de Marius Crunteanu
Va marturisesc ca, pana mai acum cateva zile, nu am avut prilejul de a citi articole sau carti semnate de catre Larry Watts. Pur si simplu acest autor nu se regasea in bibliografia mea obligatorie pentru cunoasterea istoriei recente a tarii noastre. Auzisem din mass-media despre socul editorial de pe piata romaneasca, determinat de aparitia ultimei lucrari a istoricului american, insa nu i-am dat foarte mare importanta, prins fiind cu alte probleme existentiale. Insa, intre cartile pe care le-am cumparat in acest an, de Craciun, s-a numarat si cea intitulata in editia romaneasca “Fereste-ma Doamne de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“. Dupa ce am aruncat ochii pe cuprinsul ei, va spun sincer ca nu am mai lasat volumul din maini pana cand nu l-am terminat de citit.
Valoarea intrinseca a lucrarii nu poate fi pusa la indoiala. Nu avem de-a face cu o lectura greoaie dar nici de una foarte facila. Larry Watts a depus un efort gigantic in a selecta din arhivele si bibliografia la care a avut acces, documentele esentiale care dovedesc fara putinta de tagada razboiul nedeclarat purtat indeosebi de catre Uniunea Sovietica si Ungaria, impotriva Romaniei. Domnul Watts ne spune, printre randuri, ca suntem destul de prost pozitionati in Europa, deoarece blocam prin prezenta noastra ca si natiune, atat aspiratiile imperiale ale Velico Rusiei cat si cele ale unei Ungarii care niciodata nu va fi multumita de Tratatul de la Trianon si de rezultatul Conferintei de Pace de la Paris din 1946. Traim intr-o mare de interese adverse si tocmai de aceea avem nevoie de o diplomatie capabila de a sustine efortul de supravietuire a statalitatii romanesti. Interesele rusesti fata de spatiul romanesc, de exemplu, sunt constante inca din vremea lui Petru cel Mare. Nici un tratat de buna vecinatate sau de colaborare nu poate bloca interesele adverse ale Rusiei fata de tara noastra.
In ceea ce priveste Ungaria, aceasta viseaza la reocuparea Transilvaniei inca din perioada imediat urmatoare a semnarii Tratatului de la Trianon. Larry Watts ne face clar dovada continuitatii acestor aspiratii, prezentand cititorilor cazul unor personalitati din politica maghiara (Vilmos Bohm, Ede Atzel, etc), care, de dragul obiectivului recuperarii macar a unei parti a Transilvaniei, au baleiat politic de la extrema dreapta catre cea stanga, fara nici cea mai mica remuscare. Fara a prezenta complexele usor de regasit la istoricii romani, dl. Watts prezinta direct cifrele exacte ale masacrelor savarsite atat de armata regulata maghiara cat si de catre formatiunile paramilitare in Transilvania ocupata dupa Diktatul de la Viena. Ip si Traznea, Miercurea Ciuc, Muresenii, au parte de pomenirea de care ar trebui sa se bucure si in istoriografia romaneasca. Din pacate, in Romania, political corectnessul pare ca a luat mintile istoricilor, care se feresc – cu unele apreciabile exceptii – sa releveze celor interesati aceste amanunte. Istoricul american identifica un filon de continuitate in politica maghiara fata de Romania, filon care ajunge pana in zilele noastre. Cum altfel am putea interpreta stirea conform careia, in 2011 peste 10.000 de secui au devenit si cetateni ai statului maghiar, fata de care au depus juramant de credinta? Daca mai spunem ca printre cei 10.000 ii putem regasi si pe presedintii consiliilor judetene din Harghita, Covasna si Mures, avem deja tabloul aproape complet.
Pentru a adanci imaginea celor care au interese ascunse fata de Romania, sunt interesante numele celor care au luat atitudine contra cartii lui Watts. Vladimir Volodea Tismaneanu (foto jos, cu dl Ion Ilici Iliescu, la Neptun) are un razboi personal cu istoricul american, deoarece in carte dl. Watts prezinta si cazul lui Leonte Tisminetki, tatal prietenului d-lui Basescu, cel care beneficia de cea mai mare remuneratie din partea Kominternului la inceputul anilor ’40. Sigur, in opinia d-lui Tismaneanu jr., este urat sa scrii acest lucru despre tatal autorului raportului de condamnare a comunismului, nu? O alta tribuna de la care a fost atacat dl. Watts o reprezinta saptamanalul “22”, organ de presa al Grupului pentru Dialog Social. Nici nu putea fi laudat aici istoricul american, dupa ce acesta a dovedit in paginile prezentului volum filiatia directa dintre stalinism si membrii GDS. Acest ONG a fost edificat cu banii lui George Soros iar membrii sai fondatori au fost alesi de catre Silviu Brucan, un stalinist de cea mai joasa speta.
Principalele griji ale lui Brucan dupa acel decembrie 1989 au fost reactivarea cadrelor militare trecute in rezerva de catre Ceausescu pentru apartenenta lor la organele de spionaj sovietice si formarea unei societati civile in conformitate cu cerintele Perestroikai. Ca atare nu cred ca ar trebui sa ne mai miram de spumele pe care le fac la gura gedesistii nostri atunci cand scriu sau vorbesc despre Larry Watts. Cartea aceasta ridica voalul de pe fata asa-zisei societati civile din Romania, prezentand nefardat un adevar banuit de noi de mai mult timp. Adaparea de la izvorul stalinismului, aceasta a fost cerinta de baza a lui Brucan, atunci cand a decis formarea Grupului pentru Dialog Social (foto mai jos, in curtea GDS, cu Gaby Liiceanu – n.r.) .
Volumul “Fereste-ma Doamne de prieteni” se ridica la valoare lucrarii semnate de catre Scotus Viator – RW Seton-Watson intitulata “A History of the Roumanians”, aparuta in 1934, care a avut un mare rol in respectarea de catre guvernul britanic a adevarului isoric legat de Transilvania. In anii ’30, sub influenta presei controlate de catre lordul Rothermere, pozitia ungara parea a avea castig de cauza in Downing Street 10. A urmat opera lui Seton-Watson, care a pus lucrurile la punct, din punct de vedere istoric. Cartea domnului Larry Watts reprezinta evenimentul anului in politica editurilor din tara noastra. Cred ca o asemenea lucrare poate avea un mare merit si in renuntarea la complexele prezentate pana acum de istorigrafia romaneasca in tratarea unor subiecte din istoria noastra recenta.
Sursa: Marius Crunteanu – Blog de Dreapta
Cititi si: Marius Ghilezan – GDS 1990: Liiceanu, Pleşu şi Brucan
