László Tőkés: „Ținutul secuiesc este Tibetul României”

Anatomia diversiunii Dalai Lama

de Dorin Suciu

Fost colaborator a două servicii de informații comuniste – al Securității și al AVO, serviciul de informații ungar -, fost episcop, fost președinte de onoare al UDMR, fost vicepreședinte al Parlamentului European, fost soț adulterin (fost, pentru că soția sa a divorțat de el) și, probabil, în curând, și fost cavaler ar Ordinului Steaua României, László Tőkés a fost, este și va fi un vector al războaielor de imagine împotriva României.

***

Primul de acest gen la care a participat a fost acțiunea „Salvați satele din România”, declanșată înainte 1989 de Occident cu sprijinul Ungariei, împotriva lui Ceaușescu. În revista samizadat Ellenpontok, dar și la Televiziunea Ungară, Tőkés, care fusese recrutat cu nu mult timp în urmă de serviciile secrete ungare comuniste, a susținut ritos că acțiunea de sistematizare a satelor preconizată de Ceaușescu a fost concepută special pentru a demola satele maghiare din Transilvania, în perspectiva unui „genocid cultural”. Ceea ce s-a dovedit a fi o inepție…

Imediat după 1989, László Tőkés a susținut la o reuniune ecumenică a World Council of Churches, ținută în august 1990 la Geneva, că „la 20 martie 1990, la Târgu-Mureș a avut loc un pogrom sângeros împotriva populației maghiare”. Deși la acea dată lucrurile se lămuriseră, el continua să promoveze o diversiune lansată la 24 martie de Gyula Horn, ministrul de externe ungar, la o reuniune a Consiliului Europei ținută la Lisabona.

Ulterior, episcopul Tőkés va continua să se implice în diversiunile și intoxicările care astăzi a devenit evident că făceau parte dintr-un război de imagine împotriva României, cea care trebuia despuiată de ultima brumă de simpatie pe care i-o conferise sângeroasa revoluție din decembrie 1989. Profitând de falsa aură de „erou al revoluției”, plimbat prin Statele Unite de Federația Ungară pentru Drepturile Omului, Tőkés va declara în februarie 1993, la un post de televiziune din Ohio și într-un interviu dat cotidianului The Washington Times că „în România  are loc împotriva populației maghiare un genocid asemănător celui din Bosnia, doar că mijloacele sunt mai subtile”.

În fapt, declarațiile sale aberante făceau parte dintr-o intoxicare lansată de Oficiul pentru Maghiari de peste Granițe a guvernului ungar privind „bomba etnică cu explozie întârziată” a cărei dezamorsare poate fi realizată doar prin împărțirea Transilvaniei în cantoane, după modelul Elveției, conform principiului autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Exemplele care dovedesc că nu este vorba de simple declarații personale ci de punerea în practică a unor acțiuni concertate, concepute conform mecanismelor consacrate ale diversiunii și intoxicării, ar putea continua. Din motive de spațiu, voi trece la cea mai recentă și cea mai elaborată. Este vorba de diversiunea „Ținutul secuiesc = Tibetul României”. Ea a fost executată ca la carte, conform definiției de dicționar a termenului: „diversiunea constă în manipularea opiniei publice în scopuri politice, prin folosirea de informaţii tratate cu mijloace deturnate”

O trecere cronologică în revistă a evenimentelor este concludentă. În luna aprilie 2010, europarlamentarul László Tőkés l-a invitat pe Tendzin Gyaco, cel de-al 14-lea Dalai Lama, să viziteze localitatea Chiuruș din județul Covasna unde s-a născut lingvistul Körösi Csoma Sándor, considerat un „sfânt” (bodhisattva) de cei de credinţă budistă și să țină o conferință urmată de manifestările corespunzătoare în municipiul Sfântu Gheorghe.

La primă vedere, totul poate părea gestul unui politician care încearcă să acumuleze capital politic prin parazitarea unei personalități cu mare notorietate, laureată a premiului Nobel. În fapt, a fost vorba de o diversiune bine pusă la punct. Ideea vizitei a fost atent elaborată, și, se poate lesne ghici, că nu exclusiv în biroul de la Bruxelles a europarlamentarului Tőkés… Mecanismul acțiunii consta în translarea încărcăturii politice și emoționale a conceptului controversat de Tibet, cu tot ce presupune el, spre așa-zisul Ținut secuiesc și acreditarea faptului că acesta ar fi un fel de Tibet al României.

Complementar, vizita urmărea o posibilă compromitere a relațiilor dintre România și Republica China, care este foarte sensibilă la subiectul Tibet și Dalai Lama.

Pentru amorsarea diversiunii a fost folosit faptul că în toamna anului 2010 urma să aibă loc în Ungaria o vizită a lui Dalai Lama cu care László Tőkés urma să se întâlnească oficial la Budapesta. Încărcătura Potențialul mediatic al vizitei lui Tendzin Gyaco – acesta este numele „civil” a celui de al 14-lea Dalai Lama – urma să potențeze vizita acestuia în „ținutul secuiesc”.

Vizita din septembrie 2010 a lui Dalai Lama la Budapesta a avut loc la invitația Societății Ungare pentru Ajutarea Tibetului și a fost minuțios organizată.

Ea a început cu conferința „Introducere în budismul tibetan” ținută de Dalai Lama în fața a circa 11000 de persoane pe o arenă sportivă din capitala Ungariei care a fost repetată în ziua următoare. Tendzin Gyaco a mai ținut apoi alte două conferințe. La toate cele patru conferințele, doar o parte dintre spectatori au plătit biletul, o mare parte primind bilete gratis, ceea ce presupune o acțiune de propagandă  subvenționată.

În cursul vizitei, care a fost intens mediatizată, Dalai Lama a primit din partea lui Gábor Demszky, primarul general al capitalei ungare, diploma de cetățean de onoare al Budapestei și la invitația Grupului Parlamentar de Prietenie Ungaro-Tibetan, a ținut în Parlamentul Ungariei o cuvântare. Tot în Parlamentul Ungariei, Dalai Lama s-a întâlnit cu László Tőkés, ajuns vicepreședinte al Parlamentului Europei la inițiativa Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria. Presa nu a avut acces la întrevedere.

Rezumând, în aprilie 2010, László Tőkés îl invită în nume personal pe cel de-al 14-lea Dalai Lama ca în toamna anului să viziteze localitatea Chiuruș din „ținutul secuiesc” unde, în secolul al XIX-lea, s-a născut lingvistul Körösi Csoma Sándor, autor al unui dicționar englez-tibetan. Vizita a fost programată să aibă loc imediat după vizita intens mediatizată lui Dalai Lama din luna septembrie în Ungaria.

În mod evident, cele două vizite ale lui Dalai Lama au fost coordonate astfel încât cea din Ungaria să o potențeze politic și mediatic pe cea din România.

În contextul acesta, este evident că scopul real al vizitei lui Dalai Lama, care pe lângă ceremonia de comemorare a lingvistului maghiar, cuprindea și alte acțiuni, era să ofere ocazia lui László Tőkés de a internaționaliza problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a „ținutului secuiesc”, care, conform declarațiilor sale repetate, ar fi… „Tibetul României”. Nu mai trebuie subliniat faptul că această acțiune politicianistă care folosea conotațiile negative ale așa-zisei «probleme a Tibetului»  ar fi afectat în mod cinic nu numai imaginea României, dar și a Chinei.

În mod evident, un scop complementar al vizitei a fost încercarea de înrăutățire a relațiilor româno-chineze contându-se pe faptul că România va avea o reacție inadecvată – de acceptare a vizitei lui Dalai Lama -, ceea ce nu s-a întâmplat datorită reacției ferme a Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a accentuat că România consideră Tibetul ca o parte inalienabilă a Chinei și că astfel de vizite, oficiale sau „particulare”, nu se realizează decât prin intermediul MAE român.

Reacția biroului de presă a lui Dalai Lama a fost cât se poate de adecvată: arătând că nu dorește ca această vizită să fie un prilej de disensiuni, a anunțat că liderul spiritual budist renunță la vizită. După tonul comunicatului, este foarte probabil ca Dalai Lama să-și fi dat seama că s-a intenționat folosirea sa într-o acțiune de manipulare  folosit, așa cum a mai fost folosit ca instrument de șantaj mediatic de mai multe puteri în relația cu China.

*

Foarte recent am aflat că Ministerul de Externe al Ungariei a cerut MAE român să aibă în vedere ridicarea la Târgu-Mureș, Arad și Carei ale unor statui ale lui Kossuth și Bem! După scandalul steagului secuiesc va urma probabil scandalul statuilor… Va fi interesant de văzut ce rol i se va distribui în acest nou război de imagine împotriva României lui László Tőkés.

Dorin Suciu / Ziaristi Online

Surse: publicația „Temesvartol Brusszellig” (De la Timișoara la Bruxelles) elaborată de biroul europarlamentarului László Tőkés, ziarele centrale ungare Nepszabadsag, Nepszava, Magyar Hirlap,  Agenția Ungară de Presă MTI, Radio Kossuth, Duna TV.

Foto: Romanian Tribune