Fuga Nadiei Comăneci din România la sfârşitul lui noiembrie 1989 a fost în atenţia spionajului militar al Statelor Unite ale Americii. Un document al Pentagonului, declasificat în premieră pentru Q Magazine, arată că agenţii americani au văzut în gestul gimnastei române şi în ecoul său la vârful României comuniste semnale că la Bucureşti urmau să se producă curând schimbări politice majore, ca în celelalte state comuniste est-europene.
Read here the english version.
Nadia Comăneci a fugit peste graniţă în noaptea de 27/28 noiembrie 1989, într-un grup organizat, dând o lovitură majoră regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu. După evadarea din România şi după traversarea Ungariei şi Austriei, marea gimnastă a ajuns cu o cursă Pan Am la New York, la 1 decembrie 1989. Asupra întregii operaţiuni desfăşurate pentru scoaterea „zeiţei de la Montreal” din România persistă încă semne de întrebare. Cel mai important se referă la care a fost, cu adevărat, rolul unor segmente ale autorităţilor comuniste în această scoatere în Occident a unui simbol naţional. Există mărturii pe care Monitorul de Neamţ le-a publicat în urmă cu câţiva ani, potrivit cărora ofiţerul de contrainformaţii de la Vama Cenad, locotenentul Vasile Stanciu, ar fi dat ordin, pentru un anumit pretext, ca grănicerii să nu patruleze pe fâşia de graniţă pe unde s-a produs fuga. Despre acest lucru, generalul în rezervă Aurel Rogojan, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai şefului Departamentului Securităţii Statului din anul 1989, generalul Iulian Vlad, ne-a declarat că numele ofiţerului invocat nu-i spune nimic, dar a adăugat că, la acea vreme, „corupția grănicerilor era un fenomen de mari proporţii, şi în şase luni, un şef de pichet îşi ridica o vilă”.
Agenţii, interesaţi de caz
Imediat după ce ştirea a făcut înconjurul planetei, agenţii de la Bucureşti ai Pentagonului au început să investigheze care este impactul asupra regimului din România, mai ales că gestul gimnastei apărea în contextul schimbărilor majore din spaţiul comunist. Din documentul „Secret” al Departamentului Apărării şi datat decembrie 1989, declasificat în exclusivitate pentru Q Magazine, reiese că un ofiţer american a provocat o convorbire pe marginea evadării Nadiei cu o sursă de informaţii aparţinând unui sector de activitate din România „foarte conservator şi închis”, precum arăta în comentariul său. Astfel, singurele supoziţii pe care le putem face sunt că sursa aparţinea Departamentului Securităţii Statului, Armatei sau nomenclaturii comuniste. Totodată, din document nu transpare motivul pentru care cazul gimnastei este investigat de agenţii Pentagonului şi nu de CIA.
„Mamei Nadiei i s-a livrat un prieten”
Consultând documentul Pentagonului declasificat la solicitarea Q Magazine, istoricul american Larry Watts, unul dintre cei mai avizaţi specialişti de peste Ocean în probleme româneşti, dar şi un expert în servicii de informaţii, consideră că este vorba despre un raport al unei conversaţii dintre un oficial român şi un reprezentant al Ambasadei SUA la Bucureşti. „Nu văd niciun indiciu că documentul este de la ataşatul militar, dar ar putea fi. De asemenea, ar putea fi de la altcineva din ambasadă care a vorbit probabil cu oficialul român la o recepţie sau într-un alt spaţiu semipublic, raport ce a fost ulterior preluat de ataşatul militar”, spune Larry Watts.
De ce era interesat de subiect Pentagonul şi nu CIA? Generalul Aurel Rogojan oferă viziunea de la cel mai înalt nivel al Securităţii asupra lucrurilor de atunci. „FBI şi Departamentul pentru Imigrări erau îndreptăţite să se intereseze. CIA – în măsura în care a organizat plecarea… Mamei Nadiei i s-a livrat un prieten din exterior, care a aranjat, dincolo de frontieră, spectacolul mediatic împreună cu serviciile ungare”, afirmă generalul Aurel Rogojan. În acelaşi timp, Larry Watts nu vede interesul Pentagonului îndreptat asupra Nadiei, ci mai mult asupra „atitudinii oficialului român faţă de drepturile omului şi schimbarea de regim”.
Cine-i sursa americanilor?
Deşi aparţinea, aşadar, unui mediu închis şi zgârcit în oferirea oricărei informaţii sau comentariu privitor la politica regimului, sursa română devenise dintr-odată dezinvoltă să spună, pornind de la plecarea Nadiei, „că întreg poporul trebuie să aibă libertatea de a pleca şi a reveni în ţară când doreşte şi nu să fie acest lucru restricţionat de guvern”. Agentul american chiar a subliniat în raportul său că interlocutorul lui n-ar fi făcut astfel de comentarii în urmă cu şase sau trei luni şi mai ales într-un loc care, după cum deducem din comentariile agentului, este unul aparţinând instituţiei pentru care lucra sau un loc semipublic. Tocmai aceste lucruri au devenit chestiuni care l-au făcut pe agentul Departamentului Apărării să devină foarte atent. Practic, agentul american a transmis la Washington că întreaga discuţie este un indiciu că „deschiderea ţărilor din blocul estic către noile idei de democraţie şi glasnost poate să fie extinsă de asemenea, curând, şi asupra României.”
Despre cine ar fi putut să fi fost sursaromână a ofiţerului Departamentului Apărării SUA, generalul Aurel Rogojan, fără a se pronunţa, lansează ipoteza ministrului adjunct al Apărării din 1989. „Intuiesc că ar putea fi o întâlnire a ataşatului militar cu Victor Stănculescu, ori cu vreun alt oficial militar. Stănculescu a relatat că avea o bună şi constantă legătură cu ataşatul militar. Cu o astfel de sursă, mai avea nevoie de plevuşcă? Contextul general al discuţiei indică, de asemenea, că interlocutorul este de nivel şi în temă, doar Stănculescu discutase cu agenţii Moscovei la Balaton”, punctează generalul Rogojan. În schimb, Larry Watts are o altă bănuială. „După cum sună, suspectez a fi Silviu Brucan, care a făcut din proprie iniţiativă demersuri să-i «informeze» pe americani, dar n-am nicio dovadă în acest sens”, spune istoricul american.
Alinierea României la „Glasnost”
Este interesant de observat faptul că agentul SUA raportează schimbările din Europa de Est la „glasnost”, conform documentului citat. Acest termen, împreună cu „perestroika”, a fost lansat de Mihail Gorbaciov, după ce a preluat puterea, în 1985, în Uniunea Sovietică. Prin „glasnost” şi „perestroika”, Mihail Gorbaciov lansa o politică de transparenţă şi de reconstrucţie economică menită să reformeze URSS. Or, dacă agentul Departamentului Apărării SUA a ţinut să specifice acest termen, putem formula supoziţia că Pentagonul suspecta în 1989 că schimbările politice din blocul comunist aveau legătură cu Uniunea Sovietică. Acest lucru ar explica interesul Departamentului Apărării pentru orice indiciu venit din spaţiul Pactului de la Varşovia, iar fuga marii gimnaste din România, puternic mediatizată în Occident, era de urmărit în toată dinamica consecinţelor.
„Marele joc a fost o tranziţie paşnică”
Raţionamentul respectiv este atent analizat de Larry Watts şi de generalul Aurel Rogojan pentru Q Magazine. „Referirea la «glasnost» poate reprezenta tendinţa SUA de a vedea totul în ultimii doi ani ai comunismului prin prisma liderului sovietic”, apreciază istoricul american. „Marele joc a fost o tranziţie paşnică, iar SUA şi-au concentrat prioritar atenţia pe partea de nord, Germania de Est şi Polonia în special, apoi Ungaria”, mai spune Larry Watts. În acelaşi timp, cercetătorul american mai afirmă şi că referirea la „glasnost” în documentul Pentagonului poate surprinde, de fapt, preferinţa oficialului comunist de la Bucureşti. Generalul Aurel Rogojan este chiar mai explicit în a prezenta acordul americano-sovietic din anii ’80 din perspectiva Securităţii. „Raţionamentul nu trebuie să surprindă. Înţelegerea se făcuse cu vreo doi-trei ani înainte”, afirmă fostul şef de cabinet al generalului Iulian Vlad. Pornind de la cazul Nadia Comăneci, agentul american a prevăzut corect că în România urmau „curând” schimbări. La Bucureşti, după cum spune generalul Aurel Rogojan, concluzia oficială a fost în acele zile ale lui 1989 că evenimentul a fost pregătit ca o lovitură de imagine dată regimului. Astăzi, Larry Watts nu vede nimic special în acest „curând” din document, tocmai pentru că România era la mijlocul lui decembrie ’89 singurul stat comunist est-european care nu-şi schimbase conducerea. Istoricul marşează pe valoarea sursei ofiţerului american şi pe opiniile sale exprimate libertin.
La câteva zile de la raportul Pentagonului au izbucnit demonstraţiile, mai întâi la Iaşi, apoi a urmat revolta de la Timişoara, pentru ca regimul comunist să cadă la 22 decembrie 1989 după manifestaţiile din Bucureşti, iar Nicolae Ceauşescu avea să fie executat în ziua de Crăciun.
Documentul Pentagonului
Rezumat: Zborul Nadiei Comăneci spre Vest este perceput a fi rezultatul întregilor politici restrictive ale Guvernului. (…) Sprijinul pentru creşterea libertăţilor individuale este un indiciu al tendinţelor actuale privind România în sensul alinierii sale altor ţări din blocul estic comunist în mişcarea spre o amplă democratizare.
Text: (…) discutând despre recentul zbor al Nadiei Comăneci din România, (…) acţiunile ei au fost de înţeles şi chiar justificate de circumstanţe. Individul care a condamnat-o pentru întreaga afacere a fost în România cel care a respins de la început cererea ei de a i se permite să antreneze şi să lucreze în afara României. În ciuda faptului că ea a fost un membru cu mari privilegii al societăţii româneşti (…) statut evidenţiat prin aceea că avea propria sa vilă, nu apartament, ci vilă), când i s-a spus că nu i se va permite să lucreze în afara României, hotărârea sa de a face ceva a devenit foarte puternică. Ceea ce ar fi trebuit să fie făcut, în conformitate cu cele spuse de (…) era să o lase să plece, să-şi facă treaba şi să se întoarcă atunci când era gata. (…) a continuat că întreg poporul trebuie să aibă libertatea de a pleca şi a reveni în ţară când doreşte şi nu să fie restricţionat acest lucru de Guvern.
Comentarii: (…) este foarte surprinzător în două chestiuni: (1) Prin aceea că el a dorit să exprime un puternic sprijin pentru libertăţile individuale şi (2) Prin aceea că el a dorit să vorbească împotriva politicilor guvernamentale într-o manieră atât de deschisă. Acum şase luni sau chiar trei luni acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla. Că acest lucru s-a întâmplat când şi unde s-a întâmplat indică deschiderea majoră apărută recent într-un sector al societăţii româneşti văzut ca foarte conservator şi închis. (…) dacă acurateţea opiniilor reflectă o pătură semnificativă a poporului român, deschiderea ţărilor din blocul estic către noile idei de democraţie şi glasnost poate să fie extinsă de asemenea, curând, şi asupra României.
Documentul original poate fi consultat la Q Magazine