REDOBÂNDIREA UNIRII!
de Vlad Cubreacov
Хотеть не вредно, вредно не хотеть./Să vrei nu dăunează, dăunează să nu vrei.
Proverb rusesc
Înaintea celui străin nu face nimic care trebuie să rămână tăinuit; tu nu ştii ce poate născoci el.
Lucraţi lucrul vostru mai înainte de vreme, şi El va da plata voastră la timpul potrivit.
Omul înţelept va tăcea până la vreme, iar cel îngâmfat şi nebun va trece peste vreme.
Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah 8:18; 18:37; 20:6
Pentru orice lucru este o clipă prielnică (…) Vreme este să taci şi vreme să grăieşti.
Ecleziastul 3:1; 3:8
Aniversăm o Unire pe care nu o mai avem întreagă, cu gândul la o nouă Unire, pe care o merităm și o vom avea la timpul potrivit.
Unirea cedată sub presiune dușmană trebuie redobândită sub presiunea propriilor noastre fapte.
Unirea nu este un cuvânt cu care să ne jucăm. Cu lucrurile sfinte nu te poți juca.
Ne dorim Unirea ca rezultat, ca încununare a unui proces profund și ireversibil. Contează ce facem fiecare dintre noi pentru obținerea acestui rezultat.
Vom redobândi Unirea cu multă chibzuință. Ne putem lua în sprijin Unitatea organică a Lumii Românești. O Unitate reală, naturală, care să fie asumată și funcțională, adică lucrătoare în duh, în adevăr, în dreptate, cu oameni și pentru oameni. O unitate pilduitoare, încât străinii să ne invidieze, iar dușmanii să se rușineze și gurile răuvoitoare să amuțească.
Unirea nu se face la televizor. Nici prin declarații. Nici prin decrete. Retoricile patriotarde rămân simple retorici în lipsa faptelor concrete, multe și chibzuite, de fiece zi. Unitatea Lumii Românești se reface prin excluderea oricărei improvizații, aproximări, superficialități, pripeli sau greșeli.
Unirea nu este un festival sau un cântec, ci un lucru de mare răspundere și meticulos. Unirea este și anevoioasă, ea înseamnă multă muncă, răbdare, înțelepciune, curaj și prudență, caracter și reținere, demnitate și seriozitate, dăruire și abnegație.
Mai bine o Unire smerită și trainică decât o Unire semeață și șubredă. Să nu trâmbițăm Unirea pe ulițe, ci să o lucrăm cu hărnicie tăcută. Unirea să fie eficientă, nu spectaculoasă. Ca să fie adevărată și împlinită. Unirea este o răsplată, nu un mijloc.
Vrem ca Unirea să vină firesc, adică nu de la un singur om sau de la o mână de oameni, ci de la Dumnezeu, pe care să nu-L scoatem din ecuație. Pentru că Dumnezeu lucrează prin oameni, nu oamenii prin Dumnezeu.
Unitatea noastră să nu stea niciodată sub semnul întrebării, ci doar sub semnul afirmării pozitive.
Vrem Unirea nu pentru banale motive geopolitice, ci pentru rațiunile cele mai simple, omenești, dar și pentru rațiunile cele mai înalte ce țin de Dreptate și de Adevăr, nu de egoisme sau pofte de stăpânire.
Să nu ne ia gura pe dinainte, ci să vorbim ultimii. Să ne ia faptele pe dinainte. Faptele contează mai mult decât vorbele. Faptele sunt gânduri și visuri împlinite, pe care nu le poate răsturna oricine, iar vorbele sunt gânduri și vise numai stârnite, pe care până și vântul le poate spulbera.
Trăiască România! Bucură-te, Lume Românească!
1 decembrie 2013, Chișinău
Sursa: Ziaristi Online
