Eveniment extraordinar în lumea culturii

Dr. Radu Varia, primul român şi primul istoric de artă străin ales vreodată Membru de Onoare al Royal Scottish Academy primeşte Diploma cu Sigiliul Regal semnată de Regina Elisabeta II

Într-un cadru fastuos, în prezenţa Lordului Cameron of Lochbroom, Consilier al Majestăţii Sale, şi a mai multor reprezentanţi ai Palatului Buckingham, Arthur Watson, Preşedintele Academiei Regale a Scoţiei i-a remis la Edinburgh criticului şi istoricului de artă Dr. Radu Varia, “personalitate de seamă a culturii contemporane”, Diploma de Membru de Onoare al Royal Scottish Academy.

Sub semnătura Reginei Elisabeta II întărită de Sigiliul Regal, stă scris:  «Radu Varia, în Adunarea Generală din ziua a 5-a a anului 2012, a fost ales aşa cum se cuvine Membru de Onoare al Academiei Regale a Scoţiei, în virtutea eminentelor sale împliniri pe tărâmul istoriei artelor şi al manifestărilor artistice, în speranţa ca aceste împliniri să contribuie la progresul şi la onoarea Societăţii, la înflorirea Artei, şi pentru a onora demnitatea celor ce ne îndrumă pe această cale».

În răspunsul său, Dr. Radu Varia a spus între altele: «Vin dintr-o ţară veche, România, o ţară plină de tradiţii artistice ce au înflorit în peste şapte mii de ani, tradiţii perpetuate şi în ziua de azi, ca pe tărâmul magic al Maramureşului. O ţară, totodată, care a marcat modernitatea prin opera sculptorului Constantin Brâncuşi, prin originalitatea şi valorile eterne pe care le întruchipează». El a adăugat: «Am descoperit Scoţia şi Edinburghul acum 45 de ani datorită unui prieten numit Richard Demarco, prezent aici în aceste clipe în calitate de Membru de Onoare al Academiei Regale. El a înţeles de timpuriu că Europa nu va fi niciodată ea însăşi fără România, fără Maramureş, fără Brâncuşi. Şi a luptat eroic contra teribilei izolări în care ne aflam, deschizând porţile lumii libere pentru tânăra noastră generaţie de artişti şi de intelectuali. Edinburghul, nu Parisul sau New Yorkul, devenea atunci capitala visului lor».

Dr. Radu Varia este autorul operei fundamentale despre Constantin Brâncuşi, universal recunoscută. Cu ocazia conferinţei sale consacrată marelui sculptor: Brâncuşi, o mare experienţă spirituală, el a primit acum doi ani Medalia de Argint a Academiei Regale din Edinburgh, care în 185 de ani a onorat astfel numai 12 personalităţi ale culturii. Dr. Radu Varia este primul istoric de artă non-britanic ales Membru de Onoare al Royal Scottish Academy, alături de Sir David Talbot-Rice, de Lord Kenneth Clarck, şi de artişti ca Degas, Braque, Chagall, Rodin sau Henry Moore.

Vedeti si:

ProTv: Premiera istorica. Radu Varia a fost ales membru de onoare al Academiei Regale a Scotiei

Totodata, este si prima data cand onoarea se acorda unui istoric de arta strain.

Evenimentul a avut loc la Edinburgh, intr-un cadru fastuos, in prezenta mai multor reprezentanti ai Palatului Buckingham.

Diploma care i-a fost inmanata criticului de arta, semnata de Elisabeta a II-a, si intarita de sigiliul regal, recunoaste realizarile sale extraordinare in domeniul artistic.

Radu Varia, este autorul volumului “Brancusi”, opera fundamentala, despre marele sculptor roman, publicata in numeroase editii.

B1 Tv: Criticul de artă Radu Varia a fost ales Membru de Onoare al Academiei Regale din Scoția

Istoricul şi criticul de artă Radu Varia a fost ales Membru de Onoare al Academiei Regale din Scoţia, aflată sub înaltul patronaj al Prinţului Philip de Edinburgh, informează Realitatea Tv.

Radu Varia a fost ales cu unanimitate de voturi membru de onoare al instituției regale. În noiembrie 2011, acesta a fost invitat să susţină la Royal Scottish Academy cea mai importantă conferinţă a anului, “The Sir William Gillies Annual Lecture”, conferinţa dedicată lui Brâncuşi: “O mare experienţă spirituală”.

La eveniment, în vârstă de Radu Varia a primit Medalia de Argint a Academiei Regale, decernată de numai 12 ori în 185 de ani.

Radu Varia este singurul român care accede la această înaltă demnitate şi în acelaşi timp primul istoric de artă străin, alături de britanicii Sir David Talbot Rice şi Lord Kenneth Clark. Doctor în istoria Artei şi Civilizaţiei al Universităţii din Paris, criticul de artă a primit nu mai puţin de 11 nominalizări pentru Premiul Mondial “Leonardo da Vinci”.

Printre artiştii care au fost onoraţi cu acest titlu se numără pictorii Edgar Degas, Georges Braque şi Marc Chagall, sculptorii Auguste Rodin şi Henry Moore sau arhitectul Alvar Aalto.

Realitatea Tv: Istoricul şi criticul de artă Radu Varia, ales membru de onoare al Academiei Regale a Scoţiei

Alegerea lui Radu Varia ca membru de onoare al Academiei Regale a Scoţiei vine după ce, în noiembrie 2011, acesta a fost invitat să susţină la Royal Scottish Academy cea mai importantă conferinţă a anului, “The Sir William Gillies Annual Lecture”, conferinţa dedicată lui Brâncuşi: “O mare experienţă spirituală”. Cu acea ocazie el a primit Medalia de Argint a Academiei Regale, decernată de numai 12 ori în 185 de ani.

Radu Varia este singurul român care accede la această înaltă demnitate şi în acelaşi timp primul istoric de artă străin, alături de britanicii Sir David Talbot Rice şi Lord Kenneth Clark.

Printre artiştii care au fost onoraţi cu acest titlu se numără pictorii Edgar Degas, Georges Braque şi Marc Chagall, sculptorii Auguste Rodin şi Henry Moore sau arhitectul Alvar Aalto.

Personalitate în lumea internaţională a artei de mai multe decenii, Radu Varia s-a născut în 21 mai 1940. El este Doctor în istoria Artei şi Civilizaţiei al Universităţii din Paris şi a primit nu mai puţin de 11 nominalizări pentru Premiul Mondial “Leonardo da Vinci”.

Volumul său “Brâncuşi”, publicat în numeroase ediţii din 1986 şi până în prezent, la New York, Paris şi Tokio, este considerat drept opera fundamentală dedicată marelui sculptor.

Astăzi e ziua ta, Dr. Radu Varia

Autor: Ramona Vintila / Jurnalul National

21 Mai 2013 – 00:00

Pentru criticul şi istoricul de artă Radu Varia, doctor în Istoria Artei şi Civilizaţiei al Universităţii din Paris, laureat al 11 prestigioase nominalizări pentru Premiul Mondial Leonardo da Vinci, autorul unei opere fundamentale despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, publicată din 1986 încoace în numeroase ediţii la New York, Paris şi Tokio, zilele de 21 şi 22 mai reprezintă în acest an o triplă sărbătoare. Astăzi îşi sărbătoreşte ziua de naştere şi onomastica. Îi urăm “La mulţia ani!”.

“Nimeni nu e profet în ţara lui”
“Născut de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, mă numesc bineînţeles, pe lângă Radu, şi Constantin. Dublă sărbătoare, dintotdeauna, care m-a găsit adeseori la capătul lumii, când la Hawaii, împreună cu Mariana Nicolesco, când la Jaipur, unde ni s-a alăturat marele pictor Horia Damian, sau în alt paradis. Celebrarea de acum mă găseşte la Edinburgh, în inima Scoţiei celtice, de care mă leagă atâtea şi atâtea amintiri extraordinare.

Se împlinesc, într-adevăr, 45 de ani de când am poposit aici pentru prima dată, invitat la celebrul Festival de acel mare spirit european care e Richard Demarco. În 1968 nimeni nu se interesa de sufletele noastre, de aspiraţiile noastre în artă. În afară de el. Nu putea concepe ca ţări care au suferit atât de mult de pe urma războiului şi a comunismului, printre care noi şi Polonia, să nu aibă nimic de spus prin arta lor, aşa cum era ea reprezentată în Pavilioanele Bienalei de la Veneţia, pe care tocmai le vizitase.

Venind, ca urmare, în ţara noastră, avea revelaţia unei Europe care fără Maramureş şi fără Brâncuşi nu putea să fie vreodată ea însăşi. Şi-i cunoştea, de cele mai multe ori prin mine, pe artiştii cel mai puţin conformişti din noile generaţii, tineri care visau la punţi trainice în măsură să-i pună în contact cu lumea. Richard Demarco le punea la dispoziţie senzaţionala lui Galerie din Edinburgh care a marcat istoria artei contemporane şi a cărei Arhivă este azi o comoară unică de informaţie despre căutările şi împlinirile de atunci ale artiştilor din Europa uitată, care în fond avea atâtea de spus: România, Polonia, Iugoslavia şi altele.

După Festivalul de la Edinburgh din 1971 mă stabileam definitiv la Paris şi, între altele, luam iniţiativa primei expoziţii de pictură contemporană britanică organizată vreodată în capitala Franţei: «La peinture anglaise aujourd’hui», prezentată în 1973 la Muzeul de Artă Modernă al Oraşului Paris. Un triumf datorat nu unui englez, nu unui francez, ci unui român abia sosit în lumea liberă, o expoziţie ce reunea majoritatea viitoarelor mari nume ale artei britanice: David Hockney, Patrick Caulfield, Tom Philips, Bridget Riley, Howard Hodgkin şi alţii. Succesul acelei manifestări, pentru mulţi neaşteptat, a făcut ca Festivalul de la Edinburgh să-mi ceară pentru acelaşi an, la Scottish National Gallery, o expoziţie similară a artei franceze a momentului. Apoi, timp de decenii, n-am mai fost la Edinburgh.

Regăsirea a generat-o cartea mea «Brâncuşi», în care membrii Academiei Regale au găsit un discurs despre spiritualitatea în artă care a dispărut într-o prea mare măsură din peisajul culturii contemporane. Astfel, acum doi ani eram invitat să susţin prestigioasa conferinţă The Sir William Gillies Annual Lecture, pe care am dedicat-o lui Brâncuşi: a Great Spiritual Experience. La finele conferinţei, preşedintele Academiei îmi remitea The Silver Medal, Medalia de Argint a Academiei Regale, cea de a 12-a conferită în 175 de ani. Iar anul trecut, la 5 septembrie, am fost luat prin surprindere când am aflat că am fost ales, în unanimitate, Honorary Member of the Royal Scottish Academy, pentru contribuţia mea la cultura europeană şi pentru opera dedicată lui Constantin Brâncuşi, fiind astfel primul istoric de artă nonbritanic ales vreodată, alături de Sir David Talbot-Rice, de Lord Kenneth Clarck, şi de artişti ca Degas, Braque, Chagall, Rodin sau Henry Moore.

Mâine, la Edinburgh, voi îmbrăca pentru prima oară costumul de academician şi voi primi gloriosul firman cu însemnele regale în ceară roşie, semnat de Majestatea Sa Regina Angliei. Şi mă voi gândi, amuzat, că nimeni nu e profet în ţara lui…”

Sursa: Ziaristi Online