COMUNICAT DE PRESA
Cum Romania nu e un stat de drept si pe malurile Dambovitei se poate intampla orice fara sa mai starneasca uimire, incerc sa fac povestea lunga scurta ca sa intelegeti ceva…
In 2009, pictam in atelierul meu de la Paris, cand am primit un telefon de la Corneliu Vadim Tudor care ma ruga disperat sa accept sa ma treaca pe locul doi (locul unu fiind ocupat de el) pe lista Partidului Romania Mare pentru alegerile in Parlamentul European. Initial, il prevenisem ca nu mai vreau sa particip la nici un fel de alegeri, dar, pentru ca a fost atat de insistent, am facut o concesie si m-am descurcat pentru a trimite peste noapte la Bucuresti actele necesare.
Am aflat apoi din presa ca Vadim “l-a scos pe George Becali din puscarie” (asa cum spune el) si l-a pus pe locul doi pe nenorocita aia de lista si, ca la OTV, a declarat ca locul trei a revenit fiului doctorului Tanasescu, pentru ca a platit chiria restanta de luni de zile a sediului PRM. Asa m-am trezit pe locul patru fara sa primesc macar un telefon cu explicatii. Nu m-am asteptat la un asemenea afront… Numai ca, pentru ca jignirea sa fie completa, dupa trei ani si jumatate, acum cand George Becali isi va da demisia de la Bruxelles conform regulamentului Parlamentului European, Vadim a decis sa sara peste mine, sa sara peste locul cinci, doamna profesoara Angela Balan si peste locul sase, domnul Dumitru Avram, redactor sef al publicatiilor vadimiste, ca sa-i dea mandatul fostului militian Dan Dumitru Zamfirescu.
Revoltator este ca Vadim spune despre mine ca m-am autosuspendat pentru ca nu mi-am platit cotizatia. O minciuna cat el de mare: am carnetul semnat si stampilat pana in decembrie 2012. Daca vreti, va trimit copiile.
Orice partid poate contesta ordinea de pe o lista de supleanti numai in cazul in care cei inscrisi nu mai sunt membri ai formatiunii respective, dar aceasta calitate, prin lege, se poate pierde NUMAI prin doua modalitati: demisie sau excludere statutara. Dispozitia privind neplata cotizatiei, introdusa de Vadim in statutul PRM, incalca Legea Partidelor si este un abuz de care se foloseste ca sa se descotoroseasca de nedoriti. De data aceasta trebuie sa inventeze altceva, sa faca o sedinta prin care sa ma excluda!
Am trimis o notificare Autoritatii Electorale Permanente si astept un raspuns fara sa-mi fac nici un fel de iluzie pentru ca aceasta institutie, paradoxal, nu are nici o autoritate in privinta respectarii legislatiei, ci pare, mai curand, un ghiseu care inregistreaza abuzurile Partidului Romania Mare. Nu este nimeni curios la AEP sa afle de ce incearca Vadim sa se debaraseze de niste persoane onorabile (doamna Balan si domnul Avram au fost candidati PRM la alegerile parlamentare din decembrie 2012) ca sa trimita in Parlamentul European un individ cu un trecut cel putin dubios?
Pana acum am fost discret. Am asteptat sa vad ce decide Autoritatea Electorala Permanenta. Corneliu Vadim Tudor nu inceteaza sa ma denigreze imprastiind minciuni despre mine. M-am decis sa nu mai tac. Eu nu am disparut, iar cotizatia mea este platita la zi. Daca Vadim vrea sa comita un abuz trimitandu-l la Bruxelles pe numarul sapte de pe lista PRM, va trebui sa inventeze altceva. Va trebui chiar sa intre in legalitate. Chestia cu autoexcluderea nu tine! Si nu trebuie sa explice numai de ce nu trebuie sa plec eu la Parlamentul European, ci, mai ales, de ce nu pot merge nici urmatorii inscrisi: doamna profesoara Angela Balan si jurnalistul Dumitru Avram. S-au “autoexclus” si ei din partid? De ce tine mortis Vadim sa plece Zamfirescu? A facut un troc cu el?
Eugen Mihaescu
Membru de onoare al Academiei Romane
PS: La Realitatea Tv nesimtitul de Vadim ma ameninta ca imi rupe sira spinarii. As rupe-o eu pe a lui, dar nu are!
Alte articole de si despre Eugen Mihaescu AICI
Cititi si interviul din Cotidianul unde Eugen Mihaescu prezinta dovada minciunii lui Vadim Tudor:
“Nu eu am dispărut, Cornele, ci partidul tău!”
Domnule Eugen Mihăescu, sunteţi o personalitate marcantă a vieţii culturale şi politice româneşti, un apărător al valorilor noastre naţionale. Cum v-aţi lăsat totuşi atras în mrejele unui om care a dovedit de atâtea ori că dincolo de vorbele goale, dar frumoase, ce-i drept, şi-a sacrificat rând pe rând colaboratorii de valoare?
Atunci când am ales PRM ca partid, în 2004, Vadim Tudor era într-o “ofensivă” media. Încerca să se dezbare de apucăturile antisemite şi colaboratorii valoroşi (prietenul meu, scriitorul Tudor Eliad, criticul Mihai Ungheanu, cunoscutul avocat Lucian Bolcaş, pe atunci “tânăra politiciană” Olguţa Vasilescu, istoricul Gheorghe Buzatu, Gheorghe Funar şi alţii) erau membri şi cooptaţi în conducere. Pe atunci, discursul lui Vadim era mai puţin demagogic, mincinos şi mahalagist. Aşa mi s-a părut mie în acel moment, când eram furios pe Ministerul de Externe în frunte cu “prostănacul” Geoană şi pe şeful lui, Iliescu.
N-am fost niciodată membru al vreunui partid comunist, fsn-ist etc. Am fost un artist rebel şi am înţeles să-mi exprim rebeliunea faţă de Iliescu înscriindu-mă în PRM. Omul e supus greşelii, iar Vadim, înscriindu-mă pe lista pentru Senat la alegerile din 2004 (eu nu i-am cerut nimic, ci doar să fiu membru PRM), m-a susţinut apoi ca să ocup funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi astfel mi-a oferit prilejul să “mă ocup” de Ministerul Afacerilor Externe şi de Institutul Cultural Român, două instituţii care îşi băteau joc de imaginea României în lume.
Aţi fost umilit “în lipsă”. Cum veţi reacţiona?
Voi încerca să-l determin pe Vadim să respecte legea. Că tot se laudă că e singurul politician “altfel” din Ţara Românească. Aiurea! Ba, în plus, l-am văzut cu ochii mei, pe 1 decembrie, surprins de o cameră de luat vederi de la România TV, de sus de pe Arcul de Triumf, gudurându-se ca o cotârlă şi mângâindu-l pe spate pe guvernatorul Băsescu. Asta după ce i-a plimbat poza îmbracat în zeghe prin Parlamentul României.
Aţi îndurat probabil multe alte jigniri, dar de fiecare dată aţi preferat – poate – să întoarceţi şi celălalt obraz. Puteţi acum, în al doisprezecelea ceas, să faceţi un portret real, o radiografie care să ne arate cât de “gol este împăratul” – faţa neştiută a lui Vadim Tudor?
Nu am întors niciodată obrazul, ci mi-am permis să-l pun la punct în public, de două ori, în ziarul “Ziua”. Din cauza asta nu mă vrea în Parlamentul European. Nu sunt un soldat disciplinat. Se teme de surprizele pe care le poate avea din partea mea.
Îi voi face personal portretul într-un articol. Ce vă pot spune acum este că Vadim a îmbătrânit urât. S-a transformat într-o babă de mahala, care se amestecă în cele mai oribile scandaluri insultând şi scuipând, se ia la întrecere cu blondele…
