Giulesti, ultimul stadion interbelic.de Octavian Pescaru
Un Highbury in miniatura
Dupa 12 de pribegie pe stadioanele altor echipe bucurestene, in anul de gratie 1935, Rapidul si-a dat seama ca are nevoie de un stadion propriu. Costica Bauer-Ardeleanu, manager al clubului la vremea aceea, a fost cel care s-a ocupat indeaproape de nasterea Giulestiului. Potrivit lui Gheorghe Scurtu, istoric neoficial al Rapidului, Bauer aflase ca Arsenal urma sa demoleze o parte din arena sa, Highbury Park. Avand relatii la Londra, Bauer a transferat in Giulesti liftul de pe Highbury si, spune Scurtu, chiar si un numar de scaune. Tot la initiativa lui Bauer, Giulestiul a fost ridicat respectandu-se aproape suta la suta planurile stadionului Highbury. Pe atunci Caile Ferate Romane erau o forta iar expresia „CFR reprezinta a doua armata a tarii”, avea deplina acoperire. Banii pentru ridicarea stadionului s-au colectat exclusiv de la angajatii CFR iar la sfarsitul lui 1935 s-a ales si amplasamentul. (…)
Ceferiada 1939
Conducerea Rapidului avea sa-si ia revansa in 1939, an in care Caile Ferate sarbatoreau 70 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferata realizata cu capital romanesc, Bucuresti-Giurgiu. Avand in vedere importanta de care se bucurau Caile Ferate in vremea aceea, evenimentul, intitulat Ceferiada 1939, a fost unul de mare amploare. Capete incoronate, diplomati, numerosi oaspeti straini au luat parte la evenimentul gazduit pe 10 iunie de stadionul Giulesti. In afara Ceferiadei, momentul 10 iunie 1939 a mai capatat o semnificatie. Conducerea CFR si cea a clubului Rapid au hotarat ca organizarea Ceferiadei inseamna totodata si inaugurarea oficiala a stadionului Giulesti. „O zi senina, lipsita de dogoare a facut ca afluenta la aceste serbari sa fie enorma. Tribunele sunt pline pana la ultimul loc. Se cifreaza la 20.000 de oameni numarul spectatorilor”, scria Timpul.
Slujba divina s-a tinut pe gazon si a fost oficiata de Vicarul Patriarhiei. In mod normal slujba trebuia tinuta de Patriarh, dar Miron Cristea murise in martie iar noul Patriarh, Nicodim Munteanu avea sa fie uns ceva mai tarziu. Potrivit obiceiului vremii, Regele Carol al II-lea a ingenuncheat pe gazonul din Giulesti si a sarutat crucea. „Sosirea M.S. Regelui, a Marelui Voevod Mihai si a Principelui Paul al Greciei este salutata cu ovatiuni nesfarsite. Un ura formidabil rasuna din piepturile celor 20.000 de persoane cari ocupa vasta incinta a stadionului feroviar”. Alaturi de Carol al II-lea, la eveniment au mai luat parte viitorul rege Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia, printul Paul al Greciei, prim-ministrul Armand Calinescu, diplomati acreditati la Bucuresti, reprezentanti a 12 administratii de cai ferate din Europa, etc. 3728 de ceferisti, intre care 729 de sportivi, inclusiv fotbalistii, au defilat in fata lui Carol al II-lea care „a luat loc in frumoasa loja regala a stadionului”. Ziaristii remarcau faptul ca „suveranul si intreaga sa suita par neobositi” si au vizitat cu mare interes „cladirea propriu zisa a marelui stadion CFR Giulesti”. (…)
Giulesti, ultimul stadion interbelic.
