In memoria Academicianului Florin Constantiniu
Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,
Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate
Şi de frig la piept şi-ncheie tremurând halatul vechi,
Îşi înfundă gâtu-n guler şi bumbacul în urechi;
Uscăţiv aşa cum este, gârbovit şi de nimic,
Universul fără margini e în degetul lui mic,
Căci sub fruntea-i viitorul şi trecutul se încheagă,
Noaptea-adânc-a veciniciei el în şiruri o dezleagă;
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr.
Mihai Eminescu, Scrisoarea I
În timp ce conversaţiile lui Hitler cu oameni de stat, diplomaţi, responsabili militari şi chiar discuţiile din timpul mesei (aşa-numitele Tischgespräche) au făcut obiectul unor ediţii adnotate şi comentate încă din anii ’60 ai secolului al XX-lea, cele ale lui Stalin au rămas încă mult timp necunoscute, după moartea dictatorului sovietic. Des citata lucrare a lui Milovan Djilas, Conversaţii cu Stalin, a fost o adevărată ridicare de cortină, întrucât a dezvăluit însemnătatea acestor discuţii pentru cunoaşterea politicii Uniunii Sovietice, fixate şi supravegheate de Stalin, precum şi pentru conturarea personalităţii unui adevărat Genghis han al timpurilor contemporane. Secretomania conducerilor care s-au succedat la Kremlin, după moartea lui Stalin (1953), a făcut imposibilă continuarea începutului datorat lui Djilas. Chiar şi în epoca glasnost-ului (transparenţei) dorinţa cercetătorilor de a avea acces la arhivele conţinând notele de conversaţie ale lui Stalin şi interlocutorilor săi nu a fost satisfăcută. Abia după destrămarea Uniunii Sovietice, au început să apară ediţii ale discuţiilor lui Stalin, dar ritmul de publicare a fost şi a rămas lent; despre o tipărire sistematică a lor nici nu s-a pus problema.
Misiunea de a strânge într-un volum discuţiile lui Stalin cu noii conducători ai României, propulsaţi la putere de ocupaţia sovietică, şi-au asumat-o doi eminenţi specialişti – Vasile Buga şi Dan Cătănuş – cunoscători perfecţi ai surselor şi ai perioadei în care se plasează aceste discuţii. Cei doi istorici au inclus în volum nu numai stenogramele discuţiilor – cele care s-au păstrat sau au fost accesibile –, dar şi mărturii despre conversaţii cu Stalin, ale căror stenograme sunt încă necunoscute ori testimonii de caracter memorialistic. Volumul de faţă reprezintă o contribuţie de cea mai mare valoare, nu numai pentru că adună laolaltă izvoare de maxim interes, ci şi pentru că tipărirea surselor a fost făcută cu spirit critic şi cu respectarea riguroasă a normelor de editare a izvoarelor.
Însemnătatea pentru cercetarea istorică a textelor incluse în volumul de faţă este evidentă. Până la moartea sa, Stalin a fost un despot atotputernic, interesat de tot ce se întâmpla în întinsul său imperiu şi singurul factor de decizie pentru Uniunea Sovietică şi ţările incluse în sfera de hegemonie sovietică. Deşi fostul său secretar din anii ’20, care a fugit în Occident, Boris Bajanov, ne-a prezentat un Stalin preocupat doar de lupta pentru putere şi indiferent – leneş chiar – în alte domenii, documentele de care dispunem astăzi ni-l arată pe liderul sovietic interesat în gradul cel mai înalt de „tot ce mişcă” în ţara sa, apoi, de la terminarea celui de-al doilea război mondial, de tot ceea ce se petrece în ţările intrate sub controlul Moscovei. Viaţa politică, probleme militare, relaţii externe, cultură şi artă, nimic, dar absolut nimic, nu a scăpat ochiului vigilent al gensek-ului (secretarului general). S-ar putea spune că de la Filip al II-lea, regele Spaniei, care îşi petrecea nopţile citind rapoartele despre situaţia din numeroasele sale posesiuni din Europa şi din Lumea Nouă, niciun conducător de stat nu a urmărit cu atâta minuţie tot ce se întâmplă în ţara sa şi în statele clientelare, aşa cum a făcut-o Stalin.
În discuţiile purtate cu liderii de la Bucureşti, Stalin se dovedeşte perfect informat despre situaţia din România şi din partid. Uneori, se preface că nu ştie despre ce este vorba – ca, de pildă, la 3 februarie 1948 –, când este abordată problema insulelor de pe braţul Chilia, pentru a pregăti mai bine abordarea temei şi a obţine, în final, „consimţământul” slugarnic al părţii române (atunci, Petru Groza a fost detestabil) pentru cedarea insulelor. Dincolo însă de orice manevră abilă în strategia conversaţiei, se simte, la citirea stenogramelor, atotputernicia degajată de Stalin, conştiinţa lui că nimeni nu e mai presus de el şi, în consecinţă, raportul de subordonare al interlocutorului său. S-ar putea spune că aceste conversaţii cu Stalin sunt un fel de joacă a pisicii cu şoarecele deja prins.
Este profund regretabil că o discuţie de interes capital, precum cea dintre Stalin şi Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gheorghe Apostol, nu ne este cunoscută decât din rezumatul făcut de Gheorghi Dimitrov în jurnalul său personal, la 4 ianuarie 1945. Atunci, la sfârşitul lui 1944 –începutul lui 1945 (nu se cunoaşte data exactă a întrevederii), Stalin a dat instrucţiuni P.C.d.R. în privinţa căilor de a prelua puterea şi, probabil, l-a „uns” pe Gheorghiu-Dej ca secretar general al partidului (relatarea târzie a lui Gheorghe Apostol mi se pare lipsită de credibilitate). Ce se va fi întâmplat cu stenograma acestei discuţii nu ştim deocamdată. Cert este că, până acum, colegii ruşi nu au publicat-o sau nu au avut acces la ea ori, pur şi simplu, nu a existat (ceea ce mi se pare puţin probabil).
Oricine parcurge paginile volumului de faţă – specialist sau cititor oarecare – îşi dă imediat seama că istoria regimului comunist din România – ca, de altminteri, şi din celelalte ţări satelite – nu se poate scrie fără cunoaşterea discuţiilor lui Stalin cu liderii comunişti din ţările blocului sovietic, în special, şi a izvoarelor de sorginte sovietică, în general. Este suprinzător că, în bogata bibliografie consacrată regimului comunist din România, ponderea surselor sovietice şi a contribuţiilor istoricilor din Federaţia Rusă este atât de modestă. Volumul de faţă constituie nu numai un sprijin dat istoricilor români în efortul lor de documentare, ci şi un îndemn de a explora o mină încărcată de material preţios. Ignorarea surselor sovietice limitează considerabil posibilităţile de interpretare corectă a evenimentelor din perioada comunistă, mai ales, a epocii staliniste, când deciziile luate la Bucureşti – ca şi în celelalte capitale ale ţărilor satelite – au fost dictate de Stalin.
Pentru contribuţia lor meritorie, domnii Vasile Buga şi Dan Cătănuş merită recunoştinţa comunităţii istoriografice din România.
Acad. Florin Constantiniu
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii. 1944-1952
Editori: Dan Cătănuş şi Vasile Buga
Colectia Documente
Institutul National pentru Studiul Totalitarismului – Academia Romana (INST), 2012
13 x 20; 238 p.
ISBN 978-973-7861-57-3
Lista noilor lucrari ale INST lansate la Targul de Carte Gaudeamus 2012, pe site-ul Totalitarism.ro
Vedeti si CONFERINTA LA INST
Despre Dej la Stalin:
Întâlnirile dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi I.V. Stalin au jucat un rol major în evoluţia P.C.R. şi a societăţii româneşti, în primii ani ai epocii postbelice. Totuşi, în ciuda importanţei lor, în istoriografia actuală există încă numeroase confuzii în legătură cu datele la care au avut loc întâlnirile cu Stalin, participanţii şi subiectele discutate, iar unele dintre aceste întâlniri sunt practic necunoscute.
Volumul Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952 încearcă să reconstituie vizitele liderului P.C.R. la Stalin, coroborând informaţiile furnizate de documentele româneşti şi cele sovietice, precum şi de lucrările memorialistice sau jurnalele unora dintre participanţii la aceste întâlniri.
Întrucât în literatura de profil circulă multe versiuni asupra întâlnirilor cu Stalin, în realizarea volumului au fost selectate doar acele surse legate direct de întâlnirile respective: stenograme sau note de convorbire din arhivele româneşti şi sovietice, respectiv relatări făcute de participanţii la întâlniri (Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, A.I. Vâşinski, gen. Ivan Susaikov, Gh. Apostol, Gh. Gaston Marin, Al. Bârlădeanu). În mod excepţional, au fost extrase unele informaţii care, deşi sunt indirecte, provin din jurnalele sau lucrările memorialistice ale unor autori ce au avut un contact direct cu Dej, iar relatările lor pot prezenta interes pentru subiectul abordat (Gheorghi Dimitrov, Silviu Brucan, Paul Sfetcu).
Pentru o mai bună orientare a cititorului, la începutul lucrării există o cronologie a întâlnirilor dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin, reconstituite pe baza informaţiilor din documentele româneşti şi sovietice (un rol important l-a jucat în această privinţă Jurnalul primirilor la Stalin de la Kremlin). De asemenea, volumul conţine o bogată anexă documentară, care oferă informaţii suplimentare despre problemele abordate în întâlnirile dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin şi care au o relevanţă deosebită pentru istoria agitată a României din perioada 1944-1952.
Prezentăm mai jos lista documentelor cuprinse în volum:
1. 1945, ianuarie 4. Extras din Jurnalul lui Gheorghi Dimitrov cu privire la întâlnirea dintre I.V. Stalin, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gh. Apostol, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.
2. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui N. Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată întâlnirea lui Gh. Gheorghiu-Dej, a Anei Pauker şi a lui Gh. Apostol cu Stalin, de la sfârşitul lunii decembrie 1944.
3. 1992. Fragment din memoriile lui Silviu Brucan, cuprinzând o relatare pe care Gheorghiu-Dej i-ar fi făcut-o autorului în legătură cu vizita întreprinsă la Stalin la sfârşitul lunii decembrie 1944.
4. 1998. Fragment din volumul memorialistic al lui Gh. Apostol referitor la întâlnirea cu I.V. Stalin din luna decembrie 1944.
5. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.C.R., formată din Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker şi Gheorghe Apostol, a avut-o la sfârşitul lunii decembrie 1944 cu Stalin.
6. 1946. Relatări ale lui Petru Groza privind primirea sa şi a delegaţiei guvernamentale române de către Stalin, în timpul vizitei la Moscova (4-13 septembrie 1945).
7. 1961, 29 noiembrie. Fragment din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirea pe care o delegaţie a guvernului român a avut-o cu Stalin, în septembrie 1945.
8. 1946, 2-3 aprilie. Stenograma discuţiilor la care au participat I.V. Stalin, V.M. Molotov şi G.M. Malenkov, respectiv Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu, în problema pregătirii P.C.R. pentru campania electorală.
9. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din Darea de seamă a delegaţiei C.C. al P.M.R. care a participat la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., în care Gheorghiu-Dej menţionează discuţiile care au avut loc după 6 martie 1945 în P.C.R. în privinţa colaborării cu Gh. Tătărescu şi discuţia pe care a avut-o cu Stalin în acest sens.
10. 1947, 2 februarie. Stenograma discuţiei lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej şi A. Pauker cu privire la situaţia din Partidul Comunist Român, relaţia cu partidele politice aliate şi restituirea unor plăţi către U.R.S.S. pe care România le făcea în contul Convenţiei de Armistiţiu.
11. 1947, 4 februarie. Informare a maiorului Şkoda despre impresiile relatate de Gh. Gheorghiu-Dej în urma întâlnirii acestuia din 2 februarie cu I.V. Stalin.
12. 1947, 10 februarie. Notă de convorbire a lui I.V. Stalin cu Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la politica economică a guvernului României şi situaţia din P.C.R.
13. 1947, 13-14 februarie. Fragment din jurnalul lui A.I. Vîşinski privind discuţiile avute cu Gh. Gheorghiu-Dej, în care acesta din urmă i-a comunicat impresiile sale în urma întâlnirilor cu I.V. Stalin, în timpul prezenţei la Moscova a delegaţiei comerciale a României.
14. 1961, 29 noiembrie. Extras din expunerea lui Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., cu privire la întâlnirile pe care acesta le-a avut cu Stalin la Moscova, în februarie 1947.
15. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Relatare a lui Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la întâlnirile cu Stalin, de la Moscova, din februarie 1947, pe parcursul discursului ţinut de Emil Bodnăraş la plenara C.C. al P.M.R.
16. 1948, 3 februarie. Nota de convorbire a lui I.V. Stalin cu membrii delegaţiei guvernamentale române în frunte cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Petru Groza.
17. 2000. Fragment din volumul memorialistic al lui Paul Sfetcu, fostul şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, cuprinzând o relatare a acestuia din urmă despre modul cum Stalin i-a sugerat începerea lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră.
18. 1949, ianuarie 10. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre discuţiile avute la Moscova în problema creării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
19. 2000. Relatare a lui Gheorghe Gaston Marin despre vizita pe care a întreprins-o la Moscova, împreună cu Gheorghiu-Dej, în iunie-iulie 1949, şi primirea celor doi comunişti români de către Stalin.
20. 1951, 9-12 ianuarie. Raport realizat de Emil Bodnăraş şi Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la Consfătuirea pe probleme militare a reprezentanţilor ţărilor de democraţie populară şi ai Uniunii Sovietice, care a avut loc la Moscova (fragment).
21. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Stenograma plenarei C.C. al P.M.R., fragment din intervenţia lui Emil Bodnăraş privind întâlnirea cu Stalin din ianuarie 1951.
22. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. consacrată pregătirii şi aplicării reformei băneşti din 26 ianuarie 1952, în care Ana Pauker menţionează întâlnirea cu Stalin pe problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România.
23. 1952, 26 mai. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin în problema formelor optime de trecere la agricultura socialistă.
24. 1957, 28–29 iunie şi 1–3 iulie. Cuvântul lui Miron Constantinescu la Plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de trecere la agricultura socialistă în România (fragment).
25. 1961, 30 noiembrie-5 decembrie. Comentariu al lui Gh. Gheorghiu-Dej în timpul intervenţiei lui Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.M.R., în care este menţionată discuţia cu Stalin din martie 1951, în problema formelor de colectivizare a agriculturii.
26. 1952, 19-21 februarie. Extras din Procesul verbal al şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care este menţionată întâlnirea în care Stalin a evidenţiat necesitatea unei noi reforme băneşti în România.
27. 1952, 19-21 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează discuţia care a avut loc la Moscova, cu Stalin, în problema unei noi reforme monetare în România.
28. 1952, 26 februarie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Iosif Chişinevschi relatează modul cum a decurs întâlnirea cu Stalin în problema reformei băneşti, iar Emil Bodnăraş se arată îngrijorat de modul cum a fost aplicat „sfatul tovarăşului Stalin”.
29. 1997. Fragment din volumul de interviuri realizat de Lavinia Betea cu Alexandru Bârlădeanu, în care acesta din urmă relatează despre întâlnirea cu Stalin din 28 martie 1951.
30. 1956, 3-12 aprilie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre întâlnirea din 1952, în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.
31. 1961, 29 noiembrie. Fragment din stenograma şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care Gh. Gheorghiu-Dej relatează despre despre întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.
32. 1961, 30 noiembrie – 5 decembrie. Fragment din intervenţia lui Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R., în timpul cuvântării ţinute de Emil Bodnăraş, în care liderul partidului menţionează din nou întâlnirea din 1952 în care Stalin i-a sugerat îndepărtarea „deviatorilor de dreapta”.
33. 2008. Fragment din interviul realizat de Ion Jianu cu Gheorghe Apostol, în legătură cu întâlnirea pe care o delegaţie a conducerii P.M.R. a avut-o cu Stalin, în 1952, în problema „devierii de dreapta” din partidul român.
Anexe
34. 1945, 4-13 septembrie. Notă privind convorbirea dintre Petru Groza şi un reprezentant sovietic, pe marginea primirii unei delegaţii a guvernului român de către I.V. Stalin, în timpul vizitei din septembrie 1945.
35. 1946, 2 aprilie. Notă de convorbire redactată de partea sovietică privind discuţia lui V.M. Molotov şi G.M. Malenkov cu Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu despre proiectul programului electoral al Partidului Comunist Român.
36. 1947, 23 ianuarie. Notă privind convorbirea dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski, consacrată divergenţelor din conducerea P.C.R. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.
37. 1947, 29 ianuarie. Notă privind convorbirea pe care S.I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România, a avut-o cu Emil Bodnăraş, secretarul general al Consiliului de Miniştri, în problema retrocedării insulelor de pe braţul Chilia al Dunării, ocupate abuziv de armata sovietică la 24 octombrie 1940.
38. 1947, 30 ianuarie. Raport al generalului I.Z. Susaikov către A.I. Vîşinski cu privire la discuţia pe care cel dintâi a avut-o cu Gh. Gheorghiu-Dej, în problema situaţiei social-politice din România.
39. 1947, post 26 ianuarie – ante 7 februarie. Material informativ pregătit de aparatul M.A.E. al U.R.S.S. ca răspuns la dorinţa conducerii române de a se revedea modalitatea de îndeplinire a propriilor obligaţii în baza art. 10 şi 12 din Convenţia de Armistiţiu (fragment).
40. 1947, 7 februarie. Notă de convorbire dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi A.I. Vîşinski cu privire la interpretarea de către partea română a articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.
41. 1947, 8 februarie. Notă privind primirea lui Gh. Gheorghiu-Dej la A.I. Vîşinski, în legătură cu condiţiile referitoare la achiziţionarea de cereale din S.U.A. şi reglementarea divergenţelor cu partea sovietică privind interpretarea articolelor din Convenţia de Armistiţiu. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.
42. 1947, 18 februarie. Notă privind discuţia lui A.I. Vîşinski cu Gh. Gheorghiu-Dej pe marginea tratativelor româno-americane în privinţa achiziţiei de cereale din S.U.A. şi deplasarea unor economişti sovietici în România. Extras din jurnalul lui A.I. Vîşinski.
43. 1947, 10 iunie. Raportul generalului I.Z. Susaikov către Mihail Suslov, secretar al C.C. al P.C.(b) al U.S., conţinând o informare a lui Emil Bodnăraş în legătură cu situaţia din conducerea P.C.R.
44. 1967, 2 noiembrie. Fragment din declaraţia dată de Dumitru Petrescu în faţa comisiei de partid însărcinată de Nicolae Ceauşescu cu revizuirea „cazului Pătrăşcanu”, în legătură cu o discuţie care ar fi avut loc între Stalin, Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker privind prezenţa lui Pătrăşcanu în Biroul Politic al C.C. al P.M.R.
