În articolul „Ajunge! Violenţa limbajului, calomniile sordide şi igiena spaţiului public”, Tismăneanu îşi povesteşte spaima pe care a simţit-o cînd, la Universitatea Maryland din SUA a primit o scrisoare care avea aplicat un timbruce conţinea portretul al lui Lucian Blaga! Cel pe care taică-său l-a scos din viaţa publică.
Textul lui Tismăneanu a apărut mai întîi pe site-ul Contriburors.ro, fiind imediat preluat de „Dilema Veche” şi revista „22”, şi este un atac violent, grobian şi agramat la adresa ziarului cotidianul.ro şi a subsemnatului, deşi pozează a milita împotriva violenţei limbajului.
Tismăneanu va fi chemat la anchetă de către procurori?
Iată ce scrie Tismăneanu: „În plic sunt incluse decupaje din presă, inclusiv din săptămânalul “New York Magazin,” privitoare la faptul că “aş fi intrat pe mâna procurorilor” în urma sesizării Corpului de Control al premierului Victor Ponta. Cel mai odios în acest gest infam este că autorul său a pus un timbru cu chipul lui Lucian Blaga. Este un sacrilegiu absolut”.
Acesta este timbrul care l-a îngrozit pe Tismăneanu.
Aşadar, Tismăneanu a primit o scrisoare de la un bucureştean, în care erau mai multe articole decupate din revista „New York Magazin”. Ce legătură are acest lucru cu cotidianul.ro?
Că este deja chemat de Corpul de Control al Primului Ministru, iarăşi nu e treaba noastră, ci chiar a fostului stalinist devenit peste noapte anticomunist sadea, care trebuie, probabil, să dea socoteală despre banii cheltuiţi din bugetul de stat în interesul său personal.
Dacă s-a speriat de timbrul pe care era imprimat chipul lui Lucian Blaga,explicaţia stă în faptul că anticomunistul Vladimir Tismăneanu nu poate uita că marele nostru filosof şi scriitor a fost scos din viaţa publică chiar de Leon Tismăneanuşi rusnacii aduşi să distrugă fibra intelectuală a neamului nostru.
În timp ce lui Blaga i s-a dat o cămăruţă de 1,20×1,80 la Biblioteca din Cluj, tăticul lui Tismăneanu era numit redactor şef la Editura PRM! Blaga şi-a numit cămăruţa de la bibliotecă „Bîrlogul lui Faust”, căci acolo a tradus capodopera lui Goethe. Tismăneanu cum şi-o numi vila din str. Grigore Mora, nr. 22, furată de la domna Grădişteanu (v. Vladimir Tismăneanu – „Lumea secretă a nomenclaturii”, Ed. Humanitas, 2012, p. 61), pe care au aruncat-o în subsol?
Tismăneanu scrie despre mine că sînt „extraordinar, uimitor”!
În aşa-zisa sa pledoarie contra „violenţei limbajului”, Tismăneanu scrie că aş fi „calomniator de profesie”, „grobian”, „iresponsabil” şi că aş cultiva „climatul urii”! Nu-mi amintesc ca în vreun articol să fi folosit astfel de cuvinte şi, după cum se vede, chiar dumnealui întinde coarda şi se expune printr-un limbaj specific ipochimenilor indimenticabili!
Într-un exerciţiu de analfabetism snobilistic, Vladimir Tismăneanu încearcă să ne înjure, scriind despre „inenarabilul Ion Spânu”, fără să aibă proprietatea cuvintelor! În DEX, adejectivul „inenarabil”defineşte ceva„care nu poate fi povestit; extraordinar, uimitor”, adică un fel de „la soare te poţi uita, dar la el, ba”!
Definiţia cuvîntului „inenarabil”, în DN, ed. Academiei, 1978, p. 567.
Cu alte cuvinte, Tismăneanu ne apreciază în mod absolut, ne consideră extraordinari şi chiar uimitori!Dacă a vrut să ne slăvească, îi mulţumim, însă, dacă a crezut că se poate juca imprudent cu limba română, îl avertizăm că jocul este periculos, aşa cum s-a întîmplat şi cu alţi prieteni de-ai săi.
Astfel, Sorin Lavric a ţinut o Conferinţă la Chişinău despre „Delicventul Emil Cioran”, deşi cuvîntul corect era „delincvent”, iar Gabriel Liiceanu a scris despre „ustensilul” lui Heidegger, cu toate că, în limba română, cuvîntul este de genul feminin şi are forma corectă „ustensilă”!
Iată şi aceste exemple de limbă română şchioapă, cu care nişte închipuiţi cred că pot păcăli lumea la infinit:
Dacă el şi prietenii săi vor să fie „irefutabili” (DEX – irefutabil= convingător), e bine să consulte mai des Dicţionarul, aşa cum face Mircea Cărtărescu cînd citeşte din Kundera!
Ce-l doare, cu adevărat, pe Vladimir Tismăneanu şi pe prietenii săi de la fostul ICR?
Nu ne-am făcut iluzii că Vladimir Tismăneanu a vrut să scrie un text în care să ne laude. El are o ţintă bine definită: Cotidianul, care a dat la o parte preşul de la ICR, sub care s-a adunat în ultimii ani un gunoi ce pute îngrozitor!Celor care l-au tot adunat acolo le este teamă că a venit vremea ca salubritatea să-şi facă datoria. Aici e buba!
Toate dezvăluirile noastre din ultimele luni au scos la iveală huzurul cîtorva profitori (cărţi tipărite în toate colţurile lumii, lansări pompoase, plimbări cu nevestele prin marile capitale, etc) care au mîncat anual 15 milioane de euro, destinaţi pentru promovarea culturii române în lume. Ei, profitorii, s-au confundat cu cultura română, înlocuindu-i pe Eminescu, pe Blaga, pe Noica, pe Cantemir sau Iorga.
Asta am făcut noi, ne-am întrebat cum e posibil ca, în lume, să fim reprezentaţi de Max Blecher,Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Filip Florian sau chiar de Cărtărescu? Ani de zile s-au tras sfori ca nişte scriitori mediocri să fie nominalizaţi la Premiul Nobel, astfel încît să se poată justifica imensele cheltuieli făcute de ICR sub conducerea lui Patapievici!
Iată ce scrie Tismăneanu în articolul său: „Un articol de inenarabilul[sic! – n.n.]Ion Spânu, calomniator de profesie a tot ce este valoare în cultura românească de azi, despre “marile crime financiare” reproşate ICR-ului din perioada Patapievici-Mihaieş-Tania Radu. Oroare totală, ne anunţă dl Spânu: s-au cheltuit bani pentru Norman Manea, un scriitor pe care N. Manolescu (invocat acum, dupa ce a tot fost atacat în acelaşi loc) nu-l consideră strălucit. Sincer, nu văd nicio legătură între judecăţile estetice ale lui N. Manolescu ori ale oricui altcuiva şi recunoaşterea lui Noman Manea ca personalitate intelectuală de talie globală. Este vorba de un fapt, nu de o opinie”.
Ba, nu, domnule Tismăneanu, asta este o opinie; a dumneavoastră! Fapt este că, pe banii ICR, deci ai noştri, lui Norman Manea i s-au tipărit,numai prin programul TPS, 9 traduceri! Iată-le:
Dacă Norman Manea este atît de „global”, cum spuneţi dvs., de ce avea el nevoie de sprijinul financiar al ICR, din moment ce un scriitor mai modest, precum Gabriel García Márquez, este publicat pe banii editurilor care-l tipăresc?
Adevărul şi climatul urii
În acelaşi articol, Vladimir Tismăneanu mai scrie: ”Pe dl Spânu îl deranjează şi susţinerea unor proiecte în care au fost incluşi subsemnatul, Mircea Cărtărescu, Mihai Chirilov şi Matei Vişniec. Este dreptul d-lui Spânu să scrie ce are chef. Dar este şi dreptul nostru să-l întrebăm dacă işi dă seama cum, cu acest gen de atacuri iresponsabile, cultivă climatul urii? Ce cădere are Ion Spânu să discute, de pildă, valoarea conferinţelor pe care le-am organizat, cinci ani la rând, la Washington, în colaborare cu unul dintre cele mai prestigioase institute de studii avansate din lume, Woodrow Wilson International Center for Scholars?”
Răspunsul este cît se poate de simplu.
1. Ne deranjează cumplit aceste proiecte plătite din bani publici,care nu au nici o legătură cu interesul culturii române, ci doar cu interesele personale ale acestui grup.
2. Adevărul nu este niciodată „atac iresponsabil” şi nu „cultivă climatul urii”, ci eliberează. Dacă nu mă credeţi, iată cuvintele lui Iisus: „veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi” -Evanghelia lui Ioan, 8.32.
3. Cît priveşte „competenţa”, nu întindeţi coarda că se rupe!Ca să nu intrăm în „climatul urii”, vă spun doar că, dacă sînt aşa preţioase şi apreciate, ţineţi-vă Conferinţele unde vreţi, însă pe banii dvs.!
4. Cînd veniţi în România, staţi în casa dvs. (dacă aveţi) sau pe banii dvs. la orice hotel.
5. Cînd vă tipăriţi cărţile, folosiţi-vă de banii personali sau de ai editurii care vă doreşte tipărit, nu aşa cum aţi publicat volumul „Stalinizm na każdą okazję. Polityczna historia rumuńskiego komunizmu”, tipărit pe banii ICR, în cadrul programului TPS din anul 2010!
Volumul a părut la Editura Universitas din Polonia, fiind tradus de Piotr Nowakowski. Dacă pe copertă ar fi tot pachetul de cărţi, una ar fi avut, în mod cert, şi portretul tatălui dvs. Un demn înfăptuitor al stalinismului în România!
Dacă asta înseamnă competenţă, adică să ştii din familie istoria comunismului, aveţi dreptate: doar dvs. sînteţi competent!
Dl. Tismăneanu încurajează pe site-ul său ce condamnă pe site-ul nostru
Într-un punct sîntem întru totul de acord cu dl. Tismăneanu, atunci cînd condamnă limbajul grosolan, antisemit sau, pur şi simplu, necivilizat al unor comentatori. De aceea, apreciez comentariul său,postat chiar pe contributors.ro: „Nu cred că dl Spânu e în chip necesar antisemit, dar comentariile sunt toxice”.
Şi are dreptate: nu am nici în gînd porniri anti-orice, cu atît mai puţin antisemite. Dar nu aşa se pune problema, întrucît dezvăluirile mele, după cum poate observa oricine, nu ţin cont de rasa sau religia cuiva, ci de lucruri simple, cum ar fi respectul faţă de banii publici, de valorile reale ale culturii noastre, de interesul naţional pe care instituţiile statului trebuie să le aibă în vedere.
Comentariile articolelor noastre sînt, într-adevăr, deseori toxice (nu le-am încurajat niciodată) , însă la fel sînt şi multe dintre comentariile la adresa noastră, postate chiar sub articolul d-lui Tismăneanu! Le-am citit cu atenţie pe toate şi n-am sesizat o condamnare similară la dl. Tismăneanu, ba, din contră, am simţit că le încurajează cu bucurie. Nu exemplificăm, aşa cum a făcut dl. Tismăneanu în textul publicat pe contributors.ro, înţelegînd că, în acest fel, am încuraja acest mod de exprimare.
Revenind la titlul articolului lui Vladimir Tismăneanu, mai spunem doar că atunci cînd strigi: Ajunge cu violenţa limbajului şi calomniile sordide, ar fi bine să pui singur capăt acestui tip de exprimare, care duce inevitabil la escaladarea urii!
