Portalul Ziaristi Online are onoare sa prezinte, in exclusivitate, detalii inedite despre Misiunea Moscova a filosofului Constantin Barbu: recuperarea averii principelul Dimitrie Cantemir – Manuscrisele aflate de sute de ani in Arhivele Federatiei Ruse, un adevarat Tezaur al culturii universale. Pana acum am publicat: Constantin Barbu a scos la lumina din Arhivele Speciale ale Moscovei manuscrisele lui Dimitrie Cantemir. Au apărut primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Cantemir”; EXCLUSIV. Ziaristi Online va publica maine ce contine exact, manuscris cu manuscris, lada oferita de filosoful roman Constantin Barbu presedintelui rus Vladimir Putin; EXCLUSIV. Ziaristi Online deschide lada cu manuscrisele lui Dimitrie Cantemir oferita de Constantin Barbu lui Vladimir Putin si Tratatul de la Luţk. EXCLUSIV DUPA 300 DE ANI: COPIE DUPA ORIGINAL.

Dupa materialul de azi, care ne introduce in subiect, insotit de scrisoarea trimisa conducatorului Rusiei de catre initiatorii acestui proiect cu adevarat istoric, urmeaza sa publicam, tot in exclusivitate, introducerile si copertile primelor 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir, intrate si in posesia presedintelui Federatiei Ruse Vladimir Putin si a premierului rus Dmitri Medvedev.

Colegii nostri craioveni, de la Expresul de Sud, ne prezinta datele Misiunii Moscova:

Profesorul Constantin Barbu: Am reîntregit Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago cu Epistola dedicatorie şi Index Rerum Notabilium

În aceste zile de septembrie 2012 a avut loc un eveniment cultural pe care putem să-l catalogăm simplu: de excelenă europeană. Integrala manuscriselor Cantemir a ajuns la volumul 25 şi a fost tipărită într-o ediţie de lux, de o splendoare incomparabilă. Fiecare volum este tipărit color, pe hârtie de 130 g/mp, copertă îmbrăcată în piele de viţel originală, cu timbru sec şi portretul şi semnătura lui Dimitrie Cantemir în folio auriu. Această bijuterie tipografică s-a aşezat în lăzi din lemn de nuc, oferite de Mobexpert. Integrala manuscriselor Cantemir a apărut cu sprijinul fundamental al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, graţie celui mai mare ambasador pe care Rusia l-a avut în România, excelenţa sa Alexander Churilin.

Această ediţie de lux a fost sponsorizată de celebra firmă producătoare de ţevi de oţel TMK, cu ocazia împlinirii a 10 ani de prezenţă pe piaţa românească prin TMK-Artrom Slatina. La ceremonia aniversară de la Slatina a fost prezent însuşi preşedintele director general al TMK, domnul Dmitry Pumpyansky care a ţinut un discurs într-o română perfectă, stârnind uimirea şi simpatia tuturor celor prezenţi, premierul Ponta, membri ai Guvernului român, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucureşti, excelenţa sa Oleg Malginov, domnul Adrian Popescu – director general TMK România, doamna Olga Kolomeets (director general adjunct P.R.), personalităţi, oameni de afaceri, sute de oameni pentru care Artrom Slatina a însemnat ceva în viaţa şi destinul lor.

Integrala manuscriselor Cantemir apare sub egida ştiintifică a Institutului Internaţional de Studii Cantemiriene al Universitătii Creştine “Dimitrie Cantemir”, a Fundaţiei Culturale “Tudor”, a Fundaţiei Europene “Mihai Eminescu”. Integrala apare prin sprijinul şi munca următoarelor colective:

Colectivul de onoare:

Acad. Alexandru Surdu

Acad. Andrei Eşanu

Acad. D. Vatamaniuc

Acad. Mihai Cimpoi

Excelenţa Sa, Domnul Alexander Churilin,

Ambasador al Federatiei Ruse în România, 2005-2012

Viktor Kirillov, Prorectorul M.G.I.M.O., Moscova

Alexander Vasiliev – Prim Secretar M.A.E. al Federaiei Ruse

Prof. Univ. Dr. Corina Adriana Dumitrescu,

Rectorul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“

Colectivul de editare:

Constantin Barbu – coordonatorul ediţiei

Ion Deaconescu

Paul Tudor

Consiliul ştiinific:

Irina Popova

Director al Arhivelor M.A.E. – Moscova

Michael Ryzhenkov

Director al Arhivelor de Acte Străvechi – Moscova

Evgeny Rychalovscky

Arhivele de Acte Străvechi – Moscova

Primele două lăzi cu Integrala manuscriselor Cantemir în ediţie de lux, având generoasa şi inspirata sponsorizare a TMK, au fost oferite în dar preşedintelui Vladimir Putin şi premierului Dmitri Medvedev. Prezentăm cititorilor celebra ladă oferită în dar preşedintelui Putin şi scrisoarea editorilor Constantin Barbu, Paul Tudor, Ion Deaconescu trimisă marelui politician contemporan. Primele mărturisiri despre Misiunea Moscova privind aducerea în ară a manuscriselor facsimilate ale lui Cantemir au apărut în anul 2010 graţie interviurilor luate de Maria Irma Huculici lui Constantin Barbu, Ion Deaconescu şi Paul Tudor. Le publicăm aici.

INTERVIU CU CONSTANTIN BARBU

De ce Cantemir?

Prin 1980 am găsit în Biblioteca Academiei manuscrisul latin 76 cu transcrierile lui Tocilescu din operele Principelui Cantemir aflate în Rusia. Lucram la o metafizică entitativă şi am găsit în Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago pagini inedite despre Ens. Am publicat textul Ens şi căile lui înspre Fiinţă şi către Ins în numărul din Mai 1981 al revistei Ramuri, eseu care i-a atras atenţia marelui filosof Mihai Şora. Şi de atunci suntem prieteni. Aş putea spune: „împrietenii de Cantemir”. Cantemir este nu numai cel mai învăţat principe din ultima mie de ani ci şi singurul intelectual român care a scris în zece limbi grele.

Prin moscovit, cu diplomă de la Petru cel Mare, Principe al Imperiului Roman, diplomat de Împăratul Germaniei, pe acelaşi câmp de luptă, la Zenta în 1697, alături de Leibnitz, iluminat şi nu în ultimul rând voievod al Moldovei, cel care a avut sigiliul şi semnătura lui Petru cel Mare peste o Moldovă care se întindea de la Nistru până la Marea Neagră şi Dunăre, Ţara Românească şi Transilvania, Pocuia şi Polonia…

Care a fost sâmburele marelui Proiect Cantemir?

Acum vreo doi ani Excelenţa Sa Ambasadorul Alexander Ciurilin, a fost invitat de Academia Interaţională Mihai Eminescu cu prilejul decernării premiilor ce se cuvin unor mari personalităţi străine şi româneşti. Atunci i-am oferit, în afară de primele zece volume din Codul Invers, două cărţi mari despre Cantemir şi l-am rugat să mă ajute să facsimilez color toate manuscrisele lui Cantemir aflate în Rusia. Excelenţa Sa s-a ţinut de cuvânt, am primit o scrisoare la începutul anului acesta şi în luna mai am plecat la Moscova în căutarea şi scanarea manuscriselor lui Cantemir, împreună cu prietenii mei, profesorul Ion Deaconescu şi Paul Tudor, adevărat Ludovic al XIV-lea al „Misiunii Moscova”.

Până în prezent noi, cei trei misionari indimenticabili, avem peste 7.000 de pagini din opera lui Cantemir, scanate color, absolut perfecte, pe care ni le-au pus la dispoziţie autorităţile şi arhivarii ruşi. Până în prezent, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a voievodului cărturar Dimitrie Cantemir, am reuşit să tipărim primele 12 volume din Integrala Manuscriselor Cantemir, o tipăritură considerată drept cea mai frumoasă din istoria tiparului românesc.

Cum s-a realizat tehnic Integrala Manuscriselor Cantemir?

Integrala se tipăreşte la Editura Revers, condusă de tânărul meu prieten Răzvan Burada. În condiţii tehnice incomparabile. Este operă de artă. Să nu mă întrebi dacă statul român a finanţat cu un euro acest proiect fiindcă îţi voi răspunde că este un stat inconştient, poate chiar în descompunere. Tirajul? Tirajul este unul de tip Rembrandt, dar nu chiar de un exemplar, ci 10 exemplare. Pe vremea lui Nicolae Ceauşescu un savant român a identificat un manuscris Cantemir şi a ajuns şi general şi academician. Eu care am identificat mai multe nu sunt nici măcar academician. Sunt însă şi soldat şi şomer. Dar când România sau, poate, Academia Română se vor trezi din somnul cel de veci dorind copyright-ul capodoperelor lui Cantemir preţul va fi atât de mare încât vor recunoaşte că Dimitrie Cantemir nu le foloseşte la nimic fiind prea genial, prea erudit, prea poliglot. Inutil, poate, pentru aceste ficţiuni.

Cum s-a realizat ediţia?

Ediţia s-a realizat în trei ture prin sacrificiul unor tineri artişti în arta imprimării, incomparabil astăzi. Cândva troglodiţii vor cerceta chiar şi arta tipografică a acestei ediţii.

Aţi spus că aţi reîntregit mai multe lucrări ale lui Cantemir, la Biblioteca Academiei Române găsindu-se un număr de pagini din Manuscrisele lui Cantemir furate din Rusia?

Am reîntregit Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago cu Epistola dedicatorie şi Index Rerum Notabilium. Loca Obscura am întregit-o cu fila 42. Toate le-a furat Tocilescu din Rusia şi acum se află în Dosarul Tocilescu în B.A.R. De asemenea, vom reîntregi Hronicul cu câteva file inedite…Multe inedite şi neştiute.

Ce planuri aveţi pentru viitorul lui Cantemir?

Cei trei misionari moscoviţi – C.B., I.D., P.T. – intenţionează să aducă fotocopii color de pe toate manuscrisele Cantemir aflate în lume. Integrala va ajunge la aproximativ 40 de volume. Plus 10 volume de comentarii şi arhivă.

Ce va însemna cultura română după Integrala Cantemir?

Ar trebui să avem de-a face cu o refundamentare cutremurătoare. Însă marii cărturari români au murit, nu mai există decât două-trei genii în viaţă. Restul sunt impostori care nu pot nici măcar să decline repede cuvântul „respublica”. Iar cultura română depăşeşte orice imaginaţie în materie de adevăr, rectitudine, gratitudine, cinste intelectuală, muncă desăvârşită şi ierarhie ritualică. Avea dreptate Eminescu.

INTERVIU CU ION DEACONESCU

Povestiţi-ne cum a luat naştere ideea facsimilării manuscriselor lui Cantemir.

În anul 2008, la 25 octombrie, când s-au acordat premiile anuale ale Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, în sala oglinzilor de la Muzeul de Artă din Craiova, Constantin Barbu a avut inspiraţia să-i ofere Excelenţei Sale Alexander Ciurilin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, câteva volume Cantemir, tipărite în Bănie. Atunci Constantin Barbu l-a rugat pe Dl. Ambasador să îl ajute în fotocopierea manuscriselor Cantemir, aflate în mai multe arhive ruseşti. Diplomat excepţional, Dl. Ciurilin a răspuns, evident, în limbaj diplomatic, că va analiza propunerea şi va face toate demersurile în acest sens.

În acel moment, în sala oglinzilor, când Dl. Ambasador Ciurilin a primit titlul de Membru de onoare al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, care are printre membrii săi fondatori doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură (Czeslaw Milosz şi Wole Soyinka), ai Premiului Herder (Takis Varvitsiotis), nominalizaţi pentru Premiul Nobel (Ismail Kadare şi Vincenzo Bianchi), preşedinţi de academii din străinătate etc., se aflau câteva personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice şi politice din  România: acad. Eugen Simion; acad. Constantin Bălăceanu Stolnici; acad. Dimitrie Vatamaniuc; acad. Mateja Matevski; Mircea Geoană; Tudor Gheorghe; Theodor Meleşcanu; I.P.S. Irineu Popa; Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj; Gheorghe Buta, etc. Şi acum cred că, Domnul Ambasador Ciurilin s-a gândit atent când a promis că se va implica în demersul propus de noi cu privire la manuscrisele lui Cantemir, fiind conştient că, în acele împrejurări, un angajament trebuie respectat. E o chestiune de onoare.

Mai trebuie spus că, în 2006, cu un an în urmă, tot în Sala oglinzilor, acelaşi Constantin Barbu, l-a solicitat pe Eugen Simion, preşedinte în exerciţiu al Academiei Române, să demareze tipărirea manuscriselor eminesciene, şi, întreaga asistenţă a fost surprinsă de gestul marelui poet Adrian Păunescu, pe atunci senator, care l-a sunat pe Adrian Năstase, primul ministru al României, rugându-l să sprijine financiar tipărirea tezaurului eminescian. În 2006, Adrian Păunescu a fost încununat cu Premiul „Opera Omnia”, al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”.

Vorbiţi-ne despre rolul Execelenţei Sale Alexander Ciurilin în tipărirea manuscriselor.

Mă întrebaţi care a fost rolul Ambasadorului Ciurilin în recuperarea, după 500 de ani, a manuscriselor lui Cantemir. Evident, capital. Fără sprijinul Domniei Sale, care, presupun, a influenţat un mecanism instituţional bine pus la punct, nu s-ar fi întâmplat nimic. Avem dovezi că, în decursul anilor, au fost unele tentative din partea unor instituţii fundamentale ale României, ca şi cereri ale unor cercetători, unii chiar academicieni, de a obţine avizul şi acordul de a studia aceste documente excepţionale. Iar arhivele ruseşti au refuzat sistematic aceste solicitări. E o minune, un mister, cum Domnul Ambasador Ciurilin a reuşit să ne faciliteze „expediţia culturală” a noastră la Moscova şi primirea în arhivele ruseşti în care, spre uimirea noastră, specialiştii de acolo au atâta grijă de comoara ce o gestionează. Sunt aşezăminte care protejează, cu o grijă greu de descris, bogăţii culturale şi istorice incredibile şi, de regulă, inaccesibile celor mulţi.

Şi, nu trebuie uitat, cum Dl. Alexander Vasiliev, colaboratorul Domnului Ambasador Ciurilin, ne-a sprijinit permanent în acţiunile noastre, deschizându-ne multe uşi de la Moscova, uneori doar printr-un telefon venit la timp şi la cine trebuie. A fost permanent alături de noi şi celor doi diplomaţi autorităţile culturale din România ar trebui să le ofere cele mai preţioase medalii ale statului pentru eforturile lor deosebite în recuperarea de către noi a manuscriselor marelui nostru gânditor.

Despre „expediţia” de la Moscova şi Sankt-Petesburg.

Cu mare regret vă spun că de fiecare dată, când ne-am adresat autorităţilor culturale româneşti, să ne sprijine în planul de aducere în ţară a operei lui Cantemir, o parte chiar inedită ori considerată pierdută, ni s-a răspuns că nu sunt bani, că este criză etc. O indiferenţă de-a dreptul scandaloasă. Foarte puţini oameni, din nefericire, mai acordă atenţie culturii, spiritului, emoţiei. Dacă avem manele, seriale cu ţigani, emisiuni cu fete dezbrăcate, nu ne mai trebuie poezie, ştiinţă, muzică, pictură. Ca profesor, îi întreb, uneori, pe studenţi, de Brâncuşi, Cioran, Eliade. Doar câţiva ştiu să dea un răspuns cât de cât acceptabil. E o dramă că ignoranţa a pus stăpânire pe România.

Revenind la întrebare, am plecat la Moscova împreună cu Constantin Barbu şi cu dl. Paul Tudor, cel care a finanţat deplasarea şi fotocopierea manuscriselor Cantemiriene, o pagină facsimilată costând uneori 5 euro. Acestui om deosebit toată admiraţia mea pentru efortul financiar pe care l-a făcut. Am ajuns la Moscova dar n-am fi rezolvat mai nimic dacă Dl. Ambasador Ciurilin şi Dl. Vasiliev n-ar fi intervenit telefonic, de mai multe ori, să fim acceptaţi în Arhiva Politicii Externe a Imperiului Rus din cadrul Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse şi în Arhiva de stat a documentelor străvechi. Nu vă puteţi imagina ce aventură extraordinară este să pătrunzi în aceste instituţii ce adăpostesc adevărate comori ale istoriei şi culturii mondiale. E ca şi când ai intra într-o uzină de armament.

Dar e normal să fie aşa. Ruşii au ştiut dintotdeauna să preţuiască valorile şi inteligenţa, disciplina şi autoritatea. Am întâlnit în aceste instituţii oameni remarcabili, savanţi, mari cunoscători ai averilor de care răspundeau: Olga Jurievna Volkova, Evgheni Ricealovski, Natalia Cernicova de la Biblioteca de stat „V.I. Lenin”. Vorbitori de limbi străine, extrem de amabili, aceşti interlocutori ne-au produs o impresie de neuitat. Le mulţumesc, şi pe această cale, pentru sprijinul lor ştiinţific ce ni l-au oferit.

Moscova ne-am mai şocat prin măreţia sa, prin oamenii care construiesc şi nu demolează, cinstindu-i pe înaintaşi, pe cei care au însemnat istoria acestei ţări. Am văzut bătrâni depunând flori la statui şi monumente, inclusiv la cele ale lui Stalin şi Lenin, rămase acolo unde au fost dintotdeauna. Am văzut tineri şi copii cum îşi onorau, cu un buchet în mână, eroii din cel de-al doilea război mondial. Nu am văzut însă cerşetori pe străzi, ţigani, vagabonzi, mizerie, înghesuială. N-am auzit strigăte, claxonări în trafic, înjurături, vociferări. Nimeni nu deranjează pe nimeni. Un respect şi un bun simţ normal peste tot. Am mai văzut, în faţa Hotelului „Cosmos”, o statuie uriaşă a generalului De Gaulle, cum nu există, cred, în nici un oraş al Franţei, parcuri uriaşe, verdeaţă peste tot, clădiri impunătoare de dată recentă, oameni zâmbitori şi extrem de civilizaţi. Moscova este o metropolă uriaşă, frumoasă şi însemnată de o demnitate inconfundabilă.

Au fost aduse documente în mai multe limbi. Puteţi să ne vorbiţi despre documentele în rusă şi franceză?

A fost facsimilată aproape întreaga operă a lui Cantemir, unele volume apărute în româneşte, în diverse perioade, nefiind copii exacte ale originalelor păstrate la Moscova. E vorba de Hronicul Moldovei şi al Valahiei, Istoria Moldo-Vlahiei (în latină), Istoria Ieroglifică, Comentarii la Istoria turcă (în italiană), Descriere scurtă a Imperiului Otoman (în italiană), precum şi alte titluri de scrieri cunoscute sau mai puţin cunoscute. În plus, am intrat în posesia unor documente excepţionale privind istoria poporului român şi a relaţiilor ruso-române, a unor scrisori, cereri, manifeste, jurnale etc. O comoară, într-un cuvânt. Poate mai preţioasă decât cealaltă, cuprinzând aur, podoabe etc. (Expresul de Sud)

Scrisoarea care a insotit lada cu manuscrise oferita presedintelui Federatiei Ruse, ES Vladimir Putin:

Президенту Российской Федерации

Путину В.В.

Уважаемый Владимир Владимирович,

На протяжении нескольких лет группа румынских исследователей претворяла в жизнь инициативу, связанную с подготовкой и анастатическим изданием полного собрания манускриптов, принадлежащих перу одного из всемирно известных великих людей своей эпохи, истинного образца русско-румынской дружбы – Дмитрия Кантемира.

Мы безгранично благодарны  российским архивным организациям, сохранившим эти  бесценные предметы духовного наследия, за помощь, оказанную нам в реализации данного проекта.

Уважаемый господин Президент! Для нас – высокая честь преподнести в подарок Вам это уникальное издание в знак глубочайшего уважения и высокого признания всего, что делаете Вы во имя развития и укрепления дружбы между народами.

Бухарест, сентябрь 2012 года  

Константин Барбу, Пауль Тудор, Ион Дьяконеску

Sursa: Ziaristi Online