de Marius Ghilezan
Când în 1991 George Soros a donat o tipografie pentru cotidianul “Timişoara” şi utilajul a ajuns din “greşeală” la ziarul “Contrast” m-am mirat cum de nimeni nu a protestat. Mai mult, nu înţelegeam de ce omul de afaceri nu solicita acţiuni, nu considera media un business?
Ulterior am înţeles strategia miliardarului american. El nu investeşte în consorţii, doar finanţează proiecte jurnalistice.
După 20 de ani, nu numai presa românească a ajuns în criză. Chiar şi cea americană. Astfel, prin fundaţia sa “Pentru o Societate Deschisă,” “George Soros îi învaţă pe jurnaliştii de peste ocean că industria lor are un viitor atâta timp cât va deschide portofelul,” conform afirmaţiilor lui Dan Gainor, vicepreşedinte al Media Research Center, un fel de Active Watch de la noi (foto sus cu capul acestui ONG). Acesta citează pe canalul “Foxnews“ o parte din viitorul raport al instituţiei pe care o conduce. Într-un comentariu intitulat “De ce nu auzim nimic despre legăturile lui Soros cu peste 30 de instituţii de ştiri importante?” cercetătorul american afirmă că o adevărată furtună s-a iscat după ce investitorul liberal a oferit postului public de radio din SUA o donaţie de 1,8 milioane de dolari. Astfel instituţia sa a demarat o investigaţie.
Din datele preliminarii ale raportului, care va fi dat publicităţii în curând, reiese că mulţi jurnalişti de la posturile importante din trusturile americane de media fac parte din board-urile fundaţiilor care acordă granturi. Cui? Grupurilor de investigaţii jurnalistice.
Deci, George Soros preferă să investească în oameni şi nu în acţionariat. Un mogul mult mai rasat.
Raportul începe cu exemplul “Propublica,” instituţie care a luat pentru a doua oară Premiul Pulizer, dar şi doi ani la rând stipendii de 125.000 $ de la fundaţia pentru o Societate deschisă în vederea “consolidării infrastructurii progresive,” “progresiv” fiind – în opinia analistului media american – cuvântul de cod pentru “foarte liberal.”
Dar articolele de investigaţie din “ProPublica,” cercetate în amănunt de către stafferi bine pregătiţi, erau ridicol de stângiste. Articolele, în majoritatea lor sunt atacuri asupra companiilor petroliere, de gaze, pledând pentru oprirea investiţiilor. Mai mult, din conducerea publicaţiei fac parte ziarişti celebri de la trusturi mari de media.
“Pentru George Soros şi alţi sponsori ai Propublica e încă o dovadă că finanţarea jurnalismului a fost o cale puternică de influenţare a publicului american,” mai spune Dan Gainor.
Şi în România, Fundaţia Soros a finanţat proiecte similare, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi. Fie programe de incluziune socială a romilor cu o puternică componentă de media, fie ca cel intitulat “Interesul public pe agenda media,” implementat recent cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).
“Proiectul se adresează televiziunilor şi, din 2009, radiourilor locale din România şi îşi propune să aducă pe agenda acestora teme importante, de interes public şi să determine o acoperire mediatică responsabilă şi profesionistă a subiectelor legate de temele respective,” menţiune de pe site-ul Fundaţiei Soros România.
Conform modelului american, ziarişti cunoscuţi au fost incluşi în juriul de alegere a celor 10 proiecte de investigaţie jurnalistică, în valoare de până la 3.500 de euro: Irina Margareta Nistor, Ioana Avădani, Anca Grădinaru, Marius Dragomir.
Acesta este doar unul din multitudinea de proiecte finanţate de-a lungul anilor în media românească.
Sursa: HydePark
Foto: NapocaNews
