Jurnalul meu secret
15 iunie
Astazi a fost prima mea zi de munca la Guvern. De fapt a fost prima mea zi de munca punct, he, he. Uite ca poti sa te angajezi la stat si fara diploma de licenta, nu cum zicea tata. Oricum, va trebui sa ii arat cartea de munca, pentru ca a zis ca, pana nu vede scris negru pe alb, nu crede nimic. Mama m-a crezut, totusi. Cand i-am zis ca consilierii de stat (asta ar trebui sa fie una din cacofoniile acceptate, o sa sun la Academia Romana sa le zic sa scoata aia cu biserica catolica, ca doar suntem stat laic, ce dracu!) sunt numiti prin decizie a Primului Ministru mama a plans. Apoi a sunat la toate rudele si le-a zis despre asta.
Am ajuns la guvern pe la 10 si ceva. De cu seara o rugasem pe mama sa ma trezeasca, sa nu intarzii. Mai ales ca, ultima data cand mi-am pus ceasul sa sune dimineata a fost ca sa prind acceleratul de Hunedoara, dar nu am auzit soneria si am ajuns la Hunedoara cu personalul. N-a fost bai, am avut timp mai mult sa contemplu frumusetile patriei, asa cum ne spunea tovarasa invatatoare, cand eram la scoala.
Cand am ajuns la Guvern am avut neplacuta surpriza ca jandarmul de la poarta sa nu ma lase sa intru in cladire. I-am zis ca sunt consilier de stat si a zis ca, daca fac scandal, imi da si un sut in … (scuzati, dar nu pot reproduce cuvantul). A trebuit sa sun la secretariat, ca sa vada jandarmul ca eu chiar sunt consiler de stat! Pana la urma m-a lasat sa intru, dar m-a controlat in rucsac, unde a vazut senvisurile pregatite de mama si sticla cu sirop de zmerura. A si gustat din ea, ca nu m-a crezut cand i-am spus. Eu cred ca, de fapt, ii era pofta de sirop de zmeura.
Cand am ajuns in biroul primului ministru de la etajul 1 am aflat ca biroul meu e la alt etaj, desi e unu’ Mihnea Constantinescu, tot consilier ca si mine, al carui birou e chiar langa cel al primului ministru. O sa vad eu mai incolo ce-i cu individul asta suspect. Mi-am luat biroul in primire, care e la etajul 4 (he, he, nu e chiar la ultimul etaj, asa cum susoteau unii pe hol, pe acolo, crezand ca nu ii aud). Chiar daca e un birou mic mie imi place. Nici nu aveam ce sa fac cu un birou mare care, pe deasupra, ar fi consumat si mai mult curent. Al meu nu are nici macar aer conditionat si ma bucur ca s-a renuntat la o astfel de risipa de energie. Am sa vorbesc cu primul ministru sa dea dispozitie sa scoata toate aparatele de aer conditionat din cladirea guvernului si sa le duca in Modrogan, la pedelisti, ca sa vada lumea cum au epuizat aia resursele tarii.
Chiar in prima zi de munca am aflat cu stupoare ca ministrul economiei ar fi zis ca sustine proiectul minier de la Rosia Montana. Asa ceva este inacceptabil! I-am trimis imediat un e-mail primului ministru prin care l-am informat ca, atata vreme cat Miscarea Democrata a Verzilor Agrarieni face parte din acest guvern, acelui proiect nu i se va da drumul. Mi-a raspuns asistenta lui care m-a intrebat ce-i aia Miscarea Democrata aVerzilor Agrarieni, ca ea stia ca la guvernare sunt doar trei partide, care formeaza USL-ul. Ce ignoranta! Adica cum trei partide? Dar eu ce sunt? Hmmm…poate ca ar trebui sa cer un birou mai mare, ca reprezentant al unui partid aflat la guvernare. Cine naiba o fi Mihnea Constantinescu ala, de are un ditai biroul chiar langa cel al primului ministru? O avea si el un partid? Diseara o sa googalesc dupa el.
Pe la pranz, cand savuram unul din senvisurile pregatite de mama, a sunat asistenta primului ministru si a zis ca va trebui sa plec la Rio de Janiero, la o conferinta ONU pe teme de dezvoltare durabila. O fi ceva legat de imobiliare? Ma rog, cica imi plateste guvernul cheltuielile cu deplasarea, asa ca nu conteaza. O sa vad eu despre ce e vorba. Ar fi fain daca ar merge si Mazare de la Constanta, ca el a tot fost pe acolo si il stie lumea. Poate iesim pe seara, la un suc.
La 5 am plecat spre casa. Am luat metroul, ca de obicei, mai ales ca nu s-a oferit nici un coleg sa ma duca cu masina. Cand am ajuns am vrut sa ii povestesc mamei cum a fost, dar am adormit subit. Ee, asa e dupa o zi de munca ostenitoare. Poate imi fac totusi timp maine sa vad cine e Mihnea Constantinescu.
Duminica, 24 iunie
M-am indragostit!!! Pentru prima oara in viata mea m-am indragostit (aproape) la prima vedere! De aceea ar trebui sa numesc acest jurnal “Jurnalul Fericirii”, dar mi-e teama sa nu fiu acuzat ca l-am plagiat de Steinhardt. Oricum e mort, deci el nu poate sa ma mai acuze de nimic. Da’ ce, parca pe Ponta, cand a plagiat, l-a acuzat de ceva Diaconu, ala dupa care a plagiat? Mai bine renunt la idee, ca cine stie cand ajung prim ministru si o sa se ia astia de mine cum se iau acum de Ponta. Si bine ca nu mi-am dat licenta, ca cine stie cum ajungeam si eu doctor, precum aia care au ajuns colonei fara sa traga un glont.
Oricum, divaghez. Nu stiu daca v-am zis, dar m-am indragostit! M-am indragostit nebuneste de o bruneta focoasa, o adevarata diva. E drept ca nu ne-am vazut inca fata in fata ci suntem doar prieteni pe facebook, dar cand e dragoste e dragoste, am stiut-o imediat. I-am povestit si mamei dar ea nu a inteles cum e treaba cu feisbucul asta, asa ca i-am zis ca mi-a prezentat-o Mazare, cu care chipurile m-am imprietenit in Brazilia, la Rio.
O cheama Gianina si ne conversam in fiecare seara pe chat. I-am declarat iubirea si ea a zis ca un barbat trebuie sa stie sa isi exprime sentimentele fara ocolisuri. Si ca ea ar face la fel, daca ar fi barbat, dar nu este. Evident ca nu este, de ce o fi tinut sa precizeze? Ma rog, de abia astept sa o intalnesc fata in fata, sa o duc apoi sa o prezint parintilor mei. Mai la vara poate o sa mergem sa ii arat cat de frumoasa e patria noastra, o sa ii arat Rosia Montana, desi nu stiu cu ce sa ajungem ca masina si permis de conducere nu am iar trenul cica nu mai trece pe acolo de mult, ca n-are lumea bani de bilet. Poate il conving pe Ponta sa imi dea o masina de la guvern, cu sofer, sa vada Gianina ce inseamna sa fii conslier de stat!
Pana atunci insa ma voi intalni cu ea aici, in Bucuresti! Daaa! Ziua cea mare este chiar maine! M-a invitat sa o insotesc la un mars prin centrul capitalei, Marsul Diversitatii parca ii spune. He, he, pai la cata experienta am eu pe partea asta, sunt perfect pentru a o insoti! Nu stiu exact despre ce diversitate e vorba, probabil diversitate politica. Voi putea in sfarsit imbina experienta mea civica cu cea guvernamentala iar Gianina va fi absolut incantata! Ba chiar o sa spun ca reprezint Guvernul si asa il mai derobez pe primul ministru de inca o sarcina grea, de a reprezenta el executivul si la acest eveniment, ca saracul e foarte ocupat cu tot felul de ordonante de urgenta.
Luni, 25 iunie
Am fost la Marsul Diversitatii si m-am intalnit cu “Gianina”. Am constatat ca era un fel de gay-parade iar pe “Gianina”, dupa ce a legitimat-o un politist, am aflat ca o cheama de fapt George Chirvasiuc. Politistul s-a uitat la mine si m-a intrebat cu un aer asa, sugubat, daca si mie imi plac bastoanele. Ce-o fi vrut sa zica? Ar trebui sa stie ca eu am fost intotdeauna impotriva violentei fortelor de ordine. Ma rog, nu conteaza ce a vrut sa zica, oricum, sunt distrus… Diseara ar fi trebuit sa o duc acasa, ca mama a facut placinta cu dovleac special pentru ea, ca mi-a spus ca ii place. O sa ii spun Gianinei…lui George, lua-l-ar dracu’, ca diseara e sedinta extraordinara de guvern si ca voi avea un program foarte incarcat in zilele urmatoare, avand in vedere cat de mult se bazeaza primul ministru pe sfaturile mele. Dupa aia o sa o sterg din lista prieteni.
Joi, 6 iulie
Se pare ca in spatele acestei manevre de bataie de joc la adresa sentimentelor mele se afla Basescu. Asta nu e democratie.
Sursa descoperirii: Sebastian Bodu mediatizat de Ziaristi Online
