Că în acest an ni se poate împlini, din nou, blestemul exprimat prin urarea chinezească “Să ai parte de vremuri interesante” pare a se adeveri şi de strângerea rândurilor unor agenţi internaţionali într-un aşa-numit Institut de Analiză, Strategie şi Prognoză “GeoPOL”, o instituţie privată care îşi propune să furnizeze expertiză şi consultanţă geopolitică şi geoeconomică. Institut a cărui menire, anunţată de Cozmin Gusa [Evenimentul zilei, 22 ianuarie 2012], ar fi aceea de a suplini lipsa din spaţiul public a expertizei de sorginte academică şi de a aduce la tribuna dezbaterilor publice specialiştii consacraţi care pot face diferenţa într-o perioadă confuză şi agitată.

Cine-l cunoaşte pe autorul acestei declaraţii ştie că el foloseşte întotdeauna cuvintele pentru ascunderea adevăratelor sale intenţii.

Printre membrii “bordului” noului institut sunt menţionaţi: Dorel Abraham, Sorin Antohi, Iosif Boda, Dan Dungaciu, Cozmin Guşă, Marian Preda şi Lucian Dumitrescu.

Despre Cozmin Guşă se pot spune multe lucruri, dar de bine nu prea. Traiectoria sa meteorică prin viaţa publică, de la gazetarul de provincie la şefia unui trust de presa [pe care era aproape să-l falimenteze], la cea de figură de notorietate postsovietică a turbulenţelor vieţii politice şi de afaceri dâmboviţene, a fost permanent suspectată de legături ombilicale cu partea tenebroasă a lumii serviciilor secrete. De aici, de la noi, dar mai ales de aiurea.

Bine relaţionat cu ex-kaghebiştii care au luat caimacul mai multor mari privatizări şi au dat în România tunuri de succes internaţional, a fost repede remarcat şi livrat, cu kitul de funcţionare cu tot, lui Adrian Năstase, un redutabil colecţionar nu numai de artă, dar şi de talente negative din galeria “gulerelor albe”. Menţionăm, în treacăt şi printre alţii, pe Sorin Tesu, Remus Truică, Ristea Priboi, Gabriel Oprea, cuplul Elena Udrea – Dorin Cocoş, Dan Andronic şi Cozmin Guşă. Numitorul lor comun este acela că toţi au cochetat cu ideea că nu este bine să se pună de-a curmezişul valului criminalităţii transnaţionale de sorginte postsovietică, pe ale cărei resurse continuă a se afirma viaţa politică a Europei Centrale şi de Est.

Fostul prim-ministru, deşi avertizat de către cele mai competente şi îndreptăţite autorităţi discrete că sus-numita garda pretoriană nu îl înconjoară cu dragostea declarată, ci alimentează vulnerabilităţile din partid şi guvern, pe seama slăbiciunilor liderilor, a ignorat avertismentele şi nu i-a îndepărtat de lângă sine pe mercenari, ci pe pe cei de bună credinţă.

În anii 2001-2003, Cozmin Guşă, în calitate de secretar general, a ţinut bine apăsate frânele Partidului Social Democrat, gripându-i motoarele. Dupa rejectarea din PSD, fondează pentru o scurtă perioadă propria mişcare, “Iniţiativa 2003”, şi propriul partid la purtător, PIN. Înainte de alegerile din 2004 se înregimentează în Partidul Democrat şi duce cu el, de la PSD, suportul informaţional secret cu care va susţine prima campanie prezidenţială a lui Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase.

În decembrie 2004, marile ambiţii ale micului om politic au fost frânte cu brutalitate de Traian Băsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervată a Palatului Cotroceni, apoi nu l-a numit director nici la SRI şi nici la SIE, a făcut întrebare pe la servicii despre hramul care-l poartă şi… l-a trecut pe linie moartă…

Cu coatele echimozate de atâta dat cu ele, când în dreapta, când în stânga, personajul îşi consumă anost cariera de deputat [2004-2008] obosindu-se să vorbească în Cameră exact 11 minute şi 59 de secunde, în nouă intervenţii din sumarul a şase şedinţe, dar numai când a fost silit de împrejurări. Iniţiativele legislative, semnate împreuna cu Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu, i-au fost respinse definitv [5], iar una retrasă de iniţiatori. Zonele de interes ale iniţiatorilor, nesusţinuţi de grupul parlamentar, erau modificări la legile privind petrolul, regimul concesiunilor, siguranţa naţională, procedura penală, statutul magistraţilor şi fosta nomenclatură comunistă. Tripleta anterior menţionată s-a mai raliat unor grupuri parlamentare pentru susţinerea a şase proiecte de legi.

Cu numeroase absente de la şedinţele Camerei, dar nelipsit din platourile televiziunilor şi din paginile presei de senzaţional, Cozmin Guşă aproape că i-a luat locul de prezicător al lui Silviu Brucan, cel care la începutul anilor’90, susţinut de locotenenţii săi, Ion Ilici Iliescu şi Virgil Măgureanu, a reuşit performanţa kaghebizării şi înregimentării societăţii civile, sub acoperirea noului cominternism, reprezentat de retele societăţii deschise, finanţate prin intermediul lui George Soros (György Schwartz n. 12.08. 1930, Budapesta, Ungaria).

Gafeurul prin vocaţie Mircea Geoană îl reşapează şi, în marea lui prostie, i-a angajat serviciile de consultanţă pentru campania prezidenţială împotriva lui… Traian Băsescu! Mercenar la mercenar trage. În pofida dezicerii lui Traian Băsescu de Cozmin Guşă, surse demne de încredere spun că acesta din urmă s-a aflat în staff-ul prezidenţiabilului social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea şefului unei structuri speciale, inexistente oficial, dar invocată ori de câte ori ni se întâmplă să trăim experienţe inexplicabile.

Cozmin Horea Guşă a fost consilier pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Năstase (PSD) Traian Băsescu (PDL), Mircea Geoană (PSD), Marian Vanghelie (PSD), Sorin Ovidiu Vântu [martie 2010].

Cei care mai ştiu câte ceva despre referinţele serviciilor secrete asupra voiajelor, când în est şi când în vest, ori viceversa, ale micului guru pot să-i înţeleagă şi mandatul mai recent de legatar al unor părţi ale din afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vântu.

Cozmin Horea Guşă are o bună vocaţie de a combina prost şi a destrăma temeinic. Ceea ce-l face suspect de a fi marioneta lui Virgil Măgureanu. Dar această suspiciune devine certitudine dacă încercăm, chiar şi superficial, o evaluare a membrilor “bordului” Institutului Geopol.

Antedecembriştii provin din acelaşi nucleu al filosofilor, sociologilor şi politologilor care au populat, împreună cu Virgil Măgureanu şi Iosif Boda, institutele “ciupercuţe” de pe lângă Academia Partidului Comunist Român, folosite pentru acoperirea spionilor trimişi în vest, între care şi Dumitru Mazilu.

Postdecembriştii fac parte dintr-o mai nouă grupare informală, constituita, mai mult sau mai puţin întâmplător, în jurul profesorului Virgil Măgureanu şi al celorlalţi antedecembrişti de la Facultatea de Sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti.

Membrii anunţaţi public ai bordului institutului au fiecare conexiuni mult prea importante, ca să nu fie trecute cu vederea, dacă dorim să ne ferim de dezinformarea cu ştaif academic.

Dorel Abraham

În 2002, odată cu declaratiile lui Radu Ioanid despre colaborarea cu Securitatea a doi dintre colegii săi de la Laboratorul de Sociologie al fostului Institut de Proiectări Construcţii Tipizate (IPCT), Dorel Abraham şi Dumitru Sandu, “solidaritatea sociologilor” este grav fisurată, pentru ca ulterior să se constate că aproape întreaga breaslă profesională este prea mult marcată de relaţiile trecute cu Partidul Comunist Român şi cu diversele servicii ale Securităţii; spionajul, dezinformarea, influenţa şi manipularea opiniilor publice în străinătate ori în ţară.

Confirmate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), acuzaţiile nu l-au afectat pe Dorel Abraham, care a pretins că nu avusese nici un angajament faţă de Securitate, dar a recunoscut că semna unele referate despre subordonaţii săi, printre care se aflau şi Vladimir Tismăneanu sau Alin Theodorescu.

Documentele declasificate au arătat că Dorel Abraham era una dintre cele două surse folosite pentru supravegherea lui Ioanid. Celălalt, Dumitru Sandu, adjunctul şefului al Laboratorului de Sociologie de la Institutul de Proiectări pentru Construcţii Tipizate, a fost recunoscut uşor datorită unor rapoarte manuscrise. Anunţul lui Ioanid a provocat nervozitate în lumea sociologilor, mai ales că el sublinia faptul că, în afară de Sandu şi Abraham, există şi alţi informatori, unii aflaţi încă sub protecţia anonimatului.

Întâmplător sau nu, Dorel Abraham, Dumitru Sandu, Marian Preda şi Dan Dungaciu sunt pe… aceeaşi lista cu Virgil Măgureanu, a profesorilor Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială. Şi nu orice fel de profesori. Ei sunt şi conducători de doctorate, cu discipoli care, unii, au avut surpriza să nu le fie confirmate titlurile ştiinţifice de către Comisia Superioară de acordare a titlului de doctor, titluri obţinute doar ca rezultat al promiscuităţii induse de mentorii lor în viaţa ştiinţifică.

Dacă din partea imposturii vom avea expertiza academică făgăduită de (de ce nu viitorul doctor în geopolitică) Cozmin-Horea Guşă, în pomposul comunicat privind constituirea Institutului GEOPOL, înţelept ar fi să-i reclamăm Parchetului, ori de câte ori îşi vor săvârşi provocările diversioniste şi infracţiunile de comunicare de informaţii false.

Ca orice închipuit, Cozmin-Horea Guşă nu mai cuvântă în nume propriu. Când are de aruncat în spaţiul comunicării publice câte o fumigenă informaţională, dejecţia pregătită în laboratoarele secrete ale… este atribuită şi lansată în numele Institutului Geopol.

Cu ce carti de vizita ni se prezinta membrii bordului numitului institut?

Sorin Antohi

In septembrie 2006 Antohi a trimis ziarului „Cotidianul” o scrisoare prin care recunoaștea că a colaborat cu Securitatea, cu câteva zile înainte de a fi deconspirat de presa românească. Conform propriilor mărturisiri, Antohi a semnat angajamentul de colaborare în anul 1976, pe când era în ultimul an de liceu, continuând să furnizeze rapoarte periodice despre colegi, prieteni și cunoscuți de-a lungul câtorva ani buni. Dosarul său de colaborare a ajuns la CNSAS în anul 2002, dar Colegiul a ascuns activitatea sa de colaborator.

Tot în anul 2006, în luna octombrie, după ce Ziarul de Iași a afirmat că Sorin Antohi nu a obținut titlul de doctor la Universitatea din Iași, deși acesta susținea că îl are încă din 1995, a demisionat din toate funcțiile academice. Tot atunci s-au ridicat semne de întrebare privind activitatea sa academică, atunci când s-a descoperit că unele dintre titlurile de cărți pe care Antohi le includea în cv și pe website-ul său nu fuseseră niciodată scrise sau publicate.

Iosif Boda

In anul 1972, a fost transferat ca cercetător și apoi secretar științific (din 1976) al Institutului de științe politice și de studiere a problemei naționale, care funcționa în clădirea Academiei “Ștefan Gheorghiu” din București, până la desființarea acestuia în anul 1984.

Este de notorietate ca acest institut a fost una dintre numeroasele „ciupercute” folosite de spionajul roman [in toate denominatiile sale ] pentru acoperirea unor spioni cu staif academic, trimisi in misiuni externe. De altfel, institutul fusese creat pentru sustinerea acoperirii colonelului Dumitru Mazilu, trimis in misiune in S.U.A.

Alte asemenea „institute” au furnizat personal administrativ calificat ambasadelor straine [ofiteri acoperiti]. Reciclati in acoperitii altor servicii la microfoanele unor posturi straine de radio cu emisiuni in limba romana , ori cu prilejul unor misiuni externe, inclusiv ambasadori, acestia au primit diploma cu mentiunea „Bun pentru implementat democratia in Romania” si , daca ne jucam cu telecomanda, ii primim, seara de seara, in casele noastre .

Revenind la prezenta lui Iosif Boda la “Geopol”, nu putem decat sa ne reamintin de lungul sir a tradarilor si schimbarilor de tabere care i-au brazdat fruntea cu ridurile unei apasatoare experiente. Daca i s-ar echivala misiunile secrete in grade, inalte ordine si medalii militare, Joska ar arata precum generalissimul Iosif Vissarionovici.

Dan Dungaciu

S-a afirmat in bransa in ultimul deceniu si jumatate si a indeplinit o perioada functia subsecretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe pentru relatiile cu romanii din strainatate. Apoi, ca sa-si poata indeplini misia de consilier al presedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrarii europene a Republicii Moldova, a devenit si cetatean al acestui stat.

Desi Dan Dungaciu s-a exprimat ca, in numele idealului integrarii euro-atlantice, Romania a sacrificat relatiile cu estul, el face parte din categoria acelor romani prezenti la Chisinau pe care rusofonii au declarat-o indezirabila, fiind pricina de galceava politica intre cele doua state.

Marian Preda

Ca si Cozmin Gusa, care si-a parasit vocatia initiala, aceea de fizician, Marian Preda nu face cariera ca inginer mecanic , ci cunoaste o ascensiune fulminanta in cariera didactica la Facultatea de sociologie si asistenta sociala, unde de la asistent in 1995 si lector in 1998, in 2006 este profesor universitar. Ceea ce marii dascali ai neamului au urcat intr-o viata de munca recunoscuta, olteanul Preda din Dabuleni a realizat in nici 12 ani. In ceea ce priveste opera sa, cea mai reecenta ne apare a fi „Situaţia tinerelor din România practicante ale sexului comercial”, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială (indexată ISI), Universitatea „AL.I. Cuza” Iaşi, 2009, vol. 24, pp. 21-40; ISSN: 1583-3410 (varianta tipărită), ISSN: 1584-5397 (varianta online). (Vezi si Deutsche Welle: Legalizarea drogurilor si a prostitutiei si sociologii romani)

Lucian Dumitrescu

Despre directorul executiv al “Geopol” , vom sti mai multe in viitorul apropiat. Dintre lucrarile sale , ne rein atentia recenziile “Bazele geopoliticii și viitorul geopolitic al Rusiei” – I (15.10.2011) si II (5.12.2011)

Cum a ajuns fizicianul Cosmin Gusa geopolitician si scrierea operei sale in domeniu este o alta poveste, in a carei deslusire Lucian Dumitrescu, directorul executiv al “Geopol” , poate ca are un cuvant greu de spus.

In nici o saptamana, de la anuntarea constituirii, “Geopol” si Cozmin Gusa & Comp. ne apar ca furnizori ai rezultatelor unui sondaj , cel putin dubios, pe care Cotidianul.ro, editia de sambata, 28 ianuarie crt., il sanctioneaza ca atare.

Am vazut care este bordul “Geopol”. La ce sa ne asteptam ? La manipularea informationala cu staif academic pusa in opera de o rezidenta de agenti internationali cu personalitate juridica.

Manipulatori din toate tarile, uniti-va!