Declarația de presă comună a președintelui României, Traian Băsescu, și a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit joi, 03 mai a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care efectuează o vizită oficială în țara noastră. Vă prezentăm integral declaraţia de presă comună susţinută de cei doi șefi de stat la finalul întrevederii:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua! Încep prin a-l felicita pe domnul președinte Timofti pentru alegerea în funcția de președinte al Republicii Moldova. De asemenea, doresc să-i adresez mulţumiri pentru faptul că a făcut prima vizită în cadrul bilateral la Bucureşti, după ce a făcut o vizită la Bruxelles. Pentru noi este extrem de importantă semnificaţia acestui gest.

Am avut discuţii care au durat mai bine de o oră legate de principalele probleme din relaţia bilaterală, dar şi legate de avansul Republicii Moldova către Uniunea Europeană într-un proces de realizare a criteriilor care să permită integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Am fost încurajat să insist asupra acestui subiect în discuţii, plecând de la faptul că domnul preşedinte Timofti a declarat procesul de integrare în Uniunea Europeană ca fiind un proiect naţional, şi asta îmi aduce aminte de abordarea pe care a avut-o România atunci când şi-a propus ca obiectiv integrarea în Uniunea Europeană. În acest cadru am dezvoltat şi o serie de subiecte legate de parteneriatul strategic dintre România şi Republica Moldova pentru integrare în Uniunea Europeană.

Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă. Dar acestea au fost doar menţionate ca elemente ale istoriei noastre. Am avut discuţii cu privire la modul în care putem contribui la legarea Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin intermediul României, ca ţară de frontieră pentru Republica Moldova şi am decis împreună accelerarea dezvoltării proiectelor deja stabilite, şi aş enumera gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile de electrificare Fălciu- Goteşti şi Suceava-Bălţi, montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău, modernizarea căii ferate Iaşi-Ungheni-Chişinău, consolidarea podurilor peste Prut şi multe alte proiecte. Extrem de important este că gazoductul care să interconecteze sistemul de gaze al României şi al Republicii Moldova este parţial finanţat de Uniunea Europeană, urmând ca cele două state să îşi aducă propria contribuţie în realizarea proiectului.

De asemenea, am avut discuţii cu privire la confuzia creată în unele relaţii internaţionale cu privire la minoritatea moldovenească şi am concluzionat că suntem două state independente şi suverane având ca locuitori în mod preponderent românii. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole. De asemenea, l-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de 5000 de burse şi pentru anul şcolar următor, 5000 de burse acordate tinerilor din Republica Moldova, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10.000 de burse acordate tinerilor din Republica Moldova. Nu în ultimul rând, am discutat problema transnistreană, un subiect extrem de important pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi l-am asigurat pe domnul Preşedinte de totala noastră susţinere a punctului de vedere al Chişinăului legat de Transnistria.

Nu în ultimul rând, l-a informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim, cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti, o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova, undeva în Raionul Soroca şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova. Cam asta în câteva cuvinte, sunt multe alte subiecte pe care vom continua să le abordăm cu ocazia întâlnirii de diseară. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: Vă mulţumesc şi eu, domnule Preşedinte, pentru cuvintele de felicitări în legătură cu alegerea mea în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Eu sunt la început de cale şi o să mă ţin de un text. Stimate domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, vreau să-i mulţumesc domnului preşedinte Băsescu pentru invitaţia pe care mi-a făcut-o, de a efectua o vizită oficială la Bucureşti. Am dat curs acestei invitaţii, care este prima mea vizită bilaterală în calitate de preşedinte al Republicii Moldova.

Vreau la fel să constat că discuţiile pe care le-am purtat, atât în format restrâns cât şi în cel cu participarea delegaţiilor oficiale, au fost foarte constructive şi pozitive. Şi am în vedere că delegaţiile noastre au avut întrevederi şi anterior. Am constat un progres deosebit în relaţiile noastre pe parcursul anului 2011, în special prin dezvoltarea foarte importantă a cadrului juridic al raporturilor bilaterale dintre ţările noastre, un cadru juridic solid şi promiţător, care ne permite, în continuare, să avansăm pe calea unor acţiuni, programe şi proiecte concrete practice. În acest sens se înscrie şi şedinţa istorică din 3 martie curent care, în premieră, a reunit cele două guverne. Dincolo de conotaţiile profund simbolice pe care le comportă, evenimentul a oferit concomitent şi prilejul firesc de a proceda la un bilanţ al cooperării bilaterale, a identificării abordărilor convergente şi a proiectelor comune.

Ţin să aduc sincere mulţumiri domnului preşedinte pentru promulgarea legii privind ratificarea celui de-al doilea protocol adiţional la acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Importanţa deosebită a acestui gest constă şi în faptul că acest suport financiar vine în circumstanţe destul de grele pentru România, condiţii economice, financiare. Cu atât mai mult este apreciat acest gest, fiindcă pe această cale Republica Moldova a obţinut un suport financiar real pentru promovarea unui şir de proiecte de importanţă deosebită pentru noi.

Ar fi de menţionat, nu în ultimul rând, şi relaţiile comerciale economice care au fost puse în discuţie în cadrul şedinţei de astăzi. România este un partener economic strategic pentru Republica Moldova, plasându-se pe locul doi în sensul exporturilor moldoveneşti şi pe locul trei în sensul importurilor în Republica Moldova. Am menţionat interesul statului meu pentru atragerea masivă a investiţiilor româneşti în economia Republicii Moldova, având astăzi o pondere de circa 8% din totalul investiţiilor. Sunt convins că există posibilităţi şi rezerve suplimentare la acest capitol. Nu în ultimul rând, am abordat priorităţile în relaţia bilaterală şi ele s-au axat pe sectorul energetic, în mod deosebit proiectele de cuplare, de interconectare a reţelelor noastre energetice şi a reţelelor de transport gaze.

Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept “Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale. Vă mulţumesc pentru atenţie!

Președintele României, Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru invitaţie! Vă asigur că îi voi da curs cu multă plăcere în cel mai scurt timp, imediat ce programele noastre pot fi corelate. Două întrebări, în total două!

Întrebare: Există garanţii că noul guvern al României, care ar putea avea o altă structură politică decât până acum, va menţine pe aceeaşi linie relaţiile moldo-române şi va continua proiectele iniţiate? Pentru că până la urmă guvernul…

Președintele României, Traian Băsescu: Da, aici vă pot da un răspuns ferm şi fără echivoc. Nu există guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fundamentale în politica externă: România în NATO, România în Uniunea Europeană, relaţia strategică România-Republica Moldova. Deci aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi de toate partidele, indiferent de orientarea lor politică, deci niciun risc, indiferent ce guvern se instalează la Bucureşti.

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: Răspunsul a fost dat, ori vreţi şi răspunsul meu? Eu sunt de acord cu domnul preşedinte Traian Băsescu că, indiferent de orientarea politică a guvernării în România, eu ştiu că România are faţă de Republica Moldova aceeaşi atitudine de relaţie de prietenie, de susţinere în toate direcţiile posibile: economice, sociale, politice. La etapa actuală, eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre pe care o considerăm ca o idee naţională, de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Președintele României, Traian Băsescu: A doua şi cea de pe urmă întrebare!

Întrebare: Pentru domnul preşedinte Timofti: domnule Preşedinte, estimaţi o retragere a trupelor ruseşti din Transnistria, în condiţiile în care vicepremierul rus Rogozin a declarat că se urmăreşte o modernizare a trupelor? Şi dacă, în acest context, credeţi că Republica Moldova ar putea deveni o zonă tampon între Rusia şi NATO, în contextul amplasării scutului antirachetă? Mulţumesc!

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Și eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului.

Președintele României, Traian Băsescu: Bănuiesc că de la mine nu aşteptaţi niciun răspuns pe temă, dar aş insista să clarificăm un termen şi vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat. Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că Republica Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu. Ce vă pot spune, însă, cu certitudine şi n-o să contenesc în a face această susţinere. Când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu Statele Unite, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în considerare că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO. Ceea ce avem în vedere, din punct de vedere strategic, este punerea în siguranţă a cetăţenilor din Europa de sud-est, nu numai a cetăţenilor români, împotriva unor puteri militare emergente care acum au visuri de dezvoltare a armelor nucleare, împotriva unor puteri care dezvoltă rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune care ar putea lovi teritoriul României sau sud-estul Europei, şi nu avem în vedere numai state. Este clar că riscul ca armament exterm de modern, de tipul rachetelor cu rază medie de acţiune, poate să intre şi pe mâna unor grupări teroriste, având în vedere deficienţele de securitate în unele state. Şi atunci, uitaţi ideea că Republica Moldova este în viziunea vreunui strateg ca un tampon între NATO şi Federaţia Rusă; şi noi, şi Federaţia Rusă avem aceleaşi interese cu privire la siguranţa cetăţenilor noştri şi am convingerea că la Moscova se înţelege tot mai mult că nimeni nu are în vedere ca elementele de scut antirachetă de pe teritoriul României, elemente care vor deveni operaţionale în 2015, vor pune sub semnul întrebării securitatea Federaţiei Ruse. Deci uitaţi de Republica Moldova ca tampon. Republica Moldova poate deveni ceea ce este România acum: un stat de frontieră al Uniunii Europene. Şi ne-am bucura ca Republica Moldova să devină pe termen mediu un membru al Uniunii Europene la frontiera acestei organizaţii. Deocamdată, România este stat de frontieră, şi nu Republica Moldova. Ne dorim ca Republica Moldova să devină stat de frontieră al Uniunii Europene, şi nu tampon. Între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană să ştiţi că pot fi doar dispute economice, dar uitaţi de posibilitatea ca vreodată între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă să fie conflicte militare. Uitaţi de povestea asta pentru că e nerealist să construiţi asemenea scenarii. Vă mulţumim mult! Vă dorim o zi bună! Iar ziariştilor veniţi din Republica Moldova, o zi plăcută în Bucureşti! Mergeţi în oraşul vechi să-l vedeţi reabilitat, e foarte plăcut.

Departamentul de Comunicare Publică
03 Mai 2012

SURSA si FOTO: Presidency.ro

NEWS UPDATE: Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov.

“Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov, citat de Agerpres si Soim Press.