Oradea si Romania riscă să piardă 800 de ani de istorie documentară: modificarea Legii Arhivelor Naţionale ar putea legifera retrocedarea unei bune părţi din arhivele naţionale cultelor religioase. Istoricii acuză, arhiviştii se isterizează, politicienii execută ordinele.
Un nou pas dintre cei „mărunţi”, politica recunoscută ca şi aplicată de UDMR, se întâmplă acum. Conform înţelegii cu partidul de guvernământ, Uniunea a ajuns să ceară forului legislativ suprem al ţării îndeplinirea a încă unei doleanţe. Tot conform înţelegerii, politicul e pe cale să legifereze încă una dintre dorinţele formaţiunii, apolitice dar cu mari influenţe politice, care se pretinde că reprezintă interesele maghiarimii din România. Este vorba despre reforma Legii Arhivelor Naţionale, iniţiată de UDMR, care tinde să transforme o importantă parte din patrimoniul documentar ce ţine de spaţiul transilvan, din arhivă publică, în arhivă privată, sub directul control discreţionar al maghiarilor.
„Somnul raţiunii naşte monştri”. Avertismentul lansat în urmă cu peste 200 de ani, de celebrul pictor spaniol Francisco Goya, a marcat istoria umanităţii. Ca şi un făcut, el se mulează, periodic, aproape perfect, pe istoria contemporană a României. Episoade marcante, care pot schimba definitiv oglindirea istorică a continuităţii românilor pe plaiurile transilvane, se derulează acum sub ochii noştri, ignoranţi. Puţini văd şi mult mai puţini cunosc care sunt adevăratele valenţe ale acestor realităţi. „Spinul” vă dezvăluie acum un episod din ceea ce înseamnă politica paşilor mărunţi, cu care a ajuns să se identifice UDMR – modificarea Legii Arhivelor Naţionale. Proiectul legislativ i-a oripilat pe istorici, care acuză dur iniţiativa. În aceeaşi barcă stau şi specialiştii în meserie, arhiviştii, care se isterizează de-a dreptul. În tot acest timp, pe udemerişti îi doare-n bască: e simplu – ei vor doar să pună în aplicare încă unul dintre punctele de pe lista cu care şi-au negociat afilierea la guvernare. Politica e, într-adevăr, curbă, în România zilelor noastre. După ce prima tentativă de retrocedare a arhivelor confesionale către cultele maghiare a eşuat, în primăvara acestui an, Uniunea încearcă acum, printr-o formă camuflată, să legifereze trecerea unei bune părţi a patrimoniului documentar al Transilvaniei în proprietatea privată a bisericilor.
A doua tentativă trebuia să se consume luni, 24 octombrie, în Camera Deputaţilor, unde s-a propus trecerea prin procedură de urgenţă a proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale. Discutarea proiectului de lege s-a amânat, însă nu s-a anulat, iar perspectiva adoptării sale se menţine ca şi o secure ce poate să cadă oricând peste ceafa istoriei transilvane.
Ce vrea reforma
Conform actului supus dezbaterilor în cele două camere ale Parlamentului României, reforma Legii Arhivelor Naţionale ar însemna, pe lângă o suită de completări, câteva chestiuni e pot fi trecute cu vederea, la o lecturare superficială. Însă, nu sunt aspecte de neglijat, dimpotrivă. Articolul 19 stipulează: „documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor preluate în custodie sau preluate în mod abuziv de la cultele religioase…” Adică, mai clar, odată adoptată, această prevedere creează posibilitatea tuturor cultelor religioase din România să preia din fiondul arhivistic naţional toate documentele preluate abuziv de vechiul regim comunist, la instaurarea sa. Termenul „abuziv” este interpretabil, la fel cum interpretabilă este însăşi instaurarea regimului de tristă amintire, are a preluat întreaga Românie, cu tot ce însemna ea. Preluare care doar abuziv s-a produs, şi nu altfel.Revenind, fondurile arhivistice ale bisericilor pot fi retrocedate: asta spune proiectul legislativ, ai căror iniţiatori au fost, la începutul anului, deputaţii UDMR Kerekes Károly şi Máté András-Levente, readus acum în discuţie de deputatul UDMR Márton Árpád-Francisc, al doilea executant servil al intereselor Uniuni .
Proiectul menţionează ca, înainte de retrocedarea lor, arhivele să poată fi copiate, amendament introdus de deputatul Puterii, Raluca Turcan. „În timp de un an”, se stipulează, fără a se ţine cont că, din punct de vedere tehnic, actualmente nu există posibilitatea copierii tuturor arhivelor cultelor religioase din România ce intră sub incidenţa perspectivei retrocedării în acest interval de timp, de un an. Iar după un an, după retrocedare, arhivele care acum sunt publice vor deveni arhive private, sub directa administrare a bisericilor, care vor acorda acces la documente cui, când şi dacă vor vrea. Iar, în Evul Mediu biserica tartore în Transilvania era cea maghiară. Retrocedarea arhivelor către culte înseamnă, deci, mai pe şleau, retrocedarea unei bune părţi a istoriei transilvane către biserica maghiară.
Clujul acuză dur
„Prin aceste modificări se aduce un prejudiciu enorm Statului Român”, a declarat, în exclusivitate pentru „Spinul bihorean”, istoricul Vasile Lechinţan, referent la Arhivele Naţionale din Cluj Napoca. „Statul va pierde enorm prin retrocedarea arhivelor către bisericile maghiare. În primul rând, este vorba despre materialul de arhivă, a cărui valoare este inestimabilă pentru că acesta conţine documente de Ev Mediu, a căror valoare bănească este cel puţin impropriu a fi evaluată şi, cu siguranţă, inexact definită. Pe de altă parte, eu consider că această acţiune iniţiată de UDMR este o tentativă de retrocedare a arhivelor Statului Român pe criterii etnice, uzându-se de criteriul confesional. Nu se poate aşa ceva! La constituirea acestor fonduri arhivistice au contribuit şi românii, iar ele nu pot fi retrocedate pe criterii etnice. Aceste arhive au o mare valoare istorică pentru toţi românii din Transilvania”. Vasile Lechinţan consideră că, deşi modul abuziv de preluare a arhivelor bisericeşti este o realitate de necontestat, aceste nu este un motiv de repetare a greşelilor trecutului şi în contemporaneitate. „Trebuie să avem o reconciliere cu trecutul”, spune arhivarul. „Acum nu trebuie să revenim la acele forme de privilegii medievale, de confiscarea a unor arhive, la a căror înfiinţare au contribuit şi românii. Toate aceste demersuri ale UDMR de a reinstaura privilegiile medievale în Ardeal sunt, din păcate, aprobate cu seninătate de politicienii ignoranţi. Este condamnabil că se încearcă, cu jocul politic, lovirea intereselor naţionale”, consideră Lechinţan.
Cortina minciunii
Istoricul orădean Mihai Drecin, liderul Partidului România Mare, filiala Bihor, pune degetul pe rană, arătând modul în care, sub masca unor explicaţii pertinente, UDMR se foloseşte de un model legislativ european pentru atingerea propriilor interese interne. „Modificarea Legii Arhivelor Naţionale este benefică, pentru că se acomodează modelului altor ţări europene, ca şi Franţa, Germania…”, a declarat, în exclusivitate pentru „Spinul”, profesorul Mihai Drecin. „Însă, iniţiatorii şi susţinătorii acestui proiect legislativ au golit, pas cu pas, de conţinut modelul european şi pretind, practic, preluarea fondurilor arhivistice ale şcolilor confesionale şi ale bisericilor. În fond, şi aici este o deformare a realităţii, pentru că, deşi se propune retrocedarea fondurilor documentare către toate bisericile, pe UDMR îi interesează, de fapt, doar bisericile maghiare. Sunt introduse tot felul de condiţii, printre care posibilitatea fotocopierii arhivelor care se vor a fi retrocedate bisericilor maghiare. Dar, în real, este imposibil în termenul propus de amendamentul legislativ”, susţine Drecin. Ca şi concluzie, istoricul punctează: „În momentul în care aceste arhive vor intra în păstrarea bisericilor maghiare, de acolo nu mai iese nimic!”, subliniind ideea că după momentul retrocedării fondurilor arhivistice către culte, niciun cercetător român nu va mai putea avea acces la documente care să ateste istoria noastră medievală şi continuitatea românilor în spaţiul geografic transilvan de-a lungul Evului Mediu.
Niciun pericol
„Nu există niciun fel de presiune din partea conducerii partidului de a vota pentru aprobarea acestor modificări legislative”, spune deputatul PDL Ştefan Seremi, liderul democrat liberalilor din Bihor. „Iniţiativa, o dată adoptată ca şi act legislativ, nu va aduce niciun prejudiciu identităţii naţionale. Prectic, vor fi retorcedate doar documente care ţin strict de activitatea religioasă a cultelor. Nu vor ieşi din Arhivele Naţionale cele cu valoare documentar istorică”, mai spune Seremi.
Reprezentanta UDMR Bihor în Camera Deputaţilor, deputatul Petö Csilla, consideră că reforma Legii Arhivelor Naţionale, în forma în care ea intră în discuţia parlamentarilor, este binevenită. „Din câte am înţeles de la domnul deputat Márton Árpád-Francisc, iniţiatorul proiectului legislative, modificările vor doar să creeze o mai mare transparenţă către public. Se va lăsa la latitudinea cultelor accesul la documente, însă eu consider că bisericile vor da undă verde oricui va vrea să studieze materialul istoric şi nu vor crea un monopol pe documente, aşa cum se crede. Eu sunt pentru descentralizare, aşa că nu văd de ce nu am aplica descentralizarea şi în domeniul arhivelor!”, a concluzionat Petö Csilla.
În opoziţie se declară, pe faţă, liberalii. „PNL nu susţine acele amendamente propuse de UDMR”, spune deputatul PNL Bihor Lucia Varga. „Trebuie respectat dreptul la proprietate, dar trebuie să primeze interesul naţional. Fără a face un motiv de dispută cu UDMR din asta, consider că forma în care şi-a exprimat Uniunea doleanţele în aceste propuneri legislative aduce atingere interesului naţional. Sunt câteva lucruri care sunt de interes naţional şi care trebuie respectate”, declară Lucia Varga.
Coaliţia anti reformă
Cu toate că părerile oficialilor încearcă să acrediteze ideea inexistenţei vreunui pericol iminent de alterare a istoriei neamului prin tretrocedarea arhivelor către cultele religioase, există deja conturat un grup de oponenţi ai amendamentelor susţinute de UDMR, în frunte cu Dinu Giurescu şi profesorul Ioan Scurtu, „oameni care ştiu ce înseamnă istoria”, după cum se exprimă Vasile Lechinţan. Promotori ai mişcării de protest, care vor chiar să îşi exprime nemulţumirile şi în stradă, sunt arhiviştii din Bihor, Cluj, Sibiu, Arad, Sfântu Gheorghe şi Mureş, la care au aderat, într-o alianţă naţionalistă, intelectualii din Asociaţia transilvană pentru literatură şi cultura poporului român „Astra”. În asentimentul lor sunt, după cum confirmă istoricul Vasile Lechinţan, şi reprezentanţii Forumului Românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, care se asociază ideilor exprimate de oponenţii reformei Legii Arhivelor Naţionale.
Oponenţii iniţiativei UDMR, susţinute de coaliţia guvernamentală, spun în cor că aceste modificări propuse la Legea Arhivelor Naţionale au fost puse la punct mai demult, în asentimentul politicii de la Budapesta, însă acum, sub insistenţele UDMR, au fost completate şi, pas cu pas, s-au introdus noi elemente. Lipsa de cunoaştere a unei bune părţi a clasei politice, care consideră că satisfacerea unor cerinţe de protocol politic poate fi considerată un mizilic pentru a-şi păstra puterea, duce la compromisuri asupra cărora nu mai pot reveni. Şi, după cum consideră şi istoricul Mihai Drecin, „nicio altă coaliţie nu mai poate face reparaţia a ceea ce se face acum”.
„Este anormal ca arhive de interes naţional să intre în proprietatea privată a bisericilor maghiare” – Augustin Ţărău, , specialist arhivist
„Retrocedarea arhivelor către bisericie maghiare se leagă de interese de dincolo de graniţă” – Mihai Georgiţă, istoric, cercetător Arhivele Naţionale Bihor
„Funcţia instituţională a cultelor religioase nu este aceea de a păstra, de arhivare. Funcţia lor principală este cea religioasă” – Bogdan-Florin Popescu, preşedinte Federaţia Arhiviştilor din România
Pro şi contra reformei Legii Arhivelor Naţionale
Autori:
- Márton Árpád-Francisc, deputat UDMR
- Kerekes Károly, deputat UDMR
- Máté András-Levente, deputat UDMR
Coautori:
- Dorin Dobrincu, director Arhivele Naţionale ale României (tutarul lui Tismaneanu – Nota Z.O.)
- Nagy Mihályi-Zoltán, director adjunct Arhivele Naţionale ale României
- Turcan Raluca, deputat PDL
- Bode Lucian, deputat PDL
- Irimescu Mircea, deputat PNŢCD
- Cindrea Ioan, deputat PSD
Opozanţi:
- Asociaţia Transilvană pentru Literatură şi Cultura Poporului Român „Astra”
- Forumul Românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş
- Vasile Lechinţan, istoric, referent la Arhivele Naţionale din Cluj Napoca
- Bogdan-Florin Popescu, preşedinte Federaţia Arhiviştilor din România
- Mihai Georgiţă, istoric, cercetător Arhivele Naţionale filiala Bihor
- Augustin Ţărău, istoric, specialist arhivist
Posibile victime:
- Poporul român din spaţiul transilvan, în integritatea sa naţională
Sursa: Spinul Bihorean
