ELIMINAREA LUI EMINESCU. Deznationalizarea si deznominalizarea Teatrului "Mihai Eminescu" din Timisoara de catre UDMR, Sorosi, Hauswateri si Tenderi - Ziaristi OnlineZiaristi Online

ELIMINAREA LUI EMINESCU. Deznationalizarea si deznominalizarea Teatrului “Mihai Eminescu” din Timisoara de catre UDMR, Sorosi, Hauswateri si Tenderi

Teatrul Mihai Eminescu din Timisoara nu mai este Mihai EminescuAsociaţia “VICTORIA” a Luptătorilor în Revoluţie, din Timişoara

Consiliul Director

SC Nr.278/08.05.1990

Judecătoria Timișoara

Sediul: Timişoara, b-dul Iuliu Maniu, Nr. 11/1

E-mail: asociatia.victoria@gmail.com

Telefon: 0256/446595

Nr. 3/28.05.2013

 

DESPRE CUM SE DEZNAȚIONALIZEAZĂ UN TEATRU NAȚIONAL CU AJUTORUL UNIUNII DEMOCRATE A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA (UDMR), AFLATĂ, VEȘNIC, LA GUVERNARE

 

1-      La inceputul anului 2005, doamna Tender, sotia miliardarului  Ovidiu Tender, a sposorizat-o pe  Lucia Nicoara, directoarea de atunci a Teatrului National ”Mihai Eminescu” din Timisoara  ca s-o  invite pe anonima Ada Lupu Hauswater sa faca un spectacol, iar apoi sa-i faca  o caracterizare  excelenta  pentru  dosarul cu care aceasta s-a inscris  la concursul  pentru functia de director general  al  Teatrului National (fost) ”Mihai Eminescu” din Timisoara,  Lucia Nicoara anuntandu-si in acelasi timp demisia.

2-      In  aceasta perioada  si dupa  castigarea  concursului, aproximativ  un an, familia Hauswater a  fost cazata, gratuit,  in hotelul familiei Tender, din Timisoara. La  inceputul anului 2006 , prin  aceleasi “ sponsorizari” ale  “tenderilor” , “hauswaterii” au primit un apartament de la Primaria Timisoara, prin viceprimarul Orza, in conditiile  in care  oameni din  teatru si mii de timisoreni asteptau, de ani de zile, un apartament.

3-      Concursul, sponsorizat de  familia Tender, la care anonima  Ada Lupu Hauswater  s-a inscris fara sa aiba dreptul (fara CV si  fara sa fi avut  pana atunci un istoric profesional, un loc de munca) l-a  castigat la “concurenta“ cu  actorul si profesorul  universitar Paul Chiributa, fost director  al Teatrului Lucia Sturza Bulandra (cu o caracterizare  facuta de regizorul Silviu Purcarete, cu care a  creat si condus,  11 ani, in Franta, un teatru si un Institut de teatru).  Comisia de examinare (Cornel Todea, Cristina Modreanu, Mihai Manutiu,Florica Ichim si Nicolae Scarlat), sponsorizata,  substantial,  de doamna  Tender, a fost  selectata de  Demeter Andras si  Marius Zarafescu, angajati ai  Ministerului Culturii.

4-      Dupa acest  concurs,  Cristina  Modreanu, Mihai Maniutiu si Florica Ichim, au fost sponsorizati in permanenta: Ichim  prin revista pe care o conduce, Modreanu prin functia de selectioner unic al Festivalurilor din Timisoara, iar Manutiu  pentru  functia  de conducator al  doctoratului  tinerei  directoare, la  Universitatea din Iasi, si  prin spectacolele pe care le-a facut  la Teatrul National ”Mihai Eminescu”, din Timisoara,  condus de “hauswateri”.

5-      Pentru ca  Ada  Lupu nu avea  CV dar a uimit  breasla  prin  “succesurile” ei, inexplicabile, Demeter Andras,  familia Tender  si comunitatea  evreilor  au  demarat  confectionarea,  urgenta, a unei  imagini de succes a tinerei  anonime  Hauswater. Astfel,  profesorul  Victor  Neumann, familia  Tender , sprijiniti de  echipa  de profesori de  la  revista Orizont  (sponsorizata  de  sotia domnului  Mircea Mihaies, presedinta  Fundatiei Soros, din Romania), au  introdus-o  pe  Ada  in Senatul Universitatii de Vest, din Timisoara.  Ministerul Culturii, prin Demeter Andras ,  printr-o  permanenta  indrumare  manageriala  si finantare  la discretie: bani cati cerea Ada,  masini, tipografie, revista, colaborari internationale, etc,  au  muncit,  cu perseverenta,  la imaginea  necunoscutei, dar care avea  o sarcina  deosebit de importanta: deznationalizarea programului  Teatrului  National ”Mihai Eminescu”, din Timisoara.

6-      Prima decizie “culturala” a managerului, desantat  pe malurile Begai, a fost sa ma anunte ca : “va trebui sa invat limba maghiara, ca sa ma pot descurca la Timisoara”. Ungurii din Banat (7%) vorbesc romaneste mai corect decat  Alexander Hauswater,  pentru ca minoritatea  germana, majoritara pina la regretabila  ei plecare, a  fost loiala fata de  Romania si a contribuit,  substantial, prin atitudinea ei, la crearea unui climat  interetnic,  armonios, in Banat.

7-      Apoi  “hauswaterii”, in cadrul aceluiasi  proiect “managerial”, au aruncat la gunoi portretul lui Mihai Eminescu din biroul directiunii, au  desfiintat  stampila  si antetul  institutiei, cu chipul lui Mihai Eminescu,  inlocuindu-l  cu  o  imagine  “gay”, in  cromatica  drapelului “gay”,  a actorului Ion  Rizea, director artistic. Au desfiintat  o Galerie-muzeu cu imagini din spectacolele de patrimoniu, istorice, iar cu  cei de la revista Orizont (a sotului ICR-ist a fostei directoare Soros, Mircea Mihaies, care a publicat un  material, semnat de  Daniel Vighi, in acest scop), au declansat actiunea  de schimbare a denumirii teatrului.  Mihai Eminescu a fost  mereu “un sovin”  pentru anumiti evrei, mai ales pentru rabinul timisorean Ernst Neumann.

8-      Apoi, Ada  Hauswater a desfiintat  Festivalul Dramaturgiei Romanesti, cu o vechime de 30 de ani, pastrandu-i  denumirea ,dar  modificandu-i  continutul si scopul. In “Regulamentul festivalului”, aprobat de Guvern, in 1980, se precizeaza ca “Festivalul este bianual  si se pot  reprezenta  numai spectacole montate, cu  piese  romanesti, noi, puse, in scena,  in ultimii doi ani”. “Hauswaterii”, finantati de Demeter si Kelemen, la discretie, in goana  dupa  evenimente,  pentru  imaginea lor, fac  festivalul  anual,  renunta la valorificarea dramaturgiei  romanesti, noi,  si tabloidizeaza evenimentul, acceptand  spectacole diverse. Apoi modifica data de  desfasurare a Festivalului, consacrata istoric (2-8 octombrie), si-l fac international,  dar  nu  pentru dramaturgia romaneasca, cum era, deja, din 1996,  cand , spre  exemplu,  s-au  adus, la Timisoara, 17 spectacole cu piese  de  Matei Visniec, ci pentru dramaturgia  straina, de preferinta evreiasca. Astfel  dramaturgia  noastra  a devenit un apendice  al unui  eveniment  national,  deznationalizat.

9-      Consecventi  cu  programul  pentru care  au fost  inscaunati, “hauswaterii”  modifica  componenta  Consiliului  Artistic,  populandu-l  cu reprezentantii  minoritatilor nationale. Sa retinem ca ne aflam  intr-un  oras, din  Romania,  populat, in proportie de 85%,cu  romani, in care exista un Teatru German, un Teatru Maghiar, o Opera, cu un repertoriu  international,  si un ansamblu  folcloric sarbesc. Masura  “hauswaterilor”  este in consecventa cu ceea ce, la UNESCO,  delegatia SUA propunea,  ca statele  Lumii sa renunte,  in productiile lor artistice, la specificul national. Propunerea a obtinut doar votul  Israelului.

10-  Pentru ca regizorii importanti refuzau  invitatiile tinerei Ada,  de a-i face  spectacole de succes,  aceasta ii ispiteste,  oferindu-le  contracte fabuloase , subventionate de  Ministerul Culturii. Uimita,  regizoarea Catalina Buzoianu, care a refuzat-o un an de zile, povesteste cum a cedat  in clipa in care Ada a zis: ”Nici nu  stiti  cat de bine pot sa va platesc”. La fel  a procedat  si cu Radu Afrim, Sandu Dabija, sau  regizori si scenografi  adusi din Ungaria, Canada, Franta, etc… Aceste  colaborari se transformau in “succesuri” pentru Ada si Alexander, dar  banii veneau de la Ministerul Culturii,  de la “sponsorii“ Kelemen Hunor  si  Demeter  Aandras.

11-  Proiectul,  mai vechi,  al  directorului  Stefan Iordanescu, de a se construi o fabrica de decoruri, a primit automat bani si s-a realizat  sub  “hauswateri”.  La fel, proiectul, mai vechi, al Luciei Nicoara, de a se construi  o noua sala de  spectacole, in locul manejului din spatele  Hotelului  Continental , ca prin farmec , a primit, bani,  peste noapte,  prin aceeasi  “tehnica” si in acelasi scop: valorificarea imaginii  “managerului”  Ada Hauswater  si  a programului ei  neokominternist, formulat de  Soros,  in“Societatea  deschisa”,  iar  ICR-ul  lui Patapievici a fost mereu prezent  prin  prestigiul , banii , “PR”-ul si autoritatea  sa  culturala , “incontestabile”. Pina si Uniunea  Teatrala Europeana si pasiunile  “gay” ale  presedintelui Ely Malka, au fost  sponsorizate  si cointeresate, cu spectacole, precum si cu cativa  tineri , la fel de pasionati, in acelas scop : imaginea  europeana a managerului “timisorean”. Astfel  Ada Lupu Hauswater , o  autentica  “Eba a tetrului”, doldora  de “succesuri “,  a devenit, fara sa fi apucat sa faca ceva important, in Teatrul Romanesc,   “Cavaler al Artelor“,  in Franta , precum  Ion Caramitru, Silviu Purcarete, Sandu  Dabija, etc.

12-  In  Timisoara,  cu  o populatie  evreiasca de  numai, aproximativ, 450 de  suflete, majoritatea batrani,  exista 3 sinagogi, dezafectate, si,  pe una dintre ele,  toti directorii anteriori ai Teatrului National  au  incercat  sa  o  inchirieze si sa  o  adapteze  pentru  spectacole,  dar n-au reusit. Sprijiniti de comunitate, “Hauswaterii”  au obtinut-o, au  mutat  spectacole si evenimente   in sinagogi, au sarbatorit,  in cadrul  asa  zisului  Festival  al  Dramaturgiei Romanesti, pina si anul nou evreiesc, prilej  care   l-a facut  pe  Alexander Hauswater, entuziasmat  de victorie,  sa  urle: “Suntem  puternici! Suntem puternici! Vom cuceri Timisoara!”. Ceva mai jos  de sinagoga respectiva, peste  podul de pe Bega , exista,  in  Timisoara, un bulevard lung (Bratianu) , populat  de  arabi si  afacerile lor,  caruia timisorenii ii ziceau “Fasia Gaza”. Coincidenta bizara,  sau  o confirmare ?!  Deocamdata, cu toate ca nu-s  arab,  Parchetul  de pe langa Judecatoria Timisoara (Dosar nr.11870/P/2011), m-a anchetat,  in baza  unei  reclamatii, a  aceluiasi “manager” , ca “Vrea sa-mi  distruga  familia”. Credeti  ca  este o declaratie  antisemita  adevarul  ca “Descendentii  celor care au adus  Comunismul-totalitar, in  Romania, s-au intors, dar nu pe tancurile  sovietice, ci blindati cu bani,  si cumpara tot : functii, convingeri, paduri, lacuri,localitati, propovaduind  “biblia”  lui Soros: “Pentru o societate deschisa”, ademenindu-i pe  cei saraci cu gesturi filantropice , uneori impresionante. Cat de  deschisa  este  societatea pe care o  vor, daca  apostolii de la revista Orizont  refuza  sa  publice  numele celor  9 (noua)  informatori  ai Securitatii,  care  ma   turnau   in perioada  dictaurii comuniste?

13-  Si uite asa , tanara  venita, la  Timisoara,  sa invete limba maghiara  si care,  in primii doi ani, de  “management“, nu indraznea  sa ia o hotarire,  sa semneze un act, fara sa tipe,  isterizata: “Sa vina  contabila sau  juristul!”, a invatat  sa joace  rolul  de manager si a fost promovata,  de Demeter  Andras,  pina  si in  comisii care  verifica  competenta  unor   personalitati ale  Teatrului Romanesc  precum, Ion Caramitru  si altii.

14-  Ca nu  cunoaste, respectiv nu  respecta  cultura si traditiile  Teatrului Romanesc,  o  dovedesc si  tratamentul pe care  l-a  aplicat  unui  director  si  prim-regizor al teatrului  pe  care-l  conduce. In octombrie  2005, dupa instalare, mi-a  comunicat, in scris,  ca-s   pensionat.  I-am  cerut o audienta  ca  sa  cer  sa ma   lase  sa  fac  un ultim spectacol,  inainte de-a  pleca, asa cum se obisnuieste in Teatrul Romanesc. S-au  bucurat de   aceasta onoare  toti fostii  “informatori”  din teatru.  Am  asteptat , precum  in Kafka, cinci  ani, din 2005 pina in 2010 , sa fiu  primit  in audienta , dar  “hauswaterii”, consiliati, in permanenta, de Demeter  si Kelemen ,nu  mi-au   acordat-o. In  semn de  protest , in aprilie  2010,  am  intrat  in greva foamei , in Balconul  in care, in decembrie 1989, am  protestat  si am participat la confectionarea  istoricei  scenografii revolutionare . “Hauswaterii”  au chemat  politia,  mintind  ca “ Ieremia vrea sa arunce in aer  Balconul Teatrului National”.   Am  stat 17 zile in greva  foamei, dar  “hauswaterii”  nu  m-au  primit. Sant convins  ca in cel mai  primitiv teatru, din Lume,  n-as  fi “ beneficiat”  de un asemenea  tratament .

15-    La cererea  mea , repetata, adresata  ministrului Culturii: Kelemen  Hunor, for  tutelar  si ordonator de credite,  sa  dispuna  conducerii teatrului  sa-mi   acorde  acest  drept si  sa  reinfiinteze  Festivalul Dramaturgiei Romanesti,  ministrul Kelemen raspundea ca “Nu e de competenta  noastra. Adresati-va  managerului!”.

16-  Precizez  ca acest tratament  i  se  aplica  unui  “Societar de  onoare al Teatrului National “Mihai Eminescu”, din Timisoara, teatru in care  am  muncit  40 de ani ,  in care am fost  prim-regizor, director,  am  facut  ,de mai multe ori , cel mai bun spectacol,  din Romania, am  adus multe premii,  am  infiintat Festivalul Dramaturgiei Romanesti. In 1977,in calitate de prim-regizor  al Teatrului Mic, din Bucuresti,  am semnat  CARTA 77 – protestul  scriitorului Paul Goma impotriva lui Ceausescu, motiv pentru care, in 1982, am fost dat afara , din Teatrul National Timisoara, unde functionam, atunci, pentru “spectacole antipartinice si antistatale”. In 1990 am  renuntat sa candidez pentru a intra  in “primul Parlament liber” si am  plecat in Basarabia, m-am  inscris in Frontul  Popular din Moldova , si am  participat la toate actiunile  Frontului, organizate  pentru  Limba romana si pentru Unire, inclusiv la conflictul de pe Nistru, din primavara anului 1992.

17-  Proiectul   UDMR (ca partid politic, aflat mereu la guvernare), a fost unul   neokominternist, de deznationalizare a  Teatrului  National, din Timisoara. Ca sa evitam “supozitiile”, va dau  un singur exemplu: dupa Revolutie  prestigiul  pastorului Laszlo Tokes  a fost  urias, iar la Timisoara  veneau, de peste tot, din  Lume,  inalti demnitari, si se  crease  falsa impresie ca ne aflam  intr-un oras  preponderent  maghiar . Demeter  Andras  ajunsese  directorul Teatrului Maghiar, din Timisoara, si  punea panouri  mari , maghiare,  pe frontispiciul  Teatrului National . Era o neloiala si chiar nerusinata  concurenta, ca sa ma exprim eufemistic. Apoi, ca sa  convinga Europa  ca  Timisoara  este un puternic centru  cultural, maghiar ( 7% unguri), a infiintat  un “Festival al Saltimbancilor”, cu un afis in care,  pe un fond rosu ,galben si albastru , a aplicat  un saltimbanc  si  a scris , ungureste: Csepurago, care, in maghiara,  inseamna  mancator  de calti si saltimbanc. In secolul  trecut,   Ducso Andras a scris o carte “celebra”: “Ninci kegyelem”, adica  “Fara indurare,” in care  asa ii numea pe romani: csepurago, adica mancatori de calti, si ii indemna pe unguri: “Calcati-i in picoare, spintecati-i , pe acesti mancatori de calti” etc.! L-am  dat in judecata pe Demeter, iar procesul a durat  doi  ani si a  fost  judecat  de singurul  judecator  maghiar,  din  Judecatoria  Timisoara. Demeter nu s-a prezentat  niciodata  la proces,  dar  a fost, in  permanenta,  aparat  de  “elita  intelectuala”, de la revista Orizont , “ elita” care , inainte de 1989, facea  “dizidenta”  si “rezistenta prin cultura”, apreciindu-mi   spectacolele  pentru care am fost dat afara din teatru .

18-  In timp ce  scriu,  il vad  pe Alexander  Hauswater  flatandu-l pe Ludovic  Orban, pe  un  canal TV, asa  cum facea,  in urma cu  un an,  cu  Traian Basescu. Farsor  talentat, in viata si in teatru , este  de fapt un cameleon  patriotard , megaloman, care se lauda ca, la  sapte ani,  facea opozitie sustinand ca  nu rusul Popov,  ci Marconi a inventat radioul,  precum si ca  Basescu il  va pune  director la  Teatrul Odeon, etc.  Nu l-a  pus  pentru ca, neavand  studii  superioare, n-a avut dreptul  sa se inscrie la concurs, asa ca si-a luat,  si in Romania, precum in Canada,  o soata,   cu studii.  Cartea  scrisa, despre el,  de Cristina Modreanu, sponsorizata tot de el,  este plina de  mistificari  precum: “Tata a fost un  industrias,  dar a fost obligat  sa  emigreze,  din cauza persecutiilor comuniste.”  Adevarul este ca  bietul  ovreu Hauswater , dupa ce a fugit de pogromul din Galitia, vindea  haine  vechi  in cartierul evreiesc din Bucuresti, iar Joli-jokerul Alexander a facut,  in permanenta, conspirativ,  “curte”,  tuturor  partidelor  din “careul de asi”, politic, trimitandu-le invitatii la spectacolele  sale . Stia  ca  gheseftu-i  gheseft  ,oricand si oriunde , atat inainte, cat  si  dupa campaniile  electorale.

 

Ioan  Ieremia

Societar de Onoare  al Teatrului  National “Mihai Eminescu” Timisoara

Membru al Asociatiei “VICTORIA” a Luptatorilor in Revolutie, din Timisoara

(Telefon-0729060708)

Pentru conformitate:

Preşedinte

Lorin Fortuna

     

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.