Nota Ziaristi Online: Dupa declararea drept “persona non grata” a ziaristului Sergiu Dan de la Rador, originar de peste Tisa si  interdictia primita de scriitorul si cercetatorul veteran Vasilie Ilica, anul trecut, chiar a doua zi dupa comemorarea Masacrului de la Fantana Alba, interdictie care se adauga la cea primita de ziaristii Simona Lazar si Valentin Tigau  (in calitate de ziaristi, aflati intr-o delegatie oficiala care mergea la sfintirea singurei biserici romanesti din Ucraina, de la Hagicurda),  statul roman, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, are acum cinci probleme. Cum nu le-a rezolvat pana acum nici pe primele patru, din motive ce tin de capetele ministrilor de Externe si al liderului suprem al diplomatiei “romane”, ne indoim ca va face ceva de acum incolo.

Adevarul informeaza: Incidentul a avut loc la Vama Siret, unde parlamentarul Eugen Tomac, însoţit de un monah de la Mănăstirea Putna şi de câţiva tineri, printre care şi consilierul său, Vlad Durnea, a aflat că acesta din urmă are interdicţie, inca din august anul trecut, de a intra pe teritoriul Ucrainei. Vlad Durnea a acordat un interviu ziarului “Adevărul”, în care a declarat că nu i s-a adus la cunoştinţă această interdicţie de către autorităţile din Ucraina. El a mai spus că nu se aştepta ca grănicerii ucrainieni să nu îi permită să participe la un eveniment la care a mai fost prezent în ultimii doi ani, în calitate de funcţionar al Guvernului României, la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

“Cred că interdicţia aceasta poate avea legătură cu activitatea mea sau cu faptul că manifestările de comemorare de la Fântâna Albă au luat amploare în ultimii ani”, a precizat Vlad Durnea.

Vlad Durnea are dublă cetăţenie, română şi moldoveană, are 26 de ani şi nu are antecedente penale. La rândul său, parlamentarul Eugen Tomac a declarat că “este inexplicabil faptul că un stat cu aspiraţii europene cum este Ucraina a pus interdicţie de acces unui tânăr angajat al unei instituţii din România şi mai având în trecut doar activitate în mediul neguvernamental, fără niciun fel de excese”, potrivit Mediafax.

Fenomenul interdicţiei jurnaliştilor români în Ucraina Situaţia nu este singulară, în ultimii ani fiind semnalate o serie de cazuri, ale unor persoane care desfăşoară activităţi în mediul jurnalistic sau publicistic şi care au constatat că nu au acces pe teritoriul Ucrainei, restricţia fiind de 5 ani. Între aceştia îi amintim pe jurnalistul Radio România Internaţional, Valentin Tigău şi pe soţia acestuia, Simona Lazar, şi pe ziaristul Victor Roncea.

Un alt caz este cel al lui Dragos Galbur, care , în 2013 a însoţit suporterii echipei de fotbal Zimbrul Chişinău pentru a participa la o competiţie sportivă, însă a fost dat jos din autocar şi i s-a restricţionat accesul în Ucraina. El este un cunoscut promotor al valorilor basarabene. Un caz aparte este cel al jurnalistului Sergiu Dan, care are dublă cetăţenie, română şi ucraineană, iar familia acestuia se află în Ucraina. Acestuia i s-a interzis să mai poată reveni în Ucraina până în 2017 când va fi împlinit termenul actualei interdicţii. El a declarat pentru “Adevărul” că nu a primit nicio notificare scrisă prin care să i se aducă la cunoştinţă motivul acestei interdicţii . El ar fi aflat că aceasta este în vigoare abia în momentul în care a încercat să îşi viziteze familia. Sergiu Dan spune că acum, când s-a împlinit un an de când a încercat să contacteze, fără răspuns, autorităţile ucrainene, speră, datorită unor semnale declarative, că se va găsi o soluţie pentru ca accesul său în Ucraina să nu fie în continuare restricţionat.

Jurnalistul Eugen Popescu de la Romanian Global News, care a publicat o serie de articole pe această temă, a susţinut că situaţia a devenit una serioasă prin numărul cazurilor. “Sunt acte ostile care încalcă libetatea de mişcare a jurnalistilor şi pe aceea de expresie. Ucraina este o ţară cu pretenţie de a adera la Uniunea Europeană. Căror principii pot fi atribuite aceste interdicţii, poate celor de tip Stalinist?”, a declarat Eugen Popescu.

Evenimentul comemorat la 1 aprilie s-a petrecut în 1941, la un an după ce teritoriul din Bucovina de Nord a fost anexat URSS. Un grup de români, care a încercat să treacă atunci graniţa înspre România a fost masacrat de grănicerii ucraineni. Mai mulţi supravieţuitori de atunci au declarat că victimele ar fi fost în jurul cifrei de 2-3000 de persoane. Dintre aceştia, scriitorul Gheorghe Mihailiuc a publicat în 2004 “Dincolo de cuvintele rostite”, operă în care relatează genocidul de la Fântâna Albă.

Autor: Andreea Saguna

Foto: Cristi Dumitru

Pe aceeasi tema: Inca un ziarist declarat non-grata in Ucraina: Sergiu Dan de la RADOR, cu parintii dincolo de Tisa

Vedeti si: Jurnalul National: Fântâna Albă, mai sângeroasă decât Zidul Berlinului. 72 de ani de la masacrarea românilor care încercau să fugă din Bucovina ocupată spre România »

Urmariti-ne si pe www.facebook.com/ZiaristiOnlineRo