CNSAS e o instituţie bugetivoră, inutilă şi bine de tot compromisă. A pierdut aproape 100 de procese şi, după standardele unui minim bun-simţ politic, ar fi trebuit să fie de mult pusă în faliment. Dar CNSAS, ca şi DNA sau ANI, seamănă pînă la identitate cu foste unităţi ale Securităţii, mai ales cu cele care au făcut pur şi simplu poliţie politică. S-ar putea să avem chiar mai multe servicii secrete decît credem. Cele oficial declarate ne plasează oricum pe primul loc în UE. Pe cît de săraci, pe atît de bine păziţi ! Pe banii noştri puţini.

Chiar şi în aceste condiţii, care numai normale, democratice nu sînt, pe baza documentelor de care dispune, CNSAS a dat în cazul lui Andrei Marga o decizie, votată în unanimitate, de necolaborare cu Securitatea vechiului regim. După surse interne, ar fi fost prezenţi toţi cei unsprezece membri ai Consiliului şi, în ciuda tuturor presiunilor şi a “partidelor” existente în CNSAS, s-a votat clar şi net pentru necolaborare.

Şi atunci de ce şi pentru ce “subunitatea” de presă “Evenimentul Zilei” continuă să producă o maculatură dezgustătoare, securistică împotriva preşedintelui ICR şi a familiei sale ? Probe serioase nu se văd. “Documentele” prezentate de ziar nu sînt concludente pentru nimic. Mai mult, i se atribuie lui Andrei Marga înscrisuri pe care nu le recunoaşte şi care pot fi chiar nişte falsuri recente. Cine le-a furnizat ? În cazul meu, notele colonelului Ştefan Budecă – o compunere infantilă alcătuită din bîrfele cunoscute de toată lumea din Uniunea Artiştilor Plastici – au fost prezentate ca mari dovezi incriminatoare. Ofiţerii care l-au urmărit pe Andrei Marga au fabricat nişte rapoarte foarte asemănătoare. Cu astfel de “descoperiri” – nişte mizerii răsuflate, întocmite de nişte securişti agramaţi şi cam tîmpiţi –, băieţii (Ion Cristoiu, detractor energic al lui Andrei Marga, Dan Andronic etc.) şi fetele (Simona Ionescu, Violeta Fotache) îşi umflă tirajul, altfel mititel, şi încasează dividendele. EvZ a dat în judecată CNSAS, contestînd decizia luată de acesta în unanimitate în privinţa necolaborării cu Securitatea a actualului preşedinte al ICR. A reuşit astfel să intre în posesia întregului dosar adunat de-a lungul timpului de diverşi ofiţeri care l-au avut în vizor pe Andrei Marga. Nişte gunoaie care nu dovedesc nimic. Tocmai bune însă de livrat unor cititori mai speciali. Probabil ei înşişi foşti comunişti, foşti colaboratori ai Securităţii, nucleul de bază al partidului prezidenţial şi votanţii săi, adică aceia care au pus pe butuci România în ultimii vreo nouă ani. Adică tocmai cititorii editorialelor unor Ion Cristoiu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăeş, H.-R. Patapievici, Mircea Cărtărescu (pînă de curînd) sau Teodor Baconschi (mai nou). O ţară plină de gunoaie, ţara noastră. Dar, desigur, gusturile nu se discută. Doar se deduc.

A furat sau i s-a furat o bicicletă ? Din dosarul improvizat de securişti şi de tovărăşica Simona Ionescu, plus Violeta Fotache, nu e deloc clar. Simona Ionescu, promovată recent pentru merite evidente, necunoscute celor din profesie, s-a ocupat acum cîţiva ani şi de mine. Mi se pare că m-a şi apărat, deşi nu aveam nevoie, iar apărarea era o sănătoasă înfundare, sub aparenţa obiectivităţii, securistic şi tovărăşeşte. Oare ce mai face mica şi frenetica ziaristă Mirela Corlăţan ? A fost retrasă şi înlocuită cu Simona Ionescu ? Cei care fac azi poliţie politică din spatele birourilor prea impozante pentru nemernicia lor vor plăti cu siguranţă într-o zi. Sîntem conduşi de pigmei corupţi, vînduţi străinătăţii, fără mamă, fără tată şi fără Dumnezeu. O largă majoritate a românilor înţelege acest lucru foarte bine. Şi, de altfel, nici o crimă nu rămîne fără urmări.

Prin dosarul dat de CNSAS-ul lui Băsescu foii de pripas EvZ fluieră vîntul. (Pe frontispiciul EvZ scrie că Ion Cristoiu ar fi director fondator. Parcă îl fondaseră regretatul Mihai Cîrciog şi Cornel Nistorescu, iar utecistul bătrîn Ion Cristoiu, a treia roată la căruţă, era cel mult un amploaiat mic, gras şi cu plete, director editorial.) Cum ziceam, în dosarul cu pricina, nici o probă convingătoare. Înscrisuri care pot aparţine oricui. Colportaje de ofiţeri care-şi cîştigau atunci, ca şi azi, leafa pe de-a moaca.

Andrei Marga n-ar greşi faţă de sine însuşi, de cariera sa şi faţă de familia sa dacă ar da în judecată foaia cristoilor de pripas, EvZ – serie recentă. Procesul intentat de EvZ CNSAS e doar o şmecherie subţire fie şi pentru simplul motiv că nu are calitate procesuală. Scandalul provocat şi întreţinut de luni de zile în jurul lui Andrei Marga (mai ales de unii ca Vladimir Tismăneanu) după ce l-a înlocuit pe prea controversatul H.-R. Patapievici la conducerea ICR dovedeşte cu prisosinţă cît de neaşezată şi nedemocratică e România de azi. Securitatea, interlopii, instrumentele lor din mass-media şi cele mai abjecte interese străine dănţuiesc sinistru pe plaiul românesc. Eu unul mi-am format deja o părere: Andrei Marga nu a colaborat cu Securitatea, iar EvZ de azi colaborează la greu cu puterea securist-băsistă.

Text preluat de pe blogul Editurii Compania

Surse: Cotidianul si Ziaristi Online

Nota: Redactia Ziaristi Online ofera spatiu publicistic pentru materiale pe aceeasi tema venite din partea scriitorului Ion Cristoiu sau a profesorului Andrei Marga