P R O T E S T
Noi, membri ai societăţilor cultural-patriotice mai jos semnate, protestăm împotriva numirii în funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român pe numitul Nagy Mihály Zoltán, cel care nu are nimic comun cu valorile culturale româneşti, fiind autorul unei lucrări de istorie intitulată Transilvania între cele două ocupaţii româneşti („Autonomistak es centralistak. Eszak-Erdely a ket roman bevonulas kozott (1944. szeptember – 1945. marcius), cu referire la perioada septembrie 1944 – martie 1945, fapt care denotă profundul dispreţ al acestui autor faţă de istoria românească (una dintre ramurile de bază ale culturii noastre naţionale), faţă de instituţia Armatei Române, faţă de demnitatea devenirii noastre istorice.
Prin tot ce a scris, Nagy Mihály Zoltán – cu studii de nivel colegiu la Budapesta şi universitare la Pécs, în Ungaria – susţine ideea autonomiei Transilvaniei, scrie că Transilvania a fost “dată” Romaniei, că administraţia română a “ocupat parţial Transilvania de Nord” în toamna anului 1944 şi că tot atunci armata română “a ocupat” oraşele Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, că aceste oraşe fiind atunci “eliberate”. Aşadar despre eliberare scrie in ghilimele, de pe poziţii ungare, batjocoritoare la adresa Armatei Române. Scrie cu admiraţie faţă de maghiarii care au luptat în 1944-1945 pentru autonomia Transilvaniei şi că “activitatea lor – suntem convinşi – serveşte şi astăzi ca învăţătură”, afirmă Nagy Mihály Zoltán. Aşadar, după acest “uns” recent de Parlamentul României în funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, Transilvania se află în prezent cu statutul de regiune aflată sub ocupaţie românească din 1945. Acesta este rodul studiilor superioare din Ungaria.
Suntem totodată profund îngrijoraţi de însăşi funcţionarea democraţiei în România, dacă un astfel de individ primeşte undă verde din partea Parlamentului român, fiind “verificat” de comisii parlamentare româneşti şi votat aproape în bloc de o maşină de vot care ne uluieşte prin superficialitatea judecăţii de valoare. Ciudat este faptul cǎ tot printr-o manevrǎ politicianistǎ de culise, acest personaj Nagy Mihály Zoltán a fost numit în conducerea Arhivelor Naţionale ale României, încǎlcându-se (si) atunci toate prevederile legale de promovare într-un asemenea post de mare importanţǎ naţionalǎ. Suntem îngrijoraţi că personalităţi veritabile ale culturii române sunt marginalizate de către guvernul şi Parlamentul român şi sunt promovate persoane care, pe lângă faptul că nici măcar nu cunosc suficient limba română, jignesc cultura română şi pe români.
Solicităm guvernului român destituirea imediată din funcţie a acestui personaj şi numirea unei personalitǎţi veritabile a culturii noastre în această demnitate a statului român, iar în ceea ce priveşte pe Nagy Mihály Zoltán, acesta va putea fi promovat, cu toate drepturile unui cetǎţean român, cu respectarea tuturor prevederilor legale (şi nu pe uşa din dos), dupǎ ce va cunoaşte bine limba românǎ şi istoria României, dupǎ ce va scrie tot atâtea cǎrţi privind eliberarea (şi nu ocuparea) Transilvaniei în 1944 de cǎtre Armata Românǎ care a alungat armata de ocupaţie ungarǎ horthyistǎ autoare a numeroase atrocitǎţi contra românilor şi evreilor în Transilvania.
Cluj-Napoca, la 10 decembrie 2013
În numele societăţilor:
1. Despărţământul Cluj al Astrei
Prof. univ. dr. Mircea POPA – preşedinte
Istoric Vasile LECHINŢAN – secretar
2. Fundaţia Culturală Carpatica
Arh. Ionel VITOC – preşedinte
3. Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România
Prof. Victor BERCEA – preşedinte
4. Societatea culturală „Dragoş Vodă” Pro Maramureş
Vasile IUGA – preşedinte
5. Centrul European de Studii Covasna-Harghita
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU – preşedinte
6. Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna” Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
Pr. Sebastian PÂRVU – preşedinte
7. Fundaţia „Mihai Viteazul” Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
Prof. ing. Maria Peligrad
8. Asociaţia Civic Media, Bucureşti/Chişinau, România/Basarabia (Republica Moldova/Ucraina)
Victor Roncea – jurnalist
9. Dan Tanasa – jurnalist
10. Asociația CERCUL STUDENȚESC ”FLOAREA DE FOC”
11. Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor – Marian Ilie
12. Grid Modorcea, scriitor, Bucuresti, New York
13. Mariana Gurza, scriitoare, Timisoara
14. Martinescu Stefan Mihai, eseist
15. Susanu Tanase, prof. univ.
16. dr. Cristina Poponete, sociolog militar, Belgia
17. Marilena Braileanu
18. Cristian Sandache, istoric
19. Hossu Valer-Puiu, pensionar
20. Constantin Dobre – Subscriu in nume personal si al zecilor de mii de mineri revoltati ai Vaii Jiului, august 1977, pe care i-am organizat si condus.
LISTA RAMANE DESCHISA
Puteti semna la rubrica de comentarii. Va rugam sa adaugati si profesia sau functia alaturi de localitate. Multumim!
DOCUMENTARE:
Plenul Senatului a aprobat, ieri, prin vot secret, numirea candidatului UDMR Nagy Zoltan pentru funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR). Numirea acestuia a întrunit 84 de voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivă” şi 20 de abţineri. Votul a fost electronic secret.
Nagy Zoltan a primit recent avizul favorabil din partea Comisiilor pentru cultură şi Politică Externă din Senat, el fiind criticat, la audieri, pentru că nu a menţionat în CV că ar cunoaşte româna, ci doar maghiara, engleza şi germana. În timpul audierii, senatorul PSD Gabriela Firea i-a atras atenţia candidatului că nu a precizat în CV că ar cunoaşte limba română, nici măcar la capitolul limbi străine.
“CV-ul este impresionat, dar voiam să vă întreb dacă este o omisiune sau nu consideraţi necesar să se cunoască acest lucru. În CV-ul dumneavoastră precizaţi că limba maternă este maghiara, iar limbi străine cunoscute sunt engleza şi germana, dar nu precizaţi nimic despre limba română”, a spus aceasta. Nagy Mihai Zoltan i-a răspuns social-democratei că nu a întâmpinat, de-a lungul timpului, probleme în cunoaşterea limbii române, chiar dacă nu este limba sa maternă.
“Trebuie să recunosc că provin dintr-un sat în care trăiesc numai cetăţeni maghiari şi prima dată pentru mine limba română a fost o limbă străină pe care, încet, încet, am reuşit să o învăţ, astfel că a devenit pentru mine a doua limbă prin care comunic, gândesc şi prin care sper că voi realiza mai mult pentru această ţară. (…) Am crezut că, dacă sunt cetăţean român, se presupune că limba română îmi este cunoscută”, a subliniat candidatul propus de UDMR.
În replică, Gabriela Firea a spus că în CV-ul lui Nagy Mihai Zoltan nu este precizat că este cetăţean român, ci numai că are naţionalitate maghiară.
La rândul său, senatorul liberal Sorin Ilieşiu i-a propus candidatului UDMR să asimileze limba română ca limbă maternă în CV. “V-aş propune să asimilaţi limba română ca limbă maternă în CV-ul dumneavoastră, ţinând cont de poziţia pe care doriţi să o ocupaţi”, i-a sugerat senatorul PNL candidatului UDMR pentru funcţia de vicepreşedintele al Institutului Cultural Român.
Potrivit CV-ului său, Nagy Mihai Zoltan este director adjunct la Arhivele Naţionale ale României – Biroul din Bihor. Acesta a fost, din august 2008 până în mai 2010, consilier superior la Ministerul Culturii şi Patrimoniul Naţional, în cadrul Secretariatul de Stat pentru Culte. Potrivit sursei citate, aces¬ta a lucrat şi la Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca, fiind angajat ca cercetător ştiinţific din iulie 2000 şi până în august 2008.
Nagy Mihai Zoltan a terminat cursurile Universităţii Ştiinţifice din Pécs, în prezent urmând cursurile de doctorat la aceeaşi ins¬tituţie. Conform sursei citate, Nagy Mihai Zoltan a studiat la Colegiul Catolic Pázmány Péter din Budapesta şi la Liceul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia.
Pe 8 octombrie, plenul Senatului a decis prin vot numirea lui Liviu Sebastian Jicman în funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.
Plenul Senatului a adoptat, în data de 18 iunie, proiectul de hotărâre privind încetarea mandatelor preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR) Andrei Marga şi al vicepreşedintelui Horia Gârbea, ca urmare a demisiilor acestora, dar şi revocarea lui Vladimir Simon din funcţia de vicepreşedinte al ICR. Lilian Zamfiroiu a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 25 iunie, prin vot în plenul Senatului.
Sursa: Bursa
După ce ex-ministrul de Interne Ioan Rus l-a demis acum două luni pe directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu, iar aceeaşi soartă îl păştea şi pe el, adjunctul Nagy Mihaly Zoltan a recurs la un truc menit să-l scape de excluderea din sistem. Înainte să fie mazilit, s-a cerut în concediu, iar apoi, deşi nu este bihorean, a solicitat detaşarea la Oradea. Explicaţia? Este consătean şi văr cu preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, cel bănuit că i-a rezolvat postul.
Mai mult, BIHOREANUL a descoperit că, deşi este un istoric contestat din cauza scrierilor sale cu caracter antiromânesc, Nagy se pregăteşte să devină, tot cu sprijinul UDMR, directorul Arhivelor bihorene. Postură din care, zic unii, nu i-ar fi deloc greu să rescrie istoria după cum îi dictează conştiinţa etnică, nu cea profesională.
Made in Hungary
Nagy Mihaly Zoltan a urcat fulgerător în carieră. După absolvirea liceului în Alba Iulia şi, în 1999, a studiilor superioare la Universitatea din Pecs (Ungaria), a ajuns angajat la Societatea Muzeului Ardelean din Cluj Napoca. A fost făcut direct cercetător ştiinţific, fără să fi parcurs treptele profesionale pe care trebuie să le urmeze orice debutant. Apoi, în 2008, cu sprijinul UDMR, Nagy a parvenit într-o structură guvernamentală, fiind uns consilier superior la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii.
Cea mai înaltă poziţie a ocupat-o, însă, în februarie 2010, când – fără concurs – a devenit director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, instituţie din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) de o importanţă strategică, dat fiind că este depozitarul celor mai importante acte nu doar cu privire la istoria ţării, ci şi la patrimoniul ei. Iniţial, Consiliul Permanent al UDMR îl anunţase public ca director general dar, în urma negocierilor cu PDL,Uniunea a fost nevoită să cedeze postul democrat-liberalilor, iar Nagy să se mulţumească cu poziţia secundă.
Epurat, dar scăpat
În iunie, ministrul de Interne Ioan Rus l-a zburat pe Dorin Dobrincu de la şefia Arhivelor Naţionale, iar Nagy era şi el pe făraş. UDMR a găsit însă o soluţie pentru a-l păstra “în sistem”. Aşa se face că omul a intrat în concediu, iar luna trecută a demisionat din funcţia de la Bucureşti, păstrându-şi astfel statutul de angajat al instituţiei. BIHOREANUL a aflat din surse neoficiale că, la sfatul lui Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor, cu care este verişor şi consătean, ambii fiind originari din Carastelec (Sălaj), Nagy a devenit beneficiarul unui “transfer în interes de serviciu” la Oradea.
Cum s-a rezolvat problema? Potrivit surselor, şeful Direcţiei Judeţene Bihor a Arhivelor Naţionale, Bujor Dulgău, a fost sunat pe “firul scurt” de un personaj important din MAI care i-a cerut să solicite suplimentarea organigramei cu un post de consilier superior, pe care să vină Nagy. Deşi în sectorul bugetar posturile sunt blocate, directorul s-a supus, trimiţând către MAI o cerere care a fost aprobată. Ce-a urmat a fost o banalitate, Nagy fiind detaşat oficial la Oradea în interes de serviciu cu începere din 1 august, urmând să lucreze efectiv de luni, 13 august.
“O ruşine!”
Aflat în concediu, directorul Bujor Dulgău nu a putut fi contactat pentru a da detalii despre miraculosul transfer. În instituţie, însă, starea de spirit e tensionată de când angajaţii au aflat că Nagy le este coleg, mai ales că, potrivit zvonurilor, după pensionarea actualului director se preconizează ca “ungurul” să fie promovat în locul lui şi să devină, astfel, un personaj decisiv, inclusiv prin prisma accesului la documente ce pot influenţa retrocedarea unor imobile către bisericile maghiare.
O confirmă chiar înlocuitorul lui Dulgău la conducere, inspectorul superior Mihai Georgiţă (foto). “Este o ruşine şi e injust ca cineva să fie numit într-o astfel de funcţie pe criterii politice, nu profesionale. Este un caz unic în istoria Arhivelor, când cineva intră în sistem pe uşa din dos. Oricare altul ar fi dat examene peste examene ca să ocupe un asemenea post. Întreg colectivul este frustrat”, zice Georgiţă.
Antiromân?
Nagy este contestat şi profesional. “După el, nordul Transilvaniei se află şi acum sub ocupaţie românească”, susţine Vasile Lechinţan (foto), cunoscut istoric clujean, care a studiat scrierile lui Nagy.
“În limba maghiară a publicat volumul «Autonomişti şi centralişti. Transilvania de Nord între cele două ocupaţii româneşti (septembrie 1944 – martie 1945)». Apoi a editat o versiune în limba română din titlul căreia a scos sintagma «ocupaţie românească», dar a păstrat expresia în interiorul cărţii. Acolo zice că Ardealul a fost «dat» României de marile puteri, că era locuit doar «parţial» de români şi descrie cum au fost «ocupate» oraşele Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc. Totul de pe poziţia anti-«ocupaţie românească». Interesantă e concluzia finală: vorbind despre «anticentraliştii» maghiari (n.r. – care nu recunoşteau Bucureştiul drept capitală), cu regret faţă de eşecul lor, Nagy arată că «activitatea acestora serveşte şi astăzi ca învăţătură». Altfel spus, invită maghiarii de azi să urmeze exemplul «anticentraliştilor» de atunci”, concluzionează Lechinţan.
Teoria conspiraţiei
Un alt istoric, profesorul orădean Mihai Drecin (foto), este convins că detaşarea lui Nagy în Bihor are şi alte mize.
“Nagy vine să consolideze, alături de Szabo Odon, grupul de activişti UDMR care lucrează pentru punerea pe tapet a autonomiei zonei de Nord-Vest a Transilvaniei, pornind de la triunghiul Oradea-Satu Mare-Zalău. În comparaţie cu Ţinutul Secuiesc, care este poziţionat în interiorul ţării, aşa-numita zonă Partium este vizată de autonomiştii maghiari pentru că e mult mai accesibilă, fiind situată pe graniţa cu Ungaria, iar pe acest considerent UDMR speră că obţinerea autonomiei ar fi mai facilă. Toate articolele sale ştiinţifice, scrise în maghiară, au ca subiect ideea autonomiei Transilvaniei, iar traducerile în română nu sună la fel. Frazele delicate sunt aduse din condei în variantele româneşti”, acuză Drecin.
Înţelegere cu PDL
Deşi sprijinul de care se bucură din partea UDMR este evident, în discuţia cu BIHOREANUL Nagy a susţinut iniţial că el “nu interferează în niciun fel cu politicul”, dar a recunoscut că a ajuns director adjunct la Bucureşti după ce a negociat cu “cei de la Ministerul de Interne”. “Nu a fost nevoie de concurs la numire. Am fost numit de ministru (n.r. – pe atunci Vasile Blaga). Nici directorul general (n.r – pus de PDL) nu a dat concurs”, a declarat Nagy, fără a detalia cum se negociau funcţiile publice între liderii celor două formaţiuni.
Despre detaşarea sa la Oradea, Nagy afirmă că nu şi-a dorit-o “musai”, ci n-a avut de ales. “Nu eu am cerut să fiu mutat aici. Am avut de ales între oricare dintre judeţele ţării. Eu sunt din Sălaj şi am vrut acolo, dar acolo nu am găsit loc”. Cât despre suspiciunile de activităţi autonomiste, Nagy a replicat: “Am auzit această glumă. Dar, dacă cineva crede că eu pot face la Oradea mare lucru, se înşală. Eu nu pot să fac politică, darămite altceva. Sunt păreri care nu au legătură cu realitatea”.
Vinovat că-i ungur?
Preşedintele executiv al UDMR Bihor recunoaşte că Nagy îi este verişor, dar contestă orice legătură cu numirea ori cu transferul acestuia. “Merita postul! Este de zece ori mai bun profesionist decât mulţi alţii care au ajuns la Arhive prin concurs. Nu mi-a cerut ajutorul, iar dacă mi l-ar fi cerut i l-aş fi oferit bucuros. Dar nu a fost cazul. Mă bucur că un foarte bun specialist vine la Oradea”, susţine Szabo Odon (foto).
Liderul UDMR Bihor crede că temerile privind integrarea lui Nagy la Arhivele bihorene sunt nejustificate. “Este omul care s-a bătut pentru ca funcţionarii din sistem să aibă salarii decente. Nu văd care e problema, că vine la Arhive un maghiar?”, se întreabă, iritat, Odon. Cât despre teoria lui Drecin, a refuzat orice fel de comentariu: “Lăsaţi-mă în pace cu astfel de prostii!”.
Dincolo de declaraţiile oficiale, fapt e că, deşi nu mai este la guvernare, UDMR a reuşit, iată, să-şi păstreze încă un om într-o funcţie cheie, într-un sistem de maxim interes pentru autonomiştii maghiari, atât de interesaţi de rescrierea trecutului. Şi sigur nu degeaba, căci cine stăpâneşte trecutul croieşte şi viitorul…
UN INOCENT
Legea Arhivelor, armă politică
Nagy Mihaly Zoltan a fost acuzat de presa centrală că este unul dintre promotorii proiectului UDMR de modificare a Legii 16/1996, privind Arhivele Naţionale, în scopul predării arhivelor ecleziastice din administrarea Fondului Arhivistic Naţional al statului către biserici. Cum în Transilvania cei mai “productivi” emitenţi de documente au fost, o bună perioadă, bisericile maghiare, urmarea “retrocedării” arhivelor bisericeşti ar fi, susţin unii istorici, pierderea controlului asupra unor documente unice care atestă existenţa şi continuitatea românilor în Ardeal. Iar de aici şi până la rescrierea istoriei nu ar mai fi decât un pas.
Nagy neagă însă orice implicare în eforturile de schimbare a legii. “Mass-media română a făcut o mare gafă. Nu am fost nici promotorul, nici iniţiatorul modificării legii. A fost o confuzie ori o interpretare tendenţioasă”, susţine el.
În decembrie 2011, proiectul de modificare a Legii Arhivelor Naţionale a fost respins de Curtea Constituţională şi retrimis în Parlament, unde se află şi în prezent.
Sursa: Ziaristi Online