Gabriel Liiceanu: „Disidentul“ Ceausescu si-a pus Securitatea sa lucreze pentru sovietici pana in ultima clipa

Gabriel Liiceanu a vorbit, in exclusivitate pentru vechiul Cotidianul, despre miza interviului Pacepa-Longin si despre cei care s-ar putea simti incomodati de aparitia cartii „Fata in fata cu generalul Ion Mihai Pacepa“.

Cum a ajuns cartea doamnei Lucia Hossu-Longin sa fie publicata la Editura Humanitas?

In urma ofertei pe care ne-a facut-o autoarea interviului, in urma cu doua luni, dupa intoarcerea din Florida, unde avusese loc intalnirea cu Ion Pacepa.

Ce credeti ca este esential in acest lung interviu si care este, din punctul dumneavoastra de vedere, marea miza a acestei aparitii?

Exista un foarte frumos cuvant in franceza: „désenchantement“, greu de tradus in romana. „Désenchanté“ e cineva care, dupa ce a ajuns sa vada lumea in culori mirifice, suporta o operatie de elucidare: intr-o buna zi ii cade de pe ochi voalul vrajit care-l facea sa aiba reprezentari falsificate despre realitate.
Interviul face (daca mai era nevoie si, din pacate, se pare ca era) un enorm serviciu de „dezvrajire“ in privinta regimului comunist in general si a celui romanesc si ceausist in special. Propaganda comunista ne-a bagat ani la rand in cap – si multi continua s-o faca si astazi – ca Securitatea a fost o institutie patriotica, faptul ca Ceausescu era un brav nationalist, ca esenta regimului comunist nu a fost una criminala etc. Or, in acest interviu se petrece o vasta operatie de dezvrajire: Masca jos!

Sunt abolite pe rand o seama de mituri: mitul „momentului de splendida unitate nationala“ creat prin mitingul de sub balcon din 1968, in fapt o jalnica comedie patriotica jucata de Ceausescu dupa intrarea trupelor sovietice in Cehoslovacia. Din interviu reiese cu claritate ca Ceausescu nu urmarea decat sa-si salveze pielea si, daca diversiunea cu amorul de patrie nu-i iesea, era pregatit sa fuga in China. Apoi, mitul disidentei Romaniei comuniste inauntrul lagarului socialist. Din interviu veti vedea cum „disidentul“ Ceausescu si-a pus Securitatea sa lucreze pentru sovietici pana in ultima clipa. (Planurile avioanelor Fokker furate pentru Brejnev.) Din interviu aflam cum devalizau delegatiile romane conduse de Ceausescu, cu ocazia vizitelor in strainatate, palatele in care erau primite si cum „prada“ era recuperata in final de garzile „Tovarasei“ si insusita de catre aceasta (de pilda, dupa vizita facuta in Anglia). Din interviu aflam cum serviciul comunist de spionaj roman era – citez spusele lui Pacepa – „o banda de asasini“ si ca „asasinatul devenise un instrument politic“, ca Romania devenise „o tara de spioni“, dat fiind ca, incapabil sa produca, regimul comunist „a fost nevoit sa fure“ si sa traiasca din spionaj industrial si din „trafic de arme si droguri“.

Generalul Ion Mihai Pacepa a provocat o seama de controverse, au fost chiar voci care l-au acuzat c-ar fi fost implicat in asasinate. Cum l-ati perceput dumneavoastra si cum priviti zvonurile sau istoriile contradictorii care s-au adunat in jurul sau?

Ion Pacepa a fost acuzat de „defectiune“ si tradare. In acest interviu cred ca reuseste, in buna masura, sa puna lucrurile la punct. Intr-adevar, a spune ca Pacepa „si-a tradat tara“ inseamna sa accepti ca regimul comunist si Ceausescu intruchipau cu adevarat Romania. Dar cum sa intruchipeze tara cei mai mari uzurpatori ai tarii din istoria ei? Pacepa insusi spune la un moment dat: e oare tradator cel care fuge din slujba unui tiran? Sau tradatori ai tarii sunt cei care raman sa-l slujeasca pana la sfarsit pe cel care face un enorm rau tarii? Textual: „Consider ca cei care au tradat sunt cei care l-au servit pe Ceausescu, nu cei care s-au luptat cu el“.Pai, daca securistii s-ar fi scarbit in masa de ce li se cerea sa faca – asa cum in cele din urma s-a intamplat cu Pacepa – si ar fi abdicat din meseria lor abjecta, in Romania n-ar mai fi existat comunism. Pacepa accepta in acest interviu ca a fost tradator al romanilor atata vreme cat l-a slujit pe Ceausescu. El marturiseste ca a participat ani si ani la rand la un teribil regim al coruptiei, ca ii e rusine de asta si ca a facut in cele din urma ceva pentru a scapa de aceasta rusine. A defecta din Securitate echivala cu tradarea unei mafii care purta grade si era organizata ca putere in stat. Un om care defecteaza in felul acesta devine mai bun si decat era si mai bun si decat criminalii de care se desparte. Si poate ca ce a facut Pacepa „tradand“ si facand ceea ce a facut in America sta in cumpana cu cei 27 de ani, atat de greu de justificat, cat a fost in slujba lui Ceausescu.

Ce fel de reactii credeti ca va starni interviul facut de Lucia Hossu-Longin si pe cine credeti c-ar putea incomoda?

Cred ca va fi o piesa in plus – si una importanta – la dosarul anticomunismului romanesc. El ii va incomoda pe toti cei care, in tara noastra, au o biografie solidara cu istoria crimei istorice numite comunism. Si ii va incomoda pe cei care, aflandu-se in situatia asta, nu au avut puterea sa faca ceva pentru a se mantui de acest trecut mizerabil. Si neputand, continua, spre rusinea lor, sa-l justifice.

Sursa: Alina Purcaru / Cotidianul

Foto: WebPhoto.Ro

Documentare: Cazul Pacepa