Secretarul de stat MAE pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca Serbia ii discrimineaza pe romanii de pe teritoriul sau si se comporta cu minoritatile ca pe vremea cand era un stat totalitar, motiv pentru care Romania i-a blocat temporar accesul la UE.
“Serbia de azi nu intelege ca minoritatile nu mai pot fi neglijate si tratate superficial cum se intampla in epoca dictatoriala, totalitara, si inainte de Milosevici”, ne-a spus Eugen Tomac. Oficialul de la Bucuresti a afirmat ca Romania, desi isi doreste statul vecin in UE, iar relatia e “exceptionala”, are o mare problema cu faptul ca Serbia imparte comunitatea romaneasca in doua – romani si vlahi – pe ultima considerand-o o etnie inventata. Tomac acuza si ca Serbia nu si-a respectat angajamentele luate fata de Romania in problema minoritatii romanesti, in ciuda faptului ca oficialii de la Bucuresti au insistat pe aceasta problema cu fiecare ocazie. Secretarul de stat precizeaza ca Romania vrea pentru minoritatea nationala pe care o are in Serbia “educatie in limba romana, recunoasterea jurisdictiei episcopiei romane pe intreg teritoriul Serbiei, inclusiv in parohiile din Serbia de rasarit si, impreuna cu statul roman, sa subventioneze presa pentru minoritatea romaneasca pentru ca nu exista mecanisme de informare in limba romana pentru cei peste 250.000 de romani.”
Care e problema numarul unu pe care o are Romania cu Serbia?
In primul rand, trebuie sa fac urmatoarea precizare: exista o eroare terminologica in ceea ce priveste romanii din Serbia de rasarit, din Valea Timocului. Nu exista minoritate nationala vlaha. Si vlahii, si moldovenii, si alte comunitati romanesti – aromanii, istroromanii – sunt vorbitori de limba romana, deci sunt etnici romani.
Noi stim foarte bine cine sunt romanii si unde locuiesc ei. Este regretabil ca Serbia astazi nu vrea sa inteleaga ca o comunitate minoritara reprezinta o bogatie pentru societate si nu trebuie discriminata si tratata superficial, asa cum se intampla azi cu minoritatea romaneasca din Valea Timocului. Este o minoritate neglijata, iar statul roman e extrem de ferm angajat in a lupta pentru ca aceasta minoritate sa fie respectata si sa li se asigure drepturi elementare.
Nu cerem lucruri exagerate, decat ca romanii din Valea Timocului, cei peste 250.000 de romani de acolo, sa aiba educatie in limba romana, acces la cursuri de limba romana in scolile in care exista comunitati majoritare vorbitoare de limba romana, indiferent cum se numesc ei, ca-si spun vlahi, ca-si spun moldoveni. Statul roman are obligatia sa-i protejeze si sa-i sprijine pentru a-si pastra identitatea.
Protocolul pe minoritati prevede exact lucrurile astea?
Acest instrument bilateral, Comisia Interguvernamentala Mixta pentru Protectia Minoritatilor, are in sarcina elaborarea acestui document, un plan de lucru in care ambele state isi asuma o serie de angajamente in ceea ce priveste protectia minoritatilor.
Din pacate, in relatia cu Serbia nu am evoluat pe aceasta problematica tocmai pentru ca Serbia nu vrea sa inteleaga ca a aborda un dublu standard in ceea ce priveste minoritatea romana, a-i imparti pe romani in romani si vlahi este un act pana la urma discriminatoriu pentru ca o minoritate nu poate fi creata artificial. Care e tara-mama pentru “vlahii” din Valea Timocului? Care este limba? Nu putem standardiza azi orice grai al limbii romane.
Nu vrem decat ca episcopia ortodoxa romana din Serbia sa aiba jurisdictie pe intreg teritoriul ei, nu putem trata diferit comunitatea romana din Banatul Sarbesc si altfel comunitatea romana din Valea Timocului, pe care (autoritatile de la Belgrad – n.red.) ii numim vlahi si incercam sa le impunem o identitate artificiala. Noi cunoastem toate aceste probleme, care au un trecut destul de dificil de parcurs in ce priveste recuperarea identitatii, dar nu vrem sa lasam la voia intamplarii evolutia acestei minoritati romanesti care a fost neglijata de aproape doua secole.
Sa intelegem ca vom bloca Serbia la infinit daca vor continua sa discrimineze minoritatea romaneasca?
Trebuie sa se inteleaga foarte clar ca statul roman doreste ca Serbia sa devina membru al Uniunii Europene, e obiectivul nostru ca statul vecin sa devina stat membru al Uniunii Europene. De altfel, avem o relatie exceptionala de mai mult timp, insa nu putem trece cu vederea faptul ca Serbia si-a luat o serie de angajamente in ce priveste protectia minoritatilor, iar in ce priveste alte minoritati decat cea romana, aceste angajamente sunt respectate, iar minoritatea romana e singura minoritate divizata in doua, intre romani si “vlahi”.
Acest lucru nu-l putem accepta si vom insista in continuare ca Serbia sa renunte in a mai diviza comunitatea romana – exista o singura limba, o singura comunitate nationala, nu vorbim de graiuri si de alti termeni ce tin de terminologie pura.
A dat Serbia vreo motivatie, de ce recurge la discriminarea asta?
Din pacate, lucrurile au fost mostenite din perioada dictaturii comuniste. Nici astazi, cand pare ca societatea sarba doreste sa revina la valorile democratice, nu intelege ca acest tratament aplicat minoritatii romane, ca ceea ce pe timpuri putea fi trecut cu vederea pentru ca exista o politica de a neglija minoritatile nationale azi nu mai corespunde valorilor europene.
Se comporta Serbia asa cum se comporta Serbia lui Milosevici fata de romani?
Serbia de azi nu intelege ca minoritatile nu mai pot fi neglijate si tratate superficial cum se intampla in epoca dictatoriala, totalitara, si inainte de Milosevici.
Se refera nemultumirile Romaniei si la Consiliul National al Vlahilor, care se pare ca nu prea contine romani?
Din acest Consiliu, din pacate, fac parte si persoane care nu reprezinta opinia majoritatii romanesti din aceasta zona, intrucat sustin inexistenta romanitatii in acest spatiu, fara a avea argumente identitare, juridice si de alta natura. Din acest punct de vedere, e regretabil ca acest Consiliu nu face decat sa devina un instrument pe care statul sarb il foloseste impotriva propriilor cetateni de etnie romana.
Avem informatii ca Romania a presat Serbia de mai mult timp pe aceste probleme, pe canale oficiale si neoficiale. Asa este?
Acest subiect nu a lipsit niciodata din agenda bilaterala, indiferent ca ne referim la intalnirile dintre sefii de stat, sefii de guvern sau sefii diplomatiei romane.
Exista aceste instrumente pe cale bilaterala si am insistat ca ele sa devina functionale, iar romanii din aceste zone sa obtina drepturi elementare. Acest lucru nu s-a intamplat, motiv pentru care suntem extrem de ingrijorati si fermi in ceea ce priveste obtinerea unor drepturi clare pentru romanii din acea zona.
Are alta varianta Serbia decat de a da drepturi romanilor, daca vrea sa adere la UE?
Serbia trebuie sa faca un lucru foarte simplu – sa inceteze sa divizeze minoritatea romana in doua, sa le acorde drepturi elementare, educatie in limba romana, recunoasterea jurisdictiei episcopiei romane pe intreg teritoriul Serbiei, inclusiv in parohiile din Serbia de rasarit si, impreuna cu statul roman, sa subventioneze presa pentru minoritatea romaneasca pentru ca nu exista mecanisme de informare in limba romana pentru cei peste 250.000 de romani.
Serbia stie ce are de facut pentru a oferi garantii reale in ce priveste protectia minoritatii romane.
Romania nu doreste sa blocheze aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, ci sa tragem un semnal de alarma in ceea ce priveste situatia dificila in ce priveste minoritatea romana din spatiul sarb. E absolut european ca o minoritate sa primeasca garantii in ce priveste sustinerea pentru a-si pastra specificul ei.
Sursa: Ziare.com
Cristian Diaconescu: România și Serbia vor semna un protocol privind minoritatea “vlahă”
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, miercuri, la emisiunea “Ultimul Cuvânt” difuzată de B1 TV, că România a blocat acordarea statutului de candidat UE pentru Serbia din prisma îndeplinirii unor standarde pe care le presupune acest statut.
Invitatul a adăugat că România și Serbia vor semna un protocol privind minoritatea “vlahă” din această țară.
“În discuțiile avute pe această temă, în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertățile fundamentale am ridicat această problemă. Am solicitat o amânare a luării decizie, cu 48 de ore, rămânând să avem un dialog cu Serbia în așa fel încât să se finalizeze un protocol care are șanse mari să fie semnat mâine dimineață. Aveam o preocupare pe care am încercat să o rezolvăm cu partea sârbă. Toate statele membre au înțeles acest demers și au acționat ca atare“, a explicat Diaconescu.
Acesta a adăugat că fiecare stat, ca și în cazul aderării la spațiul Schengen, trebuie să respecte anumite standarde atunci când primește statutul de candidat UE, respectiv aderă la UE, standarde pe care, din punctul de vedere al României, Serbia nu le îndeplinea.
“Nu am discutat ieri chestiunea particulară a împărțirii pe care o fac cei de la Belgrad, privind românii și vlahii. S-a luat în discuție propunerea privind statutul de candidat al Serbiei, acest lucru are în vedere îndeplinirea unor standarde. Iar statele când iau decizia pun în discuție respectarea acestor standarde“, a încheiat Cristian Diaconescu.
Vedeti si TVR: Ţara-mamă îi susţine pe românii din Valea Timocului. Analiza Telejurnalului
