Printre primii parlamentari care au sesizat Cancelaria Primului Ministru, Curtea de Conturi, Senatul si Camera Deputatilor asupra ilegalitatilor lui Patapievici la ICR se afla graficianul Eugen Mihaescu, membru de Onoare al Academiei Romane, fost senator si ambasador al Romaniei la UNESCO. In urma unui articol, bazat pe faptele prezentate de senator si publicat de ziarul ZIUA sub titlul “Feuda lui Patapievici”, Valeriu Stoica, avocatul de casa al GDS, al carui membru este (inca) seful ICR, l-a dat in judecata pe senator, cat si pe semnatarul articolului, cu pseudonimul de Luca Iliescu. Demersul celor doi capusari ai statului, Patapievici si Stoica, era scos din tenebrele totalitarismului fiind un veritabil atac la adresa libertatii presei si, in fond, a adevarului. Evident, “marele maestru” Stoica si “micul gigant” Patapievici au pierdut procesul. Cum la cinci ani de la acest prim demers al Senatului, reprezentat de Eugen Mihaescu, in sfarsit ICR-ul trece in subordinea Parlamentului, distinsul artist ne-a remis cateva dintre concluziile procesului, pe care le publicam mai jos impreuna cu mesajul sau si articolul care a declansat revolta “intelectualilor rozalii”, cu tente pronuntate de rosu bolsevic. (Redactia)

Draga Redactie,

Va transmit documentele referitoare la procesul pe care mi l-a intentat in anul 2007 HR Patapievici in urma interventiilor mele in Senatul Romaniei, in care am cerut o monitorizare a activitatii Institutului Cultural Roman pe care il conducea. Justitia i-a respins actiunea ca nefondata, dar asta m-a costat doi ani de hartuire prin tribunale si inca sase luni pentru ca Patapievici nu stie sa piarda si nu accepta sa platesca infrangerile. Eu am inceput “procesul” demolarii acestui impostor si dusman al poporului roman. Sper ca astazi altcineva sa-l termine!

Eugen Mihaescu

Feuda lui Patapievici

Institutul Cultural Roman (ICR) toaca zeci de milioane de euro din bani publici fara a da socoteala cuiva si fara a obtine vreun rezultat notabil pe plan international

ICR – un for care ar fi trebuit sa inalte cultura romana la nivel european si international – a devenit feuda fizicianului Horia Roman Patapievici, care nu da socoteala nimanui pentru zecile de milioane de euro din banul public cheltuite preferential. Desi sta sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei si, la o prima vedere, ar avea o dubla subordonare – fata de Ministerul Culturii si Ministerul Afacerilor Externe – in practica, ICR nu este subordonat nimanui, iar banii contribuabililor se scurg pe afaceri si favoritisme de gasca, din zona Dilema – GDS si a Fundatiei Noua Europa. La sesizarea vicepresedintelui Comisiei pentru Politica Externa a Senatului, europarlamentarul Eugen Mihaescu, Curtea de Conturi a declansat o investigatie privind modul in care sunt cheltuiti banii ICR de catre presedintele institutului, Horia Roman Patapievici, dupa ce si Cancelaria Primului Ministru, MAE si MCC s-au spalat pe maini, evitand sa-si asume vreo responsabilitate.

Intrebarile lui Mihaescu

La data de 8 octombrie 2007, senatorul Eugen Mihaescu a depus la Cancelaria Primului Ministru al Romaniei o interpelare cu privire la activitatea si neregulile financiare ale Institutului Cultural Roman. “Bugetul ICR a fost dublat in 2006 fata de 2005 si triplat in 2007 fata de 2006, dar conducerea sa nu a informat nici Presedintia, nici Guvernul, nici Parlamentul despre modul de utilizare a acestor fonduri sau despre eficacitatea cu care au fost folosite. Dupa informatiile de care dispunem, programele Institutelor culturale romanesti din strainatate sunt mult sub media calitativa a programelor institutiilor similare acreditate de alte tari, iar frecventarea este nesemnificativa (in medie 30 de persoane la fiecare actiune)”, se arata in interpelarea mentionata.

Fata de aceasta situatie, senatorul Mihaescu a adresat o serie de intrebari: “In lunile aprilie, mai si iunie 2006, dl. Horia-Roman Patapievici s-a aflat in Germania, beneficiar al unei burse de doctorat, deci in interes personal. Este ciudata aceasta indelungata absenta de la conducerea institutiei pe care dl. Patapievici afirma, pe de alta parte, ca se lupta sa o reformeze. In aceste conditii, cum explica Institutul Cultural Roman faptul ca dl. Patapievici nu si-a luat pentru aceasta perioada concediu fara plata si a continuat sa incaseze salariul intreg de presedinte al Institutului? (…)”

Insubordonare si control

Dupa o luna de tacere, Ministerul Culturii a sustinut ca nu are foarte multe atributii in legatura cu ICR, dupa cum se vede dintr-un raspuns adresat senatorului Mihaescu: “Competentele Ministerului Culturii si Cultelor privesc doar infiintarea, desfiintarea institutelor culturale romanesti din strainatate (care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii si Cultelor si a Institutului), aprobarea structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare ale institutelor. Institutele culturale romanesti din strainatate sunt finantate de la bugetul de stat printr-un capitol distinct in bugetul Ministerului Afacerilor Externe, iar cheltuielile cu programele si proiectele culturale sunt finantate de la bugetul de stat, printr-un capitol cuprins in bugetul Institutului Cultural Roman”. Colegul de GDS si “Dilema” al lui Patapievici, Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe, a avut un raspuns extrem de scurt: “Dat fiind ca Institutul Cultural Roman este o institutie autonoma, MAE nu poate raspunde pentru chestiunile care privesc activitatea Institutului”. Curtea de Conturi a anuntat insa ca: “Desfasoara un control la acest ordonator de credite potrivit competentelor stabilite prin legea de organizare si functionare a institutiei noastre. Cu aceasta ocazie vor fi verificate aspectele semnalate de dumneavoastra.” (Luca ILIESCU)

ICR, cuib al coruptiei si al conflictelor de interese

Directorul ICR, Horia Roman Patapievici, fiul unui inalt slujbas comunist in Ministerul Finantelor, responsabil de CAER, fost membru al Partidului Comunist Austriac si traducator al Armatei Rosii, pozeaza intr-un modest slujbas al statului, daca e sa te iei dupa Declaratia sa de avere dispusa pe site-ul Institutului. Aici citim ca detractorul lui Eminescu si al poporului roman are in posesie doar un amarat de Matiz. In realitate insa, il poti vedea oricand la volanul unui Volvo luxos ultimul tip, cu care se si lauda prin ziare, asemenea amicului sau Gabriel Liiceanu, indragostit de cele doua limuzine ale sale – un BMW botezat Siegfried si un Alfa Romeo alintat Marcello.

Desi toate slujbele sale si situatia financiara reala ale lui Patapievici nu sunt dispuse in Declaratia sa de avere, conform legii, Eugen Mihaescu atrage atentia ca Horia-Roman Patapievici, pe langa faptul ca este membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS), al Colegiului Noua Europa (NEC) si al Societatii Academice Romane (SAR), directorul fizician, stipendiat regulat si in urma “Conferintelor Microsoft”, mai “are urmatoarele ocupatii remunerate: director al revistei “Idei in dialog”, moderator al emisiunii saptamanale “Inapoi la argument” (TVR Cultural) si comentator cu rubrica saptamanala la “Evenimentul Zilei”. In plus, el isi redacteaza teza de doctorat. Presedintia Institutului Cultural Roman, care ii asigura cel mai scazut nivel de venit fata de celelalte, apare ca o ocupatie anexa fata de cele pe care le-am enumerat”. “Dl. Mircea Mihaies, vicepresedintele Institutului, locuieste la Timisoara, unde este profesor universitar. In plus, dl. Mihaies este redactor-sef la revista “Orizont” si cronicar politic la “Evenimentul Zilei” si “Romania Literara”. Dl. Mihaies, desi primeste salariul intreg de vicepresedinte al ICR, nu vine la sediul acestei institutii decat o data pe saptamana, in restul timpului multumindu-se sa comunice prin telefon (decontat din bugetul ICR) sau e-mail”, mai arata Eugen Mihaescu.

Cei doi nu sunt singurii multilaterali dezvoltati din conducerea ICR. Membrul desemnat de presedintele Traian Basescu in Consiliul de Conducere este Teodor Baconschi, fiul poetului comunist proletcultist A.E. Baconsky, si el venit din fosta URSS. Domnia sa este membru al Colegiului Noua Europa, ambasador in Franta, “editorialist” la “Cotidianul” si publicist la “Dilema” lui Plesu. Cand se mai ocupa de ICR, cand este atat de prins cu reamenajarea apartamentului sau regal de la Paris pentru care plateste 12.000 de euro pe luna din banii contribuabilior desi putea sa stea pe gratis in Palatul Ambasadei? Un al caz de multi-functii este cel legat de persoana desemnata de primul-ministru in Conducerea ICR: Andrei Plesu. Domnia sa este director si ziarist la Dilema Veche, Dilematica si mai nou, la o noua revista de politica externa, in plus presedinte al Fundatiei Noua Europa si rector al Colegiului Noua Europa si, sa nu uitam, membru al GDS. Nicolae Manolescu, aflat si el in Conducerea ICR, este cel mai dotat in functii: el este ambasador la Paris pentru UNESCO (cu o chirie din bani publici de 10.000 de euro), presedinte al Uniunii Scriitorilor si PEN Club, director la “Romania literara”, editorialist sportiv la “Evenimentul zilei” si “Cotidianul” si navetist Paris-Bucuresti, unde si-a pastrat si pozitia de la Universitate. Nelipsita din astfel de coterii – Alina Mungiu Pippidi a fost propusa si numita de directorul ICR care este, insa, si subalternul ei la SAR, unde Mungiu este presedinte.Evident ca, in astfel de circumstante, domina coruptia, exprimata prin conflict de interese si trafic de influenta.

Astfel, dupa cum arata membrul de onoare al Academiei Romane, Eugen Mihaescu, “printre numele propuse de Institutul Cultural Roman in cadrul “Programului de traduceri de autori romani in limbi de circulatie internationala” ii gasim pe: Horia Roman Patapievici – presedintele Institutului, Andrei Plesu, Nicolae Manolescu, Teodor Baconschi, toti membri in Consiliul de conducere al Institutului si Magda Carneci, directoare ICR Paris. Este oare normal ca bugetul Institutului sa fie folosit pentru a finanta publicarea lucrarilor a cinci membri din propria conducere?”, se mai intreaba senatorul Mihaescu in interpelarea sa.

Inainte de a fi practic pus pe liber de conducerea ICR, scriitorul anticomunist Radu Portocala, fost director al ICR Paris, reclama faptul ca editura aleasa pentru publicarea lui Andrei Plesu in franceza a pretins o suma exorbitanta, care a fost achitata mult prea usor de colegul si prietenul sau, Horia Roman Patapievici. (L.I.)

ICR Paris baga Franta in europarlamentare

Magda Carneci, directoarea Institutului Cultural Roman de la Paris, hotaraste calendarul electoral al francezilor! Neinformata in legatura cu agenda politica a tarii in care este acreditata, ea crede ca daca Romania isi va alege in curand reprezentantii pentru Parlamentul European, toata lumea trebuie sa faca acelasi lucru. Astfel se explica, probabil, faptul ca doamna diplomat anunta in programul pentru urmatoarele doua luni al Institutului ca, pe 25 noiembrie, vor avea loc si in Franta alegeri europene. Ceea ce, evident, nu este adevarat, caci Franta, ca de altfel intreaga UE, va vota pentru Parlamentul European abia la inceputul lui 2009. Ar fi desigur util ca superiorii din MAE si ICR ai dnei Carneci – care este sef de misiune diplomatica, avand rangul de ministru consilier – s-o roage sa se informeze inainte de a comite gafe diplomatice. E usor sa ne inchipuim impresia penibila pe care o astfel de improvizatie a facut-o la MAE francez! Mai ales in contextul actual, cand diplomatia romaneasca da din groapa-n groapa. In rest, textul dnei Carneci, redactat intr-o franceza cam de Dambovita, nu contine decat fraze bombastice, care anunta un program banal (prostioare si poezioare, de preferinta semnate de insasi dna directoare si de prietenii ei), program incropit pentru a justifica salariile si chiriile personalului Institutului, dar care nu aduce nici un serviciu culturii romanesti. (Eugen MIHAESCU)

Patapievici Vs. Mihăescu

1. Iată un fragment dintr-o lucrare a unui intelectual în exil la Paris, din care se poate desprinde părerea pe care o are chiar dl. HR Patapievici despre persoana sa. În “Jurnal, 1994-1995”, la pagina 252, Monica Lovinescu reproduce un dialog cu o persoană pe care o numește “G.”, referitor la HR Patapievici:

“ Îi citim lui G., dintr-o scrisoare a lui Patapievici, aceste randuri care-l privesc: “ Cu G.L.(Gabriel Liiceanu) am petrecut o admirabilă zi la Frankfurt. Mi-a spus cuvinte care, dacă le-aș crede, ar trebui fie să mă sinucid, fie să încetez să scriu. Dar nefăcând toate astea, eu stau și mă întreb, cu oarecare tâmpă inconștiență, CÂND ÎȘI VOR DA SEAMA OAMENII CĂ SUNT UN IMPOSTOR?” G. jubilează: “Nu v-am spus și eu același lucru: că mă simt uneori ca un impostor?”

2. Dl. Senator Eugen Mihăescu nu este singurul parlamentar care se sesizează în legătură cu activitatea Institutului Cultural Român sub președinția d-lui HR Patapievici. Reproducem interpelarea înregistrată cu nr. 3562B din 12.02.2008, pe care i-a

adresat-o direct domnul deputat de Argeș Dragoș Dumitriu:

În atenția domnului Horia Roman Patapievici

Vă adresez această interpelare pe considerentul că funcția dumneavoastră este asimilată celei de secretar de stat. Potrivit Articolului 2, din legea 356 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, “Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate”. După cum am văzut de-a lungul existenței acestei instituții, eficiența sa în promovarea culturii a lăsat de dorit, marii scriitori români nu sunt traduși și nu sunt cunoscuți în afara granițelor, iar expozițiile artiștilor plastici români sunt practic inexistente. În schimb, sunt susținute de la buget activități care nu au nicio legătură cu domeniul de activitate al acestei instituții.

Un exemplu în acest sens este implicarea Institutului Cultural Român-Filiala Stockholm în evenimentul Moonbow Festival din cadrul seriei de manifestări “Stockholm Pride 2007” și susținerea financiară a participării unei delegații a comunității homosexualilor din România. În urma protestelor venite din partea societății civile față de această situație, în speță Alianța Familiilor din România, reprezentanții ICR au răspuns scurt că membrii Consiliului Director al ICR au aprobat proiectul de participare, considerându-l ca fiind unul de “promovare al toleranței”. Vă reamintesc că, prin Legea 356, ICR trebuie să promoveze cultura, nu toleranța așa cum este văzută de așa-numitele minorități sexuale.

În această situație, consider că este întemeiată următoarea întrebare:

“Cum au promovat cultura participanții români la manifestarea homosexualilor de la Stockholm?”

Cu deosebită considerație,

Dragoș Dumitriu- Deputat de Argeș si Muscel

3. Protestul înaintat conducerii ICR și Președintelui României de “Alianța Familiilor din România”:

Către: Institutul Cultural Român

Spre știință,

D-lui Traian Băsescu, Președintele României, Președintele de Onoare al Institutului Cultural Român

Alianța Familiilor din România (AFR) este o organizație a societății civile care promovează valorile familiale tradiționale. AFR a luat ființă pe structura Comitetului de Inițiativă a Proiectului de modificare  Constituției în vederea definirii căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, proiect în derulare, pentru care au semnat peste 650.000 din țară și din străinătate.

Vă scriem întrucât am aflat cu stupoare, din presă, că Institutul Cultural Român (ICR) din Stockholm, instituție bugetară, desfășoară și activități pentru “construirea de punți între comunitatea heterosexuală și cea homosexuală”. Astfel, conform unui comunicat de presă ICR,

“Ca recunoaștere a eforturilor institutului în acest sens, ICR Stockholm a fost laureatul premiului Bifrost 2007, decernat de Organizația Nordică a Agenților Culturali LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender). Premiul a fost acordat pentru ‘încurajarea și sprijinirea comunicării între comunitatea LGBT din România și cea din Suedia, vizibile în special în proiectul său de colaborare cu Festivalul Moonbow din cadrul Stockholm Pride 2007”.

Cu această ocazie, ICR Stockholm i-a avut invitați pe Florentina Ionescu, vicepreședinte Accept România, și Octav Popescu, organizatorul Bucharest GayFest, care au participat la o serie de evenimente din cadrul festivalului”

Domnule Președinte,

Vă transmitem pe această cale protestul nostru ferm, în numele celor 650.000 de cetățeni semnatari ai “Proiectului Constituțional pentru ocrotirea căsătoriei și a familiei în România”, față de implicarea ICR Stockholm în seria de manifestări de propagandă homosexuală “Stockholm Pride 2007” și de invitarea, cu acea ocazie, a unei delegații a comunității homosexualilor din România, la Stockholm.

Înțelegem să protestăm întrucât considerăm că prin aceste acțiuni s-a încălcat scopul și misiunea Institutului Cultural Român. Coform Legii 356/2003, în baza căreia funcționează ICR, scopul Institutului este “reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate”. De asemenea, conform prezentării de pe website-ul icr.ro, scopul principal al activității ICR este”creșterea vizibilității valorilor culturale românești în lume”.

Vă adresăm, domnule președinte, următoarele întrebări, la care așteptăm răspuns:

–         Care este, în viziunea instituției dvs., legătura dintre scopul declarat al ICR și promovarea unei deviații sexuale denumite ipocrit “stil de viață alternativ”, absolut străină de cultura și tradițiile românești pe care aveți datoria de a le reprezenta?

–         În ce măsură apreciați drept corectă cheltuirea oricărei sume provenite din taxele            plătite de contribuabilul român, pentru propaganda în favoarea homosexualității și pentru “plimbarea” unor reprezentanți ai homosexualilor români în Suedia?

Totodată vă informăm, domnule președinte, că am formulat către instituția dvs. o cerere de informare, în baza Legii nr. 544 privind liberul acces la informații de interes public, cerere prin care solicităm ICR să ne comunice, în termenul prevăzut de lege, cuantumul cheltuielilor effectuate de ICR Stockholm atât pentru participarea Institutului la Festivalul Moonbow din cadrul “Stockholm Pride 2007”, cât și pentru deplasarea delegației reprezentanților homosexualilor din România la acest festival.

Alianța Familiilor din România va monitoriza activitatea Institutului Cultural Român și solicită ferm Institutului Cultural Român ca, pe viitor, să evite repetarea unor asemenea “accidente” reprobabile.

În cazul în care Institutul va înțelege să continue susținerea, pe banii contribuabililor, a unor activități aflate complet în afara misiunii sale, Alianța Familiilor din România își rezervă dreptul de a vă interpela din nou.

În așteptarea răspunsului dvs., primiți, domnule Președinte, asigurarea întregii noastre considerații,

Alianța Familiilor din România

Prin Consiliul Director

Către Institutul Cultural Român

4. Cele mai “grave prejudicii morale privind demnitatea, imaginea și reputația” sa și le-a adus însuși d-l Patapievici care scria în “Politice”, editura Humanitas, următoarele rânduri: “ Privit la raze X sufletul poporului român abia dacă este o umbră; el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării. Toată istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formula hibridă străromânească, ne-au luat la urinat slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavi; mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră constă în a ridica mereu gura zvântată, iar ei reîncepeau…Apoi ne-au luat la urină rușii, care timp de un secol și-au încrucișat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, având o bășică a udului mai mare (de, bețiile…), i-au dovedit…Valea plângerii a fost transformată de români într-o vale a urinei corosive. Care era mai șmecher se suia pe capul vecinului și-l pișa. Și, cum toți românii e deștepți, urinarea a fost, din noul pașopt încoa’, generală.”

5. Să explice dl. Patapievici în baza cărei legi a avut dreptul la 60 de zile pentru a decide dacă acceptă să devină președintele ICR sau rămâne membru CNSAS. Singura lege care reglementează incompatibilități este Legea “anticorupție” nr. 161/2003 care, în articolul 83 se referă la parlamentari și nicidecum la secretari de stat:

ART.83

(1)   Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se află în una din incompatibilitățile prevăzute de art.81 si 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.

(2)   În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la aliniatul (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcții.

6. În privința acestei situații s-a documentat și domnul Valerian Stan. Iată articolul pe care acest analist l-a trimis presei pe 24 martie 2005:

“Anticorupția-aceleași probleme”

La data de 17 ianuarie 2005, d-l Horia Roman Patapievici a fost numit, prin decret al Președintelui României, Traian Băsescu, în funcția de Președinte al Institutului Cultural Român (ICR). Potrivit legii nr.356/2003 de organizare și funcționare a ICR, funcția de președinte a Institutului este asimilată celei de secretar de stat (art.12,alin.1). Potrivit reglementărilor speciale în materie de incompatibilități (Legea “anticorupție” nr.161/2003), funcțiile asimilate celei de secretar de stat sunt “incompatibile cu exercitarea altei funcții publice de autoritate”-Cartea I, Titlul IV, art.84, alin.2. În urma solicitării de informații adresate CNSAS, Președintele Colegiului CNSAS a comunicat, la data de 14 martie 2005, că d-l. Horia Roman Patapievici este în continuare membru al amintitului colegiu (funcție asimilată și ea celei de demnitar).

Prin urmare, d-l Patapievici s-a aflat timp de două luni de zile- și probabil că se află și în continuare – într-o flagrantă stare de incompatibilitate. Ineditul cazului constă în faptul că niciodată până acum o persoană n-a mai ocupat simultan două funcții de demnitar numit

( în cazul de față ambele retribuite excepțional, prin reglementări speciale). Trebuie precizat că Președintele României este nu doar cel care l-a numit în noua funcție pe d-l Patapievici, dar și Președinte de onoare al ICR.

În sfârșit, pentru documentarea acestui caz a fost necesară formularea mai multor cereri de informații publice. Cererea adresată Camerei Deputaților, d-l Adrian Năstase, nu a primit niciun răspuns, prin aceasta încălcându-se, la un nivel atât de înalt, dispozițiile Legii accesului la informațiile de interes public.

ÎNTÂMPINARE  LA  ACŢIUNEA  INTENTATĂ ÎN  INSTANŢĂ

 DE dl. HR  PATAPIEVICI

În acţiune se face referire la o campanie îndreptată împotriva unei persoane, dl. HR Patapievici;

(1) În cauză nu este vorba despre o persoană fizică, un cetăţean oarecare, ci dl. HR Patapievici este un demnitar al statului, pentru că funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român este asimilată celei de secretar de stat.

De aceea, nu au aplicabilitate limitele libertăţii de exprimare prevăzute de Constituţie şi nici textele legale invocate de dl. HR Patapievici.

(2) În calitate de preşedinte al ICR, dl. HR Patapievici răspunde în faţa autorităţilor statului, în primul rând a Parlamentului.

(3) Eu, Eugen Mihăescu, nu m-am exprimat ca simplu cetăţean ci în calitate de senator, de Vicepreşedinte al comisiei pentru politică externă a Senatului României şi, în această calitate, nu pot fi tras la răspundere pentru opiniile exprimate în exercitarea acestui mandat.

Nota Ziaristi Online: Verdictul final al Justitiei – Libera exprimare nu s-a abolit inca