Problema moldovenismului

Deputatul român Ion Popescu, preşedinte al Uniunii Interegionale ,,Comunitatea Românească din Ucraina”, vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Partidului Regiunilor, formaţiunea politică a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare în problemele drepturilor omului, minorităţilor naţionale şi relaţiilor interetnice din cadrul Parlamentului de la Kiev, a acordat un interviu publicaţiei online Info Prut în ultima zi a lucrărilor Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizat în perioada 20-23 octombrie, la Cernăuţi, de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Interviul realizat de Iulia Modiga

Reporter: Domnule Ion Popescu, anul 2012 va fi marcat în Ucraina de recensământul populaţiei. Este posibil să apară anumite surprize cu privire la rezultatele acestui recensământ?

Ion Popescu: Credem că, în linii generale, nu. Pentru că satele în care avem şcoală şi biserică unde se foloseşte limba română, acolo oamenii se vor declara fie ca români, fie ca moldoveni, cum e cazul în satul Noua Suliţă. În regiunea Cernăuţi, la ultimele procentaje ale recensămintelor, începând de la 1959, 1970, 1980, 1989, adică ale recensămintelor sovietice, întotdeauna eram 19,7%, 19,8%, 19,9%. Tot la aceeaşi cifră ca la recensământul din 2009. În regiunea Cernăuţi, întotdeauna natalitatea este mai crescută în satele româneşti decât în cele ucrainene. Sigur că ar trebui să trecem peste 20%, vorbind ca sociolingvist şi specialist în domeniu, însă avem multe sate în care avem biserică românească, dar şcoala e de mult ucraineană, încă de pe timpul Uniunii Sovietice şi sigur că acolo au loc procese de asimilare. Însă natalitatea asta mare ne permite să spunem că vom acoperi ceea ce nu ne ajunge şi tot în jurul de 19% vom fi. În zona Transcarpatiei, de la recensământ la recensământ, numărul populaţiei şi procentul românilor din populaţia Transcarpatiei creşte. La primul recensământ ucrainean, din 2001, pentru prima dată românii i-au întrecut pe ruşi, ajungând a treia etnie în Transcarpatia, după ucraineni şi maghiari. Şi au trecut şi de 3% din populaţia regiunii Transcarpatia. Cea mai mare supriză a fost în 2001, în regiunea Odesa, acolo unde oamenii se declarau ca fiind moldoveni, români se declară 700. La ultimul recensământ sovietic, s-au declarat 143.000, iar la primul recensământ ucrainean, din 2001, s-au declarat a fi moldoveni 123.000. Cei care s-au declarat români au rămas cam tot 700. Care e problema? Problema este că ei nu locuiesc la fel de compact ca noi. Sunt sate mari în care se vorbeşte româna, dar oamenii se declară moldoveni pentru că aşa a fost tradiţia: cei care au fost în Imperiul Austriac eram declaraţi români, cei care erau în Imperiul Rus, apoi sovietic, se declarau moldoveni. La 1812 încă nu exista statul român. Ei ţineau minte că au fost alipiţi la Imperiul Ţarist ca moldoveni şi tradiţia asta a rămas chiar şi în regiunea Cernăuţi. Dacă ne uităm la regiunea Cernăuţi, avem aşa zone istorice: avem Bucovina, unde populaţia se declară a fi română, avem Ţinutul Herţa, unde 97% sunt şi astăzi români, acolo avem un singur sat ucrainean, cu 300 de persoane, şi şcoală ucraineană mai avem numai la Herţa, în centrul raional, unde trăiesc 2000 de persoane, dar unde există biserică românească. Şi în felul acesta, raionul Herţa va rămâne întotdeauna, cel puţin 100-200, chiar 300 de ani aşa cum este: românesc. Nu se va putea schimba nimic. Chiar şi la mănăstirea din Bănceni, cea mai puternică biserică ortodoxă din Ucraina, care ţine de Patriarhatul de Moscova, se predică în limba română, călugării sunt români, chiar şi cei care sunt veniţi din alte părţi învaţă limba română. Cei 200 de copii care au fost înfiaţi de stareţul Longhin, de la orfelinatul de pe lângă mănăstirea Bănceni, la 20 km de oraşul Cernăuţi, sunt educaţi să ştie şi limba ucraineană, dar învaţă în şcoala românească din satul Molniţa. Practic, totul depinde de zonă. Sigur că în zonele Kirovograd, Nikolaev, chiar la Dnepropetrovsk am avut 168 de şcoli în perioada interbelică, în afară de zona asta a Cernăuţiului, a Sudului Basarabiei, a Transcarpatiei, am avut 168 de şcoli înainte de război.

Reporter: În prezent, câte şcoli româneşti au rămas din cele de care amintiţi?

Ion Popescu: Acum nu mai sunt. În zona aia au rămas numai 3 şcoli, unde se predă limba moldovenească, în două sate. În rest, are loc asimilarea. Pentru că în satele respective, populaţia moldovenească, aşa se numea ea, care număra acum 100 de ani cam 140 şi ceva de mii de oameni, nu era populaţie autohtonă, ea era venită, aşezată.

Reporter: Nu există o problemă că se încearcă impunerea unei etnii distincte de cea română, aceea ”moldovenească”?

Ion Popescu: Există o problemă, dar ea are mai mult explicaţii de ordin psihologic, ale omului, personale. Şi mai este problema politică, aceea a existenţei Moldovei ca stat aparte. Mulţi dintre cei care se declară moldoveni, care trăiesc în alte părţi, sunt veniţi din Rep. Moldova. În Rep. Moldova, limba oficială este declarată limba moldovenească şi astfel politica mare de la Chişinău se răsfrânge şi asupra populaţiei din Ucraina. Şi Europa tot joacă un rol aici. Convenţia-cadru cu privire la minorităţile naţionale spune clar că fiecare are dreptul să se declare cum doreşte el.

Reporter: Ce implicaţii poate comporta această distincţie, între ,,moldoveni” şi ,,români”, la recensământ şi în adoptarea acelei legi privind limbile minorităţilor naţionale?

Integral la InfoPrut.Ro

Foto: InfoPrut.Ro

Problema maghiarizarii si “secuizarii”

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş despre recensamantul din Romania

Comunicat de presă

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat desfăşurarea unei extinse campanii de presă, de către liderii formaţiunilor politice şi civice maghiare, prin care se urmăreşte politizarea şi etnicizarea excesivă a unei acţiuni administrative  normale, de recenzare a populaţiei şi locuinţelor ţării, pe baza normelor şi practicii europene în materie.

Prin utilizarea unor mijloace de propagandă și chiar manipulare se urmăreşte creşterea artificială a numărului  etnicilor maghiari, ca bază demografică,  în scopul continuării demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale  pe criterii etnice. Metodele folosite amintesc de practicile din timpul Imperiului Austro-Ungar, când etnia era echivalată cu limba vorbită cel mai bine dar și de perioadele recente, după 1990, când, opinia publică din ţară şi străinătate era  dezinformată cu privire la existenţa în România a trei, apoi a două milioane de maghiari!

Din analiza discursului liderilor politici şi civici şi ai formatorilor de opinie maghiari, rezultă că obiectivul principal al acestei campanii, este unul electoral, care urmăreşte atragerea a cât mai mulţi aderenţi de către  fiecare formaţiune politică maghiară. Se readuc în dezbaterea publică falsele teze ale pericolului deznaţionalizării maghiarilor din România, ale pierderii drepturilor identitare câştigate, ale discriminării şi intoleranţei practicate faţă de etnicii maghiari, de către Statul Român. Deplângem ipocrizia celor care, pe de o parte solicită împlinirea umană şi profesională,  a tinerilor maghiari pe meleagurile natale, iar pe de altă parte, prin şcolarizarea exclusivă în limba maghiară a acestora, îi pregătesc pentru emigrarea în Ungaria.

Având în vedere consecinţele negative a unor astfel de demersuri, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş solicită instituţiilor abilitate ale Statului Român, răspunzătoare pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a recensământului populaţiei şi locuinţelor, din octombrie 2011, să  asigure:

–  neimplicarea factorilor politici şi etnici în influenţarea rezultatelor recensământului;

– înregistrarea corectă, liber consimţită, a apartenenţei etnice, în mod deosebit a persoanelor cu dublă ascendenţă identitară, a membrilor familiilor etnic mixte, a romilor şi a credincioşilor romano-catolici din Moldova;

– intensificarea controalelor asupra corectitudinii recenzării populaţiei, în  special, în localităţile cu populaţie etnic mixtă.

Consiliul Director al FCRCHM va monitoriza desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor, din octombrie 2011, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, informând instituţiile competente şi opinia publică despre eventualele nereguli şi disfuncţionalităţi.

Nr. 44 din 19 octombrie 2011

Biroul de presă al  FCRCM