Ambasadorul Iranului: Ameninţările de atac militar împotriva noastră sunt o glumă
Un interviu BURSA de ANCUŢA STANCIU si ADINA ARDELEANU
Iranul nu este câtuşi de puţin îngrijorat de un posibil atac militar din partea Israelului sau a prietenilor acestuia, ne-a spus Excelenţa Sa Bahador Aminian Jazi, Ambasadorul Iranului în România.
Tensiunile din Iran escaladează de la o zi la alta, după ce Teheranul şi-a continuat controversatul program nuclear, în ciuda avertismentelor internaţionale.
Vineri, Bahador Aminian Jazi ne-a acordat un amplu interviu, în care a vorbit deschis despre războiul psihologic cu Israelul, programul nuclear, situaţia economică a ţării în contextul sancţiunilor impuse la nivel internaţional, exporturile de petrol şi “Primăvara arabă”.
Domnia sa oferă o altă perspectivă asupra evenimentelor, catalogând informaţiile apărute în presa europeană drept manipulare.
Reporter: Excelenţa Voastră, situaţia relaţiilor între Iran şi statele occidentale se schimbă în fiecare zi. Cum vedeţi lucrurile în acest moment?
Bahador Aminian Jazi: În ultimele zile (n.r. săptămâna trecută), au avut loc trei evenimente independente.
În primul rând, am făcut noi progrese în tehnologia nucleară iraniană (n.r. Teheranul a anunţat miercuri, 15 februarie, că a reuşit să producă propriul combustibil nuclear îmbogăţit cu 20% pentru reactorul său de cercetare).
În al doilea rând, a fost trimisă o scrisoare de către directorul Consiliului pentru Securitate Naţională din Iran către Catherine Ashton, emisara grupului 5+1 (Statele Unite, China, Rusia, Franţa, Marea Britanie + Germania), prin care a propus reluarea “cât mai rapidă” a discuţiilor cu privire la programul nuclear iranian “cu respectarea dreptului Iranului de a folosi în mod paşnic energia nucleară”.
Apoi, au avut loc discuţii cu şase ţări europene despre petrol, în contextul sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană.
Reporter: Aţi oprit exporturile de petrol către cele şase ţări europene, aşa cum a relatat presa (n.r. săptămâ-na trecută)?
Bahador Aminian Jazi: Nu! Iranul a pus nişte condiţii pentru aceste şase ţări care importă din Iran. UE ne-a impus nişte sancţiuni pentru următoarele şase luni (n.r. UE a aprobat sancţiuni asupra exportului de petrol iranian, care vor intra în vigoa-re la 1 iulie), însă nu este clar dacă acestea vor fi implementate.
În acest context, le-am spus că avem şi noi nişte condiţii: ar trebui să semneze un acord pentru 3-5 ani, nu acceptăm niciun fel de impuneri legate de starea de forţă majoră şi ar trebui să clarifice cum vor să plătească pentru petrol. Aces-tea sunt cele trei condiţii pe care le-a transmis Iranul, iar ambasadorii ţărilor occidentale de la Teheran ar trebui să vorbească cu Guvernele lor şi să se ajungă la un rezultat.
Reporter: Ne puteţi spune cum v-au afectat sancţiunile impuse de statele din Vest – vizând exporturile de petrol, precum şi îngheţarea activelor băncii centrale – din punct de vedere economic?
Bahador Aminian Jazi: Din punctul de vedere al petrolului, nu există, încă, nici o sancţiune. UE a aprobat sancţionarea în următoarele şase luni. Exportăm petrol în multe ţări, numai 18% către statele europene. Dacă acestea nu mai doresc acest lucru, avem alţi clienţi, în alte ţări. Asta înseamnă că aceaste sancţiuni nu afectează economia iraniană deloc. Poate, pe viitor, vor exista unele probleme, dar încă nu se poate vorbi despre aşa ceva.
În ceea ce priveşte sistemul bancar, da, există unele dificultăţi, dar pe parcursul ultimilor 30 de ani, noi ne-am aflat mereu în situaţia unor diverse sancţiuni, aşa că ştim să lucrăm în astfel de condiţii. Este posibil să apară unele inconveniente în vieţile de zi cu zi ale unor oameni – de exemplu când avioanele noastre de pasageri nu pot ateriza pe aeroporturi europene, însă nu sunt probleme îngrijorătoare.
În ultimii 30 de ani ne-am confruntat cu tot felul de probleme, am avut un război de opt ani cu Saddam Hussein. În acele timpuri, toate ţările europene şi America îl susţineau pe Saddam. Şi acum, ne putem adapta noii situaţii.
Spre exemplu, produsul intern brut a ajuns la 475 miliarde dolari, în 2011, fiind în creştere cu 68 miliarde dolari faţă de 2010.
Rezervele valutare au crescut cu 26 miliarde dolari faţă de 2010, la 104,6 miliarde dolari, în 2011, Iranul ocupând locul al treilea în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, din acest punct de vedere.
Tototdată, ţara noastră ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte progresul în Indicele dezvoltării umane, în ultimii 30 de ani, potrivit raportului ONU.
În ciuda ameninţărilor cu sancţiuni internaţionale, investiţiile străine directe în Iran au crescut, în 2009 şi 2010, cu 120%.
Reporter: Este Iranul îngrijorat în privinţa posibilităţii unui atac din partea Israelului?
Bahador Aminian Jazi: Deloc! Israelienii duc un război psihologic. Ei se cunosc mai bine şi ştiu că un atac sau orice opţiune militară împotriva noastră nu este în favoarea lor. Ei ştiu că sunt o ţară mică, care nu poate suporta consecinţele unui atac asupra Iranului. Dacă ar ataca Iranul, ce credeţi că s-ar întâmpla? Credeţi că Iranul ar trebui să stea să privească ori să riposteze? Iranul a arătat, de-a lungul timpului, că nu poate sta tăcut în faţa oricărui atac asupra sa. Trebuie să ripostăm! O ţară atât de mică precum Israelul…
Reporter: Mică, dar cu prieteni…
Bahador Aminian Jazi: Da, au prieteni! Dar uitaţi-vă în ultimii zece ani… Au fost în război cu Hezbollah. Un grup mic, despre care chiar ei spun că are mai puţin de 5.000 de oameni. Nici măcar nu au reuşit să rezolve problema Hezbollah, care este un grup mic. Nici măcar nu au reuşit să rezolve problema Hamas. Sunt foarte slabi şi nu îşi pot permite să suporte consecinţele. Da, au unii prieteni, dar asta nu va închide gura Iranului. Iar israelienii ştiu că orice atac va fi contra-atacat. Dacă vor să atace, care va fi rezultatul pentru ei? Dacă atacă o locaţie iraniană, credeţi că se va rezolva totul sau că va fi mai rău pentru ei? Ştim că ameninţările de atac militar sunt o glumă! Le folosesc doar în scop psihologic. Europenii şi americanii spun că sancţionează Iranul pentru a preveni un atac. Un atac nu este o opţiune reală, dar israelienii îl folosesc ca să forţeze europenii să sancţioneze Iranul şi pe americani să facă ceva pentru ei. Însă, un atac militar nu va avea loc, nu este în favoarea israelienilor. Chiar şi americanii, care sunt mult mai puternici, folosesc expresia “toate opţiunile sunt pe masă”. Ok! Toate opţiunile au fost pe masă, de mulţi ani încoace. Dar ce s-a întâmplat? Au folosit această “opţiune” în Irak, în Afghanistan, care sunt state mai mici decât Iran. Şi la final, la ce le-a folosit această opţiune? Până la urmă, totul a fost în favoarea noastră. În Irak, au cheltuit foarte mulţi bani şi acum se retrag.
Aşadar, cred că israelienii duc un război psihologic, chiar împotriva Europei şi Americii, am putea spune, pentru că îi forţează să ia decizii în favoarea lor, precum sancţiunile impuse Iranului.
Reporter: Acest război psihologic a afectat preţul petrolului…
Bahador Aminian Jazi: Acest lucru este în favoarea noastră şi împotriva europenilor. Creşterea cotaţiilor este în favoarea noastră pentru că noi suntem exportatori.
Reporter: Crizele mondiale sunt urmate, de obicei, de războaie. Este iminent un atac în Orientul Mijlociu, de exemplu în Siria?
Bahador Aminian Jazi: În Siria au vrut să repete experimentul din Libia, dar Rusia şi China s-au opus. Nu cred că, fără aprobarea Rusiei şi Chinei, pot face acest lucru.
În ceea ce priveşte un atac asupra Iranului, cred că americanii ştiu că nu le-ar fi favorabil şi că nu ar fi un lucru înţelept.
Reporter: Europarlamentarii au adoptat (n.r săptămâna trecută) o rezoluţie în care şi-au exprimat dorinţa ca toate statele membre UE să-şi retragă ambasadorii din Siria…
Bahador Aminian Jazi: Sunt ges-turi diplomatice, menite să pună presiune pe regimul preşedintelui Bashar Al-Assad. Însă, cred că în ultimele săptămâni, Assad a demonstrat că poate controla ţara, au fost câteva tentative de reformă. Acest proces de reformă se poate desfăşura în pace. Apoi, poporul sirian poate decide viitorul ţării prin metode democratice, nu prin acţiuni militare, acţiuni teroriste sau acţiuni străine.
Toţi oamenii din ţările islamice, Egipt, Tunisia, Yemen, Bahrein, doresc să o ducă mai bine, iar vocea lor trebuie ascultată. Este pentru prima dată în zeci de ani de zile când vocea oamenilor este auzită. Este un semn foarte bun! În Siria, cred că putem avea un rezultat bun în viitor.
Reporter: Dar Egiptul şi Libia par cuprinse de haos acum.
Bahador Aminian Jazi: În special Libia. În Egipt au avut loc un fel de alegeri. Cred că revoluţia nu a fost dusă la sfârşit deoarece Consiliul militar încă este acolo, însă se fac progrese. Au rezultate bune până acum.
În Libia, după patru-cinci luni, au ceva probleme, deoarece situaţia este diferită.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre posibilitatea închiderii strâmtorii Ormuz?
Bahador Aminian Jazi: Când americanii spun că au toate “opţiunile pe masă”, vrem să arătăm că şi noi avem câteva. Şi trebuie să ştie că, dacă vor să folosească unele “opţiuni”, ar fi câteva măsuri de răs-puns. Pot decide să facă ce vor. Lumea ar trebui să ştie că asemenea decizii ar putea avea efecte negative asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor. Nu este bine ca în fiecare zi să spui că ai “opţiuni”, să-i ameninţi pe ceilalţi, să arăţi cât de puternic eşti şi că ai la îndemână instrumentar militar, pe care îl poţi folosi împotriva oamenilor. Ar trebui să ştii că există consecinţe. Iranul poate riposta.
Un atac asupra strâmtorii Ormuz este la fel de nerealist precum opţiunea unui atatc militar asupra Iranului.
Atata timp cât putem continua să exportăm petrol şi suntem lăsaţi în pace, nu vrem să perturbăm această situaţie normală. Ne considerăm un actor responsabil, vrem să rămânem un actor în regiune, iar totul să fie normal.
Cred că strâmtoarea Ormuz este importantă pentru Iran, pentru regiune şi pentru lume din punct de vedere economic. Şi încercăm să o protejăm.
Reporter: Cum va influenţa amplasarea în România a scutului american antirachetă relaţiile diplomatice cu ţara noastră?
Bahador Aminian Jazi: Nu considerăm acest scut antirachetă drept o ameninţare doar împotriva Iranului. Este, în principal, împotriva altor actori.
Iranul nu este prea încântat de astfel de decizii, însă relaţiile noas-tre cu România rămân bune. Nu exis-tă probleme cu guvernul român. Încercăm să ne menţinem bune toate relaţiile bilaterale.
Reporter: Cum caracterizaţi relaţiile economice cu România?
Bahador Aminian Jazi: Avem relaţii bune cu România, iar anul trecut am avut schimburi bilaterale de peste 200 milioane dolari, în creştere faţă de ultimii ani, de la aproximativ 100 -150 milioane dolari.
Sigur, acum zece ani, schimburile erau mult mai mari, de aproximativ un miliard de dolari.
Cred că, în prezent, există oportunităţi importante pentru ambele părţi, în diverse domenii: petrol, gaze, agricultură, produse industriale. Iranul se dezvoltă puternic. Avem o populaţie de peste 70 milioane de oameni. Avem a doua rezervă de gaze, ca mărime, în lume, avem a doua rezervă de petrol din lume, industria petrochimică este bună.
Reporter: Vedeţi posibilă participarea iranienilor la ofertele de vânzare de pachete de acţiuni la companii energetice pe care le va desfăşura statul român în perioada următoare?
Bahador Aminian Jazi: Cred că există oportunităţi pe piaţa din România pentru iranieni. Situaţia României este foarte importantă. Dacă Iranul are relaţii bune cu Româ-nia, poate avea acces în Balcani şi Europa. Extinderea relaţiilor cu Europa este o componentă a strategiei energetice pe termen lung a Iranului. Putem vedea, mai ales pe acest timp geros, că Rusia nu poate răspunde solicitărilor din partea Europei, mai ales că aceasta are o cerere de energie în creştere. În plus, nu mai pot fi folosite alte resurse… După dezastrul din Japonia, nu mai poţi conta pe energia nucleară şi trebuie să foloseşti, în special gaz. Europa ar trebui să caute noi resurse şi cred că Iranul este cea mai bună opţiune: este cea mai aproape, cea mai sigură şi are cele mai bune resurse. Există estimări că, până în 2030, cererea de energie a Europei se va dubla. Din nefericire, din cauza unor diferende politice, în prezent, Iranul nu este luat în considerare drept alternativă pentru asigurarea acestei cereri.
Pe lângă resurse, Iranul poate oferi chiar şi infrastructură. Există unele conducte din Iran şi unele căi la care ne putem gândi.
Se poartă negocieri între Iran şi Austria şi Elveţia, avem o înţelegere.
În prezent, există o conductă între Iran şi Turcia. Exportăm gaz în Turcia. Putem continua.
Mai sunt şi alte opţiuni. Se poartă alte negocieri între Iran, Irak, Siria pentru o conductă către Mediterană.
De asemenea, Pakistan, India şi China poartă negocieri pentru o altă conductă din Iran către aceste ţări.
În special China are o cerere în creştere în sectorul energetic. Chinezii vin la negocieri, investesc în infrastructura iraniană şi încearcă să atragă resursele noastre de gaz şi petrol. Şi, pe viitor, cererea lor va creşte, cererea europeană va creşte… Cred că toată lumea ar trebui să se gândească la viitor.
Reporter: A fost economia iraniană afectată de criza internaţională?
Bahador Aminian Jazi: Din cauza sancţiunilor continue, economia iraniană este obişnuită să se descurce singură. Nu ne afectează atât de mult criza europeană. De exemplu, când în aceste ţări preţul la imobiliare s-a redus, în Iran a crescut. Anul trecut, guvernul nostru a luat nişte măsuri severe de austeritate – a redus subvenţiile pe care le acorda populaţiei.
Anul trecut, economia noastră a ajuns pe locul 17 din lume; înainte eram pe locul 21. Asta înseamnă o îmbunătăţire faţă de alţii.
În ultimii ani, standardul de viaţă s-a îmbunătăţit.
Pe fondul sancţiunilor impuse, am învăţat să ne des-curcăm singuri. Acum trei ani, au tăiat vânzarea de benzină către Iran şi am decis să o producem singuri. Acum am ajuns să exportăm benzină.
În ceea ce priveşte energia nucleară, acum şase ani am început îmbogăţirea uraniului, ca să ajungem la 3,5%. În acea vreme, aveam puţine centrifuge în funcţiune în Iran, în timpul sancţiunilor au încercat să ne pună piedici. Acum, am ajuns la pes-te 10.000 de centrifuge, iar acum două zile (n.r. săptămâna trecută) am ajuns la a patra generaţie de centrifuge dezvoltate de Iran.
Anul trecut, am avut nevoie de combustibil nuclear, pentru industrie, în special pentru medicină, cu o îmbogăţire de 20% a uraniului, însă nu ne-au dat voie şi ne-au cerut să cedăm tot uraniul îmbogăţit. Am acceptat să dăm tot uraniul, chiar am semnat o înţelegere cu Brazilia şi Turcia să le dăm uraniul îmbogăţit, însă americanii nu au acceptat.
Săptămâna trecută, am obţinut uraniu îmbogăţit 20% în toate capacităţile noastre. Asta înseamnă că ne-au ajutat şi acum puteam produce totate aceste lucruri.
Reporter: Cum vedeţi continuarea sau finalul “Primăverii arabe”?
Bahador Aminian Jazi: Cred că este prima dată în ultimele decenii când vocea poporului este auzită. Este un lucru foarte bun, susţinem aceste revoluţii. Acum 30 de ani, noi am avut o situaţie similară. Eram împotriva regimului autoritar, susţinut de americani şi europeni şi iranienii au făcut revoluţie, determinaţi să răstoarne regimul. Poporul a ajuns la putere în Iran şi acum vedem situaţii similare în alte ţări musulmane. Situaţia se răspândeşte tot mai mult. Sunt câteva ţări în Orientul Mijlociu în care nu există alegeri. Unele dintre ele nu au constituţie. Doar şeicii şi regii conduc, iar oamenii nu au nici un cuvânt de spus. Cred că este nevoie de schimbare. Chiar dacă americanii şi alte ţări îi susţin pe aceşti şeici şi regi, oamenii nu mai pot tolera asta. Dacă se schimbă situaţia, acestă ţări, precum Egipt, Libia, Tunisia, ar avea nişte probleme, dar cred că pot fi rezolvate. Aşa cum am făcut şi noi în Iran. Într un mod democratic, vocea oamenilor trebuie auzită. În orice ţară islamică vocea poporului este similară. În Iran, Irak, Egipt, Tunisia. Oriunde. În toate aceste ţări alegerile au rezultate similare. Trebuie să fim foarte optimişti în privinţa viitorului ţărilor arabe.
Reporter: Care ţări vor urma?
Bahador Aminian Jazi: În Iran s-a întâmplat mai demult. Cred că urmează Bahrein. Yemen. Sper că acolo unde conduc regii, şeicii, să intervină o schimbare. Acolo unde nu au loc alegeri, acolo unde nu exis-tă o soluţie democratică, trebuie să aibă loc unele schimbări. Oamenii nu trebuie să mai tolereze situaţia. În ultimii ani, în Irak, s-au întâmplat lucruri bune… În Libia, în Palestina, în Egipt… şi cred că va continua.
Reporter: Susţine Iranul gruparea Hamas? Cum vă poziţionaţi faţă de proclamarea independenţei Palestinei?
Bahador Aminian Jazi: Susţinem oamenii din regiune, în special când vor să lupte împotriva Israelului. Este politica noastră oficială. În legătură cu Palestina, politica noas-tră şi soluţia pentru regiune este că oamenii din această ţară să decidă singuri. Susţinem alegerile democratice, pe oamenii din acea ţară, inclusiv evreii, musulmanii, creştinii, refugiaţii… Pentru că sunt milioane de oameni refugiaţi în alte ţări. Îi considerăm palestinieni şi ei ar trebui să decidă în privinţa ţării lor. Oamenii care sunt refugiaţi în Liban, în Iordania, în alte ţări arabe… Nu doar evreii care trăiesc în Europa trebuie să decidă. Aceasta este politica noastră.
Hamas este, în prezent, vocea poporului. Susţinem Hamas! Vocea poporului trebuie ascultată!
Reporter: Care este opinia dumneavoastră legată de modul în care sunt reflectate evenimentele în mass-media?
Bahador Aminian Jazi: Peste tot auzi câte ceva despre Iran. Tot timpul suntem într-un război care are mai multe aspecte… Din punct de vedere economic, ne-au fost impuse sancţiuni… Războiul diplomatic se traduce în rezoluţii, gesturi diplomatice…
În media, unele aspecte au fost ascunse legat de evenimentele din Iran. Mulţi iranieni au fost ucişi de israelieni în Iran. Cinci oameni de ştiinţă iranieni care au lucrat la programul nuclear au fost asasinaţi…
Reporter: Au negat acest lucru…
Bahador Aminian Jazi: Dar există unele dovezi. Chiar unii oficiali americani, unele rapoarte americane acceptă că israelienii au fost implicaţi în aceste crime… Cine să fi fost implicat, dacă nu israelienii? Altcineva? Cred că oricine îşi poate da seama că au fost israelienii.
În fiecare zi folosesc media să ascundă toate aceste lucruri. În fiecare zi, au ceva împotriva Iranului. Majoritatea ştirilor sunt false. În toată media, inclusiv cea din Româ-nia, este auzită o singură sursă.
Reporter: Ne puteţi da câteva exemple de ştiri care nu au fost raportate corect?
Bahador Aminian Jazi: Multe lucruri despre programul nuclear, despre sancţiunile asupra Iranului.
Iranul a insistat în ultimul an asupra dreptului său firesc şi legitim la dezvoltare şi progres şi, în calitate de membru al Tratatului de Neproliferare, cere să aibă aceleaşi drepturi ca celelalte naţiuni în ceea ce priveşte obţinerea tehnologiei nucleare paşnice. Toate activităţile nucleare ale Iranului se desfăşoară în cadrul legislaţiei internaţionale, şi toate centrele nucleare iraniene se află sub controlul inspectorilor şi supravegherea permanentă a AIEA (Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică). Iranul a fost supus în ultimii ani celei mai stricte supravegheri şi control tehnologic şi niciodată nu a existat nici măcar un singur document sau raport care să dovedească în mod categoric vreo abatere a Iranului de la scopul paşnic al programului nuclear. Presa nu menţionează nimic despre aceste lucruri. Ştirile sunt incorecte şi împortiva Iranului.
De fiecare dată când deschizi televizorul auzi câte ceva despre Iran.
Chiar şi despre atacul Iranului asupra Israelului, despre faptul că Iranul încearcă să şteargă Israelul de pe faţa pământului. Sunt lucruri despre care Iranul nu a vorbit niciodată. Nu vrem să folosim opţiunea militară împotriva israelienilor. Nimeni din Iran nu a spus aşa ceva, dar în fiecare zi auzi câte ceva despre asta în presă.
Reporter: Cum ar putea oamenii să se informeze corect, din punctul dumneavoastră de vedere? Ce surse le recomandaţi să folosească?
Bahador Aminian Jazi: Din nefericire, europenii aud o singură sursă. Nu merg niciodată către alte surse de informare. Există şi altele. Dar oamenii din Europa sunt obişnuiţi să audă o singură versiune, pentru că majoritatea canalelor media sunt deţinute de israelieni sau de prieteni ai lor, din nefericire. Iar acestea manipulează. Chiar şi americanii au fost manipulaţi şi au fost determinaţi să cheltuie grămezi de bani din cauza acestui tip de expuneri. Nu există o imagine corectă despre regiunea noastră. Oamenii nu ascultă versiunile alternative. Există multe surse disponibile. Iranul are câteva canale media, în diverse limbi.
Reporter: Credeţi că media iraniană reflectă corect situaţia?
Bahador Aminian Jazi: Nu spun asta. Deşi, fiind diplomat, aşa ar trebui să spun. Dar spun doar că este o altă versiune a poveştii, care ar trebui auzită. Cerem doar să ascultaţi şi alte surse, şi apoi să decideţi. Ca diplomat, ar trebui să spun că tot ce vine din partea noastră este corect.
Dar nu vreau decât să ascultaţi şi alte surse. Sunt şi alte voci în regiune. Ascultaţi palestinieii, nu doar israelienii. Au lucruri de spus. Cine i-a ascultat pe palestinieni, pe Hamas sau Hezbollah? Ascultaţi vocea egiptenilor! Anul trecut, singurul lucru despre care se auzea din Egipt, era despre Mubarak. Toţi europenii îl susţineau pe Mubarak. Toţi europenii îl susţineau pe Ben Ali (n.r. preşedintele Tunisiei). Toţi europenii îl susţineau pe Saddam Hussein… De ce?
De ce nu vreţi să ascultaţi şi alte voci?
* Iranul şi Europa – embargouri reciproce pe vânzarea petrolului
Iranul a anunţat, duminica trecută, că va sista vânzările de petrol către Franţa şi Marea Britanie, ţări care au propus înăsprirea sancţiunilor împotriva regimului iranian.
Potrivit AFP, Iranul a avertizat, prin vocea preşedintelui Companiei naţionale iraniene a petrolului (NIOC), Ahmad Ghalebani, că va opri vânzările de petrol şi către alte state europene în afară de Franţa şi Marea Britanie, dacă Europa va continua “acţiunile ostile” la adresa Teheranului.
Cele 27 de state membre UE au decis să oprească importurile de petrol iranian începând cu 1 iulie, din cauza controversatului program nuclear al Iranului, despre care statele ocidentale afirmă că are scopuri militare. Iranul neagă aceste acuzaţii.
* Mustrările Chinei
China a mustrat Iranul, luni, pentru decizia de a opri exportul de petrol catre firmele britanice si franceze şi a solicitat reînceperea negocierilor asupra programului nuclear controversat al Teheranului, a relatat Reuters. Beijingul a îndemnat în repetate rânduri la reluarea negocierilor în privinţa dosarului nuclear iranian, în condiţiile în care statele occidentale acuză Teheranul că încearcă să obţină arma nucleară. Raspunsul Iranului a fost că uraniul este folosit doar în scopuri paşnice, pentru producţia de energie.
* Rusia nu susţine o intervenţie în forţă în Iran
Moscova a avertizat în numeroase ocazii că nu susţine o intervenţie în forţă în Iran, motivată de programul nuclear condus de autorităţile de la Teheran, program pe care SUA şi Israel îl consideră o faţadă pentru dezvoltarea armelor nucleare.
Criza creată de controversatul program nuclear al Iranului va intra într-o nouă fază fiind soluţionată, cel mai probabil, până în vară, a declarat marţea trecută, şeful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov pentru agenţia RIA Novosti. “Iranul este un punct sensibil. O decizie trebuie luată, probabil, în apropierea verii”, a afirmat Makarov.
* General israelian: Israelul va lua singur o decizie în ceea ce priveşte Iranul
Şeful Statului Major israelian, generalul Benny Gantz, a declarat, duminică seara, că Israelul va lua singur o decizie în ceea ce priveşte Iranul: “Israelul este garantul principal al propriei sale securităţi. Acesta este rolul nostru ca armată. Statul Israel trebuie să se apere singur”.
* Israelul, presat să nu atace Iranul
Şeful Statului Major interarme al SUA, generalul Martin Dempsey, a declarat într-un interviu transmis duminică de CNN, că lansarea unei acţiuni militare împotriva Iranului, drept răspuns la programul nuclear, ar fi o mişcare “prematură”, scrie AFP. Acesta a precizat că trebuie mai întâi dată o şansă de reuşită sancţiunilor economice şi ca Washington şi aliaţii săi ar trebuie să fie mai bine pregătiţi pentru o opţiune militară.
“Cred că ar fi prematur să se ia o singură decizie care să indice că a sosit timpul pentru o intervenţie militară”, a precizat generalul Dempsey, adăugând că “sancţiunile economice şi cooperarea internaţională strânsă în jurul sancţiunilor încep să aibă efect”. Generalul american a subliniat că, dacă Occidentul ar alege calea militară, ar trebui să fie bine pregătiţi. “Ce vreau să spun, practic, este că trebuie să fim bine pregătiţi. […] Iar acest lucru include, în primul rând, pentru moment, să fim gata din punct de vedere defensiv”, a precizat şeful Statului Major inter-arme al SUA.
* Progres în programul nuclear iranian
Iranul a anunţat, miercurea trecută, progresele făcute de programul nuclear pe care îl conduce, printre acestea numărându-se o nouă generaţie de centrifuge mai performante şi posibilitatea de a îmbogăţi uraniul până la 20%. În acelaşi timp, guvernul de la Teheran a precizat că este dispus să reia negocierile cu marile puteri, potrivit AFP. Îmbogăţirea uraniului se află în inima conflictului dintre Iran şi comunitatea internaţională, care se teme că programul nuclear iranian ar putea avea obiective militare.
* China, India şi Japonia intenţionează să scadă achiziţiile de petrol din Iran
China, India şi Japonia intenţionează să reducă achiziţiile de petrol din Iran cu cel puţin 10%, după ce înăsprirea sancţiunilor americane împotriva autorităţilor de la Teheran a îngreunat relaţiile comerciale cu statul iranian, transmite Reuters.
Cele trei state cumpără circa 45% din petrolul exportat de Iran, iar reducerile anunţate sunt prima dovadă importantă a impactului restricţiilor financiare americane asupra afacerilor cu petrol din Asia ale statului iranian, membru al OPEC.
*
* INFORMAŢII GENERALE DESPRE IRAN
– Suprafaţa: 1.648.195 km pătraţi
– Populaţie: 75.292.000 locuitori
– Resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbune, crom, cupru, minereu de fier, mangan, zinc, sulf.
– Exporturi: petrol, covoare, fructe, fructe uscate (fistic, stafide, finic), piele, caviar, produse petrochimice, haine.
– Importuri: echipamente, metale industriale, medicamente, derivate chimice.
– Industrie: petrol, petrochimice, textile, ciment şi alte materiale de construcţii, derivate alimentare (în special zahăr rafinat şi ulei).
– Agricultură: grâu, orez, fructe, oleaginoase.
– Transport: 7.286 kilometri de cale ferată şi 158.000 kilometri de drumuri.
– Conducte: derivate petroliere – 3.900 kilometri, gaze naturale – 4.550 kilometri.
-Porturi: Abadan, Ahwaz, Shahid Beheshti, Abbas, Anzali, Bushehr, Imam Khomeini, Mahshahr, Turkman, Khoramshahr, Noshahr.
Sursa: Ambasada Iranului în România
*
* INFORMAŢII ECONOMICE
* PIB (rata oficială de schimb)
2012 (estimare): 794 miliarde dolari
2011: 475 miliarde dolari
2010: 407 miliarde dolari
* Creştere economică reală
2012 (estimare): 3,4%
2011: 2,5%
2010: 3,2%
2009: 0,068%
2008: 1,038%
* Rata inflaţiei
2012 (estimare): 12,5%
2010: 12,4%
2009: 10,8%
2008: 25,4%
* Exporturi
2012 (estimare): 140 miliarde dolari
2011:137 miliarde dolari
2010: 116 miliarde dolari
* Importuri:
2012 (estimare): 105 miliarde dolari
2011: 100,3 miliarde dolari
2010: 92,4 miliarde dolari
* Rezervele de aur: 907 tone
Sursa: FMI
Sursa: BURSA
