Apel maghiar pentru apărarea „integrităţii şi unităţii Ţinutului Secuiesc” chiar si prin “nesupunere civica”
Agerpres transmite ca Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), reunit sâmbătă în şedinţă la Sfântu Gheorghe, a lansat un nou apel către autorităţile publice locale şi etnicii maghiari din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru a susţine unitatea şi integritatea „Ţinutului Secuiesc” şi a adoptat o hotărâre prin care stabileşte principiile de bază ale acţiunilor de protest ce trebuie iniţiate în cazul în care nu se va lua în considerare voinţa acestei comunităţi în momentul reorganizării administrativ-teritoriale.
În hotărâre se menţionează că formele de protest vor ţine cont de regulile democraţiei şi vor merge, în ultimă instanţă, până la „nesupunere civică”.
Preşedintele CNS Izsak Balasz a ţinut să sublinieze că „nesupunerea civică” are la bază principiile „non-violenţei, solidarităţii şi gradualităţii” şi a făcut trimitere la „literatura de specialitate” care explică această formă de protest prin demonstraţii, greve japoneze, neplata impozitelor şi taxelor, etc.
Acesta şi-a exprimat speranţa că nu va fi nevoie să se ajungă la proteste şi că planul Guvernului de reorganizare administrativ teritorială va ţine seamă de voinţa comunităţii maghiare.
CNS a fost înfiinţat în anul 2003 cu scopul declarat de a susţine autonomia teritorială a “Ţinutului Secuiesc”, format din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, iar la şedinţa de sâmbătă de la Sfântu Gheorghe au participat aproximativ 200 de delegaţi din cele trei judeţe.
CNS a hotărât declanşarea unei campanii de strângere de semnături la nivel european pentru regiuni cu statut special, mai informeaza Agerpres. Consiliul Naţional Secuiesc, reunit sâmbătă în sedinţă la Sfântu Gheorghe, a aprobat o hotărâre pe baza căreia va declanşa în luna aprilie a anului viitor o campanie de strângere de semnături la nivel european în vederea susţinerii unui proiect legislativ care să confere statut special regiunilor europene în care minorităţile sunt majoritare.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs a declarat pentru Agerpres că se doreşte strângerea unui milion de semnături din cel puţin şapte ţări europene, respectiv România, Ungaria, Italia, Austria, Spania, Solvacia şi Marea Britanie, unde există zone compacte cu minorităţi etnice, lingvistice, culturale sau confesionale.
Acesta a precizat că hotărârea adoptată sâmbătă de CNS, în prezenţa a circa 200 de delegaţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se fundamentează pe prevederile Tratatului de la Lisabona, care conferă cetăţenilor posibilitatea de a participa activ şi în mod direct la procesul decizional european. CNS a fost înfiinţat în anul 2003 cu scopul declarat de a susţine autonomia teritorială a “Ţinutului Secuiesc”, format din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş.
Tokes cere parlamentarilor europeni sa ia masuri impotriva romanizarii din Transilvania
Ziare.com informeaza ca Laszlo Tokes a solicitat Grupului de Munca al Minoritatilor Traditionale (Minority Intergroup – MI) din cadrul Parlamentului European (PE) sa ia masuri impotriva politicii romanizarii din Transilvania. Potrivit europarlamentarului, acest act ar fi vizibil mai ales in sistemul de invatamant. Tokes le-a explicat colegilor sai din MI, la Strasbourg, ca in Romania se practica “o politica a romanizarii” de zeci de ani, fapt ce se face simtit mai ales in sistemul universitar.
Vicepresedintele PE a dat drept exemplu situatia sectiei maghiare din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie de la Targu Mures, dar a subliniat ca acest caz nu este unic. La solicitarea sa, a fost dezbatuta situatia invatamantului universitar din Romania, in mod special scandalul legat de sectia maghiara a universitatii muresene.
El a mentionat faptul ca, in 1959, a fost desfiintata Facultatea independenta Bolyai, afirmand ca regresul invatamantului in limba maghiara este o practica de mai multe decenii. Laszlo Tokes a mai sustinut ca starea generala de la Universitatea Babes-Bolyai este bine oglindita de represaliile universitare impotriva profesorilor Hantz Peter si Kovacs Lehel, carora le-ar fi fost desfacute contractele de munca deoarece au luptat pentru inscriptii bilingve.
Potrivit europarlamentarului, aceasta politica de stat ar fi contribuit la procentul actual de doar 20% al maghiarilor din populatia Transilvaniei si a subliniat ca masurile care duc la asimilarea maghiarilor se desfasoara si in prezent.
In final, el a solicitat UE sa adopte un sistem de norme care asigura drepturile minoritatilor. La randul lor, membrii MI prezenti la sedinta au condamnat ilegalitatile care s-ar desfasura la Universitatea de Medicina si Farmacie de la Targu Mures, mentionand ca situatia facultatii muresene “arata gradul de democratie si statul de drept in Romania”.
