia si Transnistria

 IN MEMORIAM

Îmi amintesc, eram la Iaşi şi stăteam la un pahar de vorbă cu Profesorul Buzatu într-un restaurant. I-am spus: “ Toate documentele mele din volumul meu “Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944 Culegere de documente” confirmă faptul, că în Basarabia şi Transnistria n-a existat nici un fel de holocaust împotriva evreilor, ci erau arestaţi şi băgaţi în lagăre de muncă aceştea care făceau propagandă comunistă sovietică, cominternistă împotriva propriului stat, organizau tot felul de diversiuni, provocaţii sau se eschivau de la muncile publice în folosul statului pe timp de război…Se pedepsea infractorul indiferent de naţionalitate fie el român, rus, ucrainean, evreu sau ţigan! În respectivele lagăre de muncă din Basarabia şi Transnistria erau duşi reprezentanţi de toate aceste naţionalităţi, ocupaţia dăunătoare fiind principiul de pedeapsă: spioni sovietici, speculanţi, borfaşi, duşmani deschişi sau depistaţi de organele de resort, cei care se eschivau de la muncile publice…înseamnă că aşa numitul holocaust este o mare minciună!”

Distinsul savant a zâmbit şi a comentat: “O minciună spusă sau mediatizată de mai multe ori începe să fie credibilă, iar când pe mâna lor se află toate finanţele lumii, toate mijloacele de informare, toate studiourile cinematografice şi televizate, este uşor să „dovedeşti” orice! Vorba poporului: cine plăteşte, acela comandă muzica! În anii 40-60 ai secolului trecut nu era încă inventat „holocaustul”- această fabrică sionistă de stors bani din celelalte popoare… au murit evrei, dar parcă numai evrei au murit? Milioane de ruşi, nemţi, români, polonezi, ucraineni, bieloruşi au murit. Pe vreme de război se moare…şi nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară bani pentru… morţi…”

Atunci l-am mai intrebat pe Marele cărturar: Cum credeţi, Mareşalul Antonescu ştia despre existenţa protocolului secret, anexă a Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat la 23 august 1939?

– Mareşalul intuia acest lucru, deoarece relaţiile sovieto-germane în ultimii ani în ajun de război erau deosebite, chiar  speciale, ambele aveau acelaşi interes de a reîmpărţi globul pământesc, – a menţionat interlocutorul meu.

Multe seri la rând  discutam prin intermediul internetului tot felul de probleme care mă frământau. Nu ştiu care ar fi motivul, dar trebuie să recunosc cu mândrie, că Profesorul Gheorghe Buzatu ţinea la mine şi se străduia permanent, ca sa fiu cât mai bine informat în toată ramificaţia de probleme în istorie, istoriografie şi arhivistică. Îi răspundeam cu aceeaşi căldură şi prietenie. Îmi dădeam bine seama, că a fi prieten cu Gheorghe Buzatu, Marele  savant Gheorghe Buzatu, este o onoare şi mândrie, dar şi o mare responsabilitate morală de a fi demn de prietenia acestui strălucit istoric, patriot şi Mare Român. Anume din această cauză am fost stresat, când în anul 2012 au început a sosi din ce în ce mai puţine mesaje, apoi n-au mai venit deloc. Situaţia era gravă…

I-am mărturisit iubitei mele, Maria Botnaru (www.tighinaromaneasca.wordpress.com şi www.mariabotnaru.wordpress.com), actualei  soţii, că cel mai bun prieten al meu, Gheorghe Buzatu se află într-o stare gravă la un spital din Iaşi. Doamna mea, cunoscută poetă şi publicistă, a primit această informaţie tristă cu mari emoţii şi ca să nu-mi pună degetul pe rană cu tot soiul de întrebări, a început a studia biografia, materialele şi cărţile Marelui savant, pentru ca în cele din urmă la 23 ianuarie 2012 să scrie şi să publice în ultima sa culegere de versuri „Urmele dragostei eterne”, apărută la Chişinău în 2013 la Editura „Tipocart Prim” poezia  de la pagina 195-196 „ Rugă la cer…” (pentru Gheorghe Buzatu- Patriot, Mare istoric, savant român)

Doamna Maria Botnaru este o Femeie talentata, căreia bunul Dumnezeu i-a dat un mare har-poezia. În majoritatea cazurilor scrie poezie patriotică. A scris despre multe mari personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti inclusiv şi despre regretatul istoric, Marele Gheorghe Buzatu. Versurile au fost scrise in momentul când celebrul istoric Buzatu era grav bolnav aflându-se in coma. Nu se stie daca i-a ajutat ruga sau nu pentru a depaşi criza, important însa este ca Distinsul Profesor dupa o perioada de timp s-a facut bine. Consider de cuviinţă să vă propun să citiţi aceste tămăduitoare versuri:

De la prietenul şi mentorul meu Alexandru Moraru, istoric-arhivist şi publicist din Chişinău am aflat, că Marele istoric şi Patriot Gheorghe Buzatu  din Iaşi este bolnav. Nu sunt medic şi nu pot alina durerea sau alunga boala, dar prin aceste versuri am încercat să bat alarma, deoarece viaţa Domnului Gheorghe Buzatu, acest Mare Istoric şi Mare Român este în pericol.Vreau să ne rugăm cu toţii pentru acest Om, care merită toţi laurii lumii, să se facă bine !                                                          

                                                                           Maria Botnaru (or.Tighina)

                RUGĂ LA CER…

  (pentru  GHEORGHE BUZATU – Mare istoric, savant şi patriot român)

 

Așa titani răsar la răscruci de secole prea rar,

Așa comori de oameni  ne vin alături, ca un dar,

Prin zel și zbucium, a lor viață nu e un zbor obișnuit,

Măsoară existența prin  înțelepciunea ce au dobândit

Și  viața nu o irosesc în darn, ci o prefac în simplă dăruire,

Să fie adevărul istoric depistat – e crezul și a lor menire.

 

N-ai așteptat nicicând să-ți vină din cer norocul pregătit,

Câte un fir, din pietre de știință, cu picătura l-ai sorbit,

Fiind istoric, fiosof și om distins, te-a frământat viața,

Din tot ce-ai scris, văd om viteaz, un luptător de neînvins.

 

De unde ai găsit  izvorul viu de timp s-asculte al tău glas?

Prin cronici colbăite ai lăsat să înoate gândul cu al său pas,

O lume întreagă a cutreierat  faima de român mare savant,

Ai cucerit Academii și multe stele,  în fața ta, s-au închinat…

 

Mă înveți  să nu uit rădăcina neamului meu românesc,

Cu argumente închegate – cu a lui istorie, să mă mândresc.

Chiar dacă mai avem un mal de ghimpi, de străini  înălțat,

Sunt ferm convinsă, vom fi cândva o Românie, un mare stat.

 

Sunt o ființă  mică, Doamne, dar ruga-mi  este  mare,

Sinceră și arzâtoare, o cresc cu noi speranțe colosale,

Știu, ai griji multe și, cu a ta răbdare, ne răsplătești cu zel

Și ne împarți din mila ce ne-o porți, cu îndurare și  fidel.

 

Rog sfinții să mă audă, să-i scurgă din a lui durere,

Ca pentru cine a fost, să nu treacă prin val de suferință,

Nu a știut repaus, nu s-a cruțat, înmoie-i din  sentință,

Mai are mult de scris, e tristă după el iubita lui știință.

 

Ca pe un rob al adevărului, ajuns  la o răscruce de dreptate,

Te rog ajut-l, a săvârșit pentru-al său neam, doar bune fapte…

În marea ta minune,  plecată în genunchi, eu, Doamne, astăzi sper,

Pentru acest, măreț, suflet de OM,  o sănătate de cremene îți cer…

23 ianuarie 2012            

În speranţa că prietenul meu bolnav se va face bine, i-am expediat aceste  versuri la adresa  e-mail a profesorului Buzatu. În primul mesaj după ce savantul s-a însănătoşit, mi-a scris mulţumiri pentru Doamna Maria Botnaru pentru poezia care i-a plăcut mult.

S-a însănătoşit, dar cu regret pentru o perioadă scurtă, deoarece duşmanii cărţilor şi afirmaţiile profesorului erau şi duşmanii Omului Gheorghe Buzatu. Deşi n-au izbutit să-l doboare din prima dată, fiindcă savantul era un bărbat zdravăn, sănătos şi plin de viaţă, au mai încerca încă odată, cu mijloace mai sigure şi mai satanice, izbutind să doboare acest Stejar al Mândriei Naţionale. Prea enigmatică a fost moartea Marelui istoric şi a lăsat multe semne de întrebate…  Nu ştiu cum se întâmplă, că oameni valoroşi pentru întreaga ţară sunt încomozi puterii, guvernanţilor şi repede mor„de moarte bună”. Profesorul prezenta un pericol serios pentru noii cominternişti, pentru guvernul mondial şi mafia sionistă. Acest pericol consta în faptul, că distinsul savant în operele sale, (care în majoritate au devenit de referinţă  şi cu siguranţă că vor fi nemuritoare) prezenta argumente documentare de o credibilitate sută la sută. În faţa lui Gheorghe Buzatu şi ale scrierilor sale nu putea  fi credibilă nici o replică de negaţie. Unica „soluţie” pentru aceşti duşmani ai ţării era exterminarea fizică a profesorului. Nu-i omul – nu-i problema!

Vestea tristă mi-a comunicat-o Anatol Petrencu şi tot Domnia sa a organizat un transport pentru o delegaţie a istoricilor din Republica Moldova de a merge la Iaşi la  înmormântarea savantului. În afară de noi (eu şi A. Petrencu) au mai mers domnii Ion Negrei, Gheorghe Negru şi încă câţiva colegi. În drum spre Iaşi am aflat că capul delegaţiei noastre cunoscutul istoric Gheorghe Cojocaru (prieten şi el al regretatului savant şi înalt apreciat de acesta) va veni la funerarii direct de la Bucureşti,  aflându-se acolo într-o deplasare de serviciu.

Ceremonia religioasă a avut loc la Biserica Sf. Lazar, un ultim omagiu adus celui care a fost Gheorghe Buzatu. Din partea micului nostru grup a vorbit Gheorghe Cojocaru, şi credeţi-mă acest cuvânt de adio a fost atât de emoţionant şi sincer, că în jur plângeau nu numai doamnele, dar şi majoritatea bărbaţilor care l-au ştiut.

A plecat dintre noi cel mai bun Om pe care l-am cunoscut, dar cărţile lui vor face din ce în ce mai multă lumină în lumea noastră plină de minciună.

Cu tristeţe şi deznădejde, Dumnezeu să se îngrijească de sufletul lui.

În memoria regretatului meu prieten am deschis un blog în internet, care se numeşte Istorici mari şi mici…(www.istoricimarisimici.wordpress.com) iar în www.youtube.com am postat cele trei filmuleţe filmate de mine în 2009, când mentorul meu s-a aflat la Chişinău în cadrul unei lansări de carte (vezi: Alexandru Moraru Film). Nu a rămas în urmă nici iubita mea consoartă, Doamna Maria Botnaru, care a mai scris o poezie în memoria Marelui patriot(se publică în premieră absolută):

GHEORGHE BUZATU – MAREȘALUL ADEVĂRULUI ISTORIC

Acerbă moarte, dintr-un gol venită, ca o boare

În amezi, când ochiul ostenit visa răgaz de-un ceas,

Când creierul dorea un pic de miere-ntru ajutorare,

Iar mâna obosită cerșea o pauză de-o oră, ca popas.

 

Alături cărți prea scumpe, dragi prieteni și colegi,

Ce au sărit, ca lupii, cu moartea-ntr-un duiel aprins,

Dar soarta pregătită, ne înrobește-n crudele ei  legi,

Căci  funia vieții tale, la par, fără cruțări, s-a-ntins.

 

Și a învis netrebnica, e unică, a ta victorie ratată,

E bătălia ce nu a cerut nici cunoștințe, nici curaj,

Nici simțul patriotic, ce-a fost drapel în bună faptă,

Nici zâmbet, nici speranță nu a primit, șireata, nici un gaj.

 

Ca Mareșalul Țării ai fost prezent la datorie,

Și ploi torențiale, și fulgerele nopții te-au bătut,

Dușmanii, iritați de a sufletului tău superbă bogăție,

Săpau intrigi, în groapa cărora tot ei au și căzut.

 

Ce Om distins, cu o voință oțelită și  mintea luminată,

Cu argumentele feroce  prin încercări bizare ai trecut,

Îstoria a hărăzit, să o alegi ca pe-o iubire unică și blestemată,

Și te-ai supus: din adevărul pur tocmit-ai trainicul ei scut.

 

În tomuri aranjate, cu șiruri de sudori scăldate,

Zac cărțile, ce-au adunat a minții tale chin durut,

Și-n seri târzii, tăcute, de podul palmei tale însetate,

Așreaptă să le mângâi, măcar cu ochil, pentru început…

 

Deschid o filă cu Zelea Codreanu, martirul neamului răpus

Și glasul tău, ca un tandem, din depărtări răsună în cadență:

E datorie, tot firul de-adevăr, din neguri de trecut, să fie smuls

Și în cenușa timpului să scotocim a lui incontestabilă esență…

 

Acolo sus, cu Mareșalul Țării, cu patrioții, care te-au crescut,

Știu că visați a Patriei istorie să nu adoarmă-n praful din trecut

Și nu aveți odihna meritată, căt Țara ferecată-n lanțuri e la Prut,

Cât mafia masonică, cu dinți de mondială haită, ne-nghite în tumult…

 

 

Mereu alătui cu titanica-ți gândire și  setea de dreptate,

Chiar dacă ochiul meu nicicând pe viu nu te-a văzut,

Cu a veții nedreptate, cu nebunia celor fără carte,

Ca Mareșalul Adevărului istoric,

                           mă chemi s-adun dreptatea și să lupt!

19 septembrie 2013  Maria Botnaru

 Numele celebrului istoric Gheorghe Buzatu a intrat în istoriografia mondială alături de numele sonore ale lui Nicolae Iorga, Constantin Giurescu şi alţii.

Acest articol din 3 părţi  l-am scris cu inima, căci altfel n-am putut, despre un suflet deosebit  se scrie doar cu sufletul  şi nu exclud să fi omis ceva important. Vă rog mult, citiţi cărţile semnate de ilustrul savant, transmiteţi-le copiilor şi nepoţilor voştri… credeţi-mă, este o comoară şi o investiţie majoră pentru Familia Dv. şi pentru Ţară !

Alexandru Moraru – Secretele Istoriei

Preluare integral via Ziaristi Online

Vedeti si Profesorul Gheorghe Buzatu omagiat pe ultimul drum de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Academia Romana si personalitati din intregul spatiu istoric si etnic romanesc. VIDEO/FOTO IN MEMORIAM