Mihai Eminescu a găzduit din nou condeie românești la Cernăuți
La a treia ediție a Congresului Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români
de Mădălin Necșuțu
De multe ori se vorbește numai despre Basarabia și ruperea ei din corpul României în urma înțelegerii germano-sovietice, mai cunoscută drept Pactul Ribbentrop-Molotov. Însă despre o altă parte importantă a României, Bucovina de Nord, smulsă în urma notei ultimative dată de Uniunea Sovietică în 28 iunie 1940, presa românească nu este mai deloc interesată iar accesul jurnaliștilor români în această zonă, acum teritoriu ucrainean, este aproape inexistent. Nu se mai știe aproape mai nimic despre unul dintre orașele de suflet ale „românului absolut”, Mihai Eminescu, loc unde i s-au insuflat de către profesorul său, ardeleanul pașoptist Aron Pumnul, idealurile patriotice și militantismul pentru românism. Nici despre faptul că fiecare loc din Cernăuți este un colț de istorie atins de Eminescu. Nici despre cei circa 500.000 de români din această zona nu se mai știe mai nimic iar înghețul din relațiile bilaterale româno-ucrainene nu pare deloc să conducă la ceva productiv pentru aceștia. Pentru cele câteva motive expuse mai sus, la finele săptămânii trecute, au avut loc la Cernăuți, lucrările celei de-a treia ediții a Congresului Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR). Această inițiativă aparține unor jurnaliști români mai cu aplecare în direcția nevoilor comunităților românești din jurul granițelor iar ediția din acest an a adus la un loc circa 100 de jurnaliști și reprezentanți ai diverselor instituții de cultură și păstrare a identității românești din Ucraina, Republica Moldova, România și Serbia. Lucrările acestui Congres au fost deschise de secretarul de stat și director al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, care a declarat că astfel de reuniuni vor ajuta pe viitor la o mai bună cunoaștere a realităților din aceste comunități și vor aduce cu sine o serie de programe menite a prezerva identitatea românească pe aceste meleaguri. „Rolul presei de limba română în statele unde există minorități românești este din ce în ce mai important pentru ca procesul de democratizare să fie accelerat. Departamentul pe care îl reprezint va depune în continuare toate eforturile pentru ca orice publicație care are ceva de spus pentru românii noștri să poată exista, să poată funcționa în condiții civilizate”, a spus secretarul de stat. De asemenea, consulul României la Cernuți, Tatiana Popa, a precizat că ar trebui să existe o deschidere mai mare a jurnaliștilor români care ar putea fi mai sensibili la aceste probleme și ar putea acorda atenție problemelor românilor din Ucraina, exprimându-și disponibilitatea de a răspunde tuturor solicitărilor. “Lucrez de 20 de ani în diplomație, dar trebuie să recunosc că, în ultimii doi ani, de când ocup acest post, mi-ar fi placut să fiu căutată mai mult de reprezentanții presei. Aici, la Cernăuți, puteți cunoaște români care vă pot spune o adevarată istorie, români care vă vor interesa”, a declarat oficialul român.
Presa din Bucovina
Am găsit în sânul acestei comunități o presă activă dar muribundă din cauza lipsei de fonduri de care marea majoritate a publicațiilor de limbă română duce lipsă. Prin experiența jurnaliștilor din România, participații la dezbaterile care au avut loc în marja Congresului s-a încercat identificarea unor soluții pentru dezvoltarea mass-media de limba română din aceste locuri. Participanții la acest eveniment au ales ca ziarul „Zorile Bucovinei” să beneficieze de un proiect pilot care să ajute la crearea unui website iar în cazul cuantificării unei reușite, această măsură să se extindă și asupra unor publicații care în prezent apar numai în variantă printată. De asemenea, membrii conducerii Forumului au decis organizarea unor training-uri în jurnalism la Cluj și București pentru mai mulți tineri studenți bucovineni care apoi să lucreze la aceste publicații de limbă română. Printre participanți constanți la acest tip de eveniment s-a numărat anul acesta și Val Butnaru, director al Jurnal Trust Media din Republica Moldova, care a anunțat că la 1 decembrie 2011, de Ziua Națională a României, va fi lansat „portalul de știri pan-românesc www.union.md”, o platformă electronică pentru ziariștii români din toată lumea care vor putea discuta mai ușor și mult mai omogen despre problemele din sânul comunităților românești de pe întreg mapamondul. “Portalul va oferi informații multimedia și, în plus, va avea o rețea de socializare, un fel de Facebook românesc”, a explicat Val Butnaru. Dacă anul trecut, FIJR a acordat premiul pentru merite deosebite în promovarea românismului peste granițele țării doamnei Eva Iova, director al publicației de limbă română din Ungaria „Foaia Românească”, anul acesta a venit rândul că realizator TV și directorul Departamentului de Film din cadrul TVR, Cristian Tabără, să primească acest premiu din partea directorului FIJR, Romeo Couți. Printre invitații bucovineni ai acestei ediții s-au aflat directorii și redactorii mai multor publicații precum Gazeta de Herța, Libertatea Cuvântului, Apșa, Monitorul de Hliboca, Arcașul, Zorile Bucovinei, Concordia sau Glasul Bucovinei.
Ucrainizarea pe băncile școlii
Cu toate acestea în Ucraina, etnicii români sunt împărțiți în două comunități, românească și moldovenească. Evident și două limbi: română și „moldovenească”. Este vorba despre același clivaj existent în Serbia unde există tot soiul de invenții precum vlahi, rumâni și apoi români. La fel și în Bulgaria, dar mai nuanțat. Cel mai mare pericol este însă pe aceste meleaguri cel al ucrainizării cu ajutorul invenției comuniste a „moldovenismului” în materie de școlarizare și învățare a limbii române. În cadrul dezbaterilor, Alexandrina Cernov – membru corespondent al Academiei Române – a afirmat, că în comparație cu Serbia, comunitatea românească din Ucraina se află într-o situație mai bună, dar există încă multe neajunsuri. Printre acestea, demne de luat în seamă, sunt aspectele legate de nerespectarea prevederilor referitoare la accesul la învățământul în limba română și rezultatele recensământului de anul viitor (2012 -n.r.) care ar putea fi în dezavantajul românilor din Ucraina prin formularea unor întrebări din chestionarul standard, care ar putea induce în eroare. “Avem școli în limba română, catedră de filologie la Cernăuți, dar toate acestea sunt doar cifre. Prin școli putem fi ucrainizați foarte ușor. În realitate, chiar și cei care vor să devină studenți ai catedrei de filologie română trebuie să dea dictare în limba ucraineană. Presa de aici (din Cernăuți, n.red) a scris foarte puțin despre acest fenomen. Peste tot se spune că există secții de limba română, însă la aceste secții se vorbește și se învață în limba ucraineană. Problema în școli este una foarte gravă, dar la fel de gravă este și situația generată de cei care se declară moldoveni și care rup din procentul necesar unei minorități pentru a intra sub incidența legii ce le permite să învețe în limba maternă. Mai mult decât atât, la recensământul din 2012, există pericolul introducerii unei întrebări care ar putea induce oamenii în eroare: ’Care este limba pe care o folosiți?’ în loc de ’Care este limba dumneavoastră maternă?’. Trebuie să fim foarte atenți la toate aceste detalii” a declarat Alexandrina Cernov. Profesorul universitar a mai atras atenția nerespectării de către autoritățile ucrainene a prevederilor referitoare la învățământul în limba română, fapt ce pune în pericol punând conservarea identității românești în această regiune în cadrul unui proces de asimilare. Nu în ultimul rând întrunirea jurnaliștilor români de la Cernăuți a reușit să capteze interesului autorităților ucrainene prezente de acest eveniment prin viceprimarul Cernăuțiului, Petru Rotari, un vorbitor de limbă română are apreciat prezența ziariștilor români în Sala Roșie a Universității de Stat din Cernăuți – Iuri Fedkovici, fosta reședință a Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei și locul unde s-au desfășurat lucrările primei zile a Congresului care s-a desfășurat sub genericul “Identitate – Cultură – Mass-Media”.
Foto: Mădălin Necșuțu
