Vlad Cubreacov: Numai anul acesta a fost de cinci ori în Ucraina, sâmbătă şi duminica Patriarhul Kiril a efectuat o vizită în regiunea Cernăuţi, s-a aflat o zi întreagă la mănăstirea Bănceni, împreună cu preşedintele ucrainean Victor Ianukovici. Această mănăstire este situată chiar la frontiera cu România, într-un ţinut care este, din punct de vedere etnic, curat românesc –  95% din populaţie sunt români ortodocşi de stil nou –, iar ceea ce face Patriarhul Kiril nu este decât să implementeze o mănăstire de stil vechi şi de limbă rusă în acest ţinut compact românesc şi ortodox din actuala regiune Cernăuţi.

Între aceste două vizite – din nordul Bucovinei şi din Republica Moldova – este o legătură evidentă, pentru că vizita este concepută şi ca o sfidare a Patriarhiei Române, întrucât Patriarhia Moscovei s-a angajat într-o competiţie absolut absurdă cu Patriarhia Română.

Vlad Cubreacov: Patriarhia Moscovei, putem spune, nu atât serveşte Ortodoxia, cât se serveşte de Ortodoxie. Ea a ridicat stindardul ortodox ca acoperire pentru scopurile şi interesele politice ale Kremlinului. Este o Biserică puternic aservită statului rus. Şi acum, Ortodoxia, din păcate, este văzută ca un fel de surogat pentru ideologia comunistă de altădată. Este elementul ideologic unificator al spaţiului fostei URSS. Nu întâmplător Patriarhia Moscovei nu vorbeşte foarte des despre oameni, ea vorbeşte mai mult despre „teritoriul canonic” , ceea ce Kremlinul numeşte „vecinătatea apropiată”, ca un eufemism pentru „zona de influenţă şi control a Moscovei”.

Europa Liberă: Au mai avut loc vizite ale înalţilor stătători ai Bisericii ruse în Republica Moldova. Ne amintim că în toamna anului 2005 regretatul patriarh Alexei al II-lea a vizitat Republica Moldova la invitaţia, pe atunci, a domnului Voronin, în calitate de preşedinte al Republicii. Politica şi religia sunt mână în mână?

Vlad Cubreacov: Această vizită este a treia a unui patriarh rus în Republica Moldova. După Alexei I si Alexei al II-lea, iată, vine şi Patriarhul Kiril. Dar, de fiecare dată invitaţiile au fost făcute la nivel politic. Patriarhul se întâlneşte de fiecare dată cu liderii politici şi niciodată cu credincioşii, care nu au acces la el şi nu pot primi binecuvântarea părintească.

Vlad Cubreacov: Da, dar va fi ţinut la distanţă, pentru că oamenii din securitate, care îi vor asigura paza, vor fi peste 1000 de persoane –  cum a fost şi la Cernăuţi, un efectiv destul de numeros – care îi vor îngrădi pe credincioşi de patriarh: nu vor avea acces nemijlocit. Nimeni nu-i va putea săruta mâna, aşa cum se obişnuieşte în Biserică.

Europa Liberă: Am înţeles că Sanctitatea Sa Kiril, va binecuvânta perechile de tineri care se căsătoresc în această zi, când va fi el la Chişinău.

Vlad Cubreacov: Nu cred că Patriarhul se deplasează de la Moscova la Chişinău pentru a fi naşul de cununie al unui mire şi al unei mirese. Trebuie să aducem în atenţie şi faptului că această vizită, preponderent politică prin semnificaţiile ei, este dorită de toate partidele parlamentare. Am înţeles că Patriarhul se va întâlni cu Vladimir Voronin. Vladimir Filat, care i-a adresat iniţial invitaţia, de asemenea va fi. Domnul Marian Lupu, ca interimar, se va întâlni cu Patriarhul. Sigur, clasa politică urmăreşte, cumva, un scop meschin. S-ar putea să avem alegeri anticipate şi atunci dă bine să ai o poză cu Patriarhul, să te arăţi cumva evlavios şi să extragi dividende electorale din asta.

Vlad Cubreacov: Nu ştiu. Liderul PL, Mihai Ghimpu, ca şi nepotul său, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au făcut dovada că sunt parte a Patriarhiei Moscovei. De fiecare dată i-am văzut la Catedrala din Chişinău –  participând alături de Voronin, Lupu, Filat, Lucinschi sau Urechean, ca să dăm câteva nume –, ca dovadă că sunt parte inseparabilă a acestei comunităţi canonice din cuprinsul Republicii Moldova.

Europa Liberă: Domnule Cubreacov, dar exista un conflict canonic româno-rus în Republica Moldova?

Vlad Cubreacov: Există un diferend canonic româno-rus. El este istoric, provine din anul 1940, ulterior 1944, şi are la bază uzurparea drepturilor Mitropoliei Basarabiei de către Patriarhia Moscovei, şi atunci şi acum controlată de puterea politică de la Kremlin. Din păcate, clasa politică din Moldova, conducerea de stat, nu are o abordare echidistantă şi simetrică faţă de ele două Patriarhii, implicate în acest regretabil şi absurd diferend canonic.

Clasa politică are anumite preferinţe canonice. Reprezentanţii ei se afiliază benevol uneia dintre părţi, şi cooperează exclusiv cu aceasta. Ceea ce demonstrează, o data în plus, că Republica Moldova se află în continuare în sfera de influenţă – cel puţin spiritual-politic – a vechii metropole din răsărit.

Europa Liberă: De ce n-ar fi invitat la Chişinău şi Patriarhul României Daniel?

Vlad Cubreacov: Cred că, într-un demers pozitiv şi constructiv, ar fi trebuit ca premierul Filat şi interimarul Lupu să le adreseze o invitaţie, concomitent, celor doi patriarhi, care să fie prezenţi aici, în văzul tuturor, pentru a transmite un semnal de conciliere, cel puţin de dialog şi cooperare în numele Ortodoxiei. Subiectul unităţii ortodoxe nu este unul de neglijat. Unitatea noastră trebuie să se manifeste întotdeauna în învăţătură, în practici. Este o unitate de suflet, nu o unitate administrativ-teritorială, aşa cum o vede Patriarhia din preajma Kremlinului.

Europa Liberă: În anumite situaţii am văzut feţe bisericeşti de la Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei, care au dat dovadă de unitate, de consolidare, participând la oficierea unor servicii divine împreună.

Vlad Cubreacov: Este un semnal pozitiv. Asemenea cazuri vor recidiva, în sensul bun al cuvântului. Aceste cazuri consolidează un proces care este continuu şi acumulativ, procesul de migrare canonică dinspre Patriarhia Moscovei spre Patriarhia Română, astfel încât astăzi Mitropolia Basarabiei cuprinde peste 25% din populaţia ortodoxă a ţării. Procesul nu se va opri aici, este un fenomen viu, nedirijat, alimentat, sigur, de voinţa clericilor dintr-o parte şi alta, care au renunţat la ură şi confruntare şi au trecut la cooperare şi înţelegere.

Europa Liberă: Programul vizitei Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Kiril la Chişinău a fost modificat, din cate se cunoaşte, el urma să ajungă şi la Comrat, şi la Tiraspol, ulterior aceste vizite s-au contramandat, va fi doar la mănăstirea Curchi. De ce credeţi ca s-a intervenit în agendă?

Vlad Cubreacov: În textul invocat s-a făcut referire la starea de sănătate a Patriarhului şi la recomandările medicilor, ceea ce este fals, pentru că, urmărind atent agenda liderului spiritual rus, vedem că acesta este activ, dinamic, se află în permanentă mişcare în cuprinsul Patriarhiei sale. Motivele trebuie căutate în altă parte. Cauza reală este de natură politică. După ce Patriarhia Moscovei nu numai ca a cochetat cu regimurile separatiste nu doar din Moldova, dar şi din Georgia, ea a alimentat cumva şi anumite tendinţe separatiste în Republica Autonomă Crimeea din Ucraina, tot prin vizite ale Patriarhului Kiril sau ale altor ierarhi.

Vlad Cubreacov: Spuneam la început că Biserica rusă nu ezită să se servească de stindardul Ortodoxiei pentru interese meschine, extrabisericeşti, extraortodoxe, care nu au nimic în comun cu Hristos, cu spiritul adevărat, autentic, al Ortodoxiei noastre. Patriarhia Moscovei, din păcate, a recunoscut întotdeauna şi a creditat moral regimurile din Transnistria, Abhazia, Oseţia de Sud, ceea ce nu dă bine deloc. Ştim că Igor Smirnov, de exemplu, a fost şi preferatul Patriarhului Alexei al II-lea: a fost decorat cu multe distincţii bisericeşti, sunt vreo şapte. Practic, în tot cuprinsul fostei URSS Igor Smirnov este campion absolut la decoraţii bisericeşti. Trebuie să constatăm că, din punctul de vedere al Bisericii ruse, acesta este cel mai exemplar dintre exemplarii creştini din acest spaţiu.

Europa Liberă: Să înţelegem că acum este ignorat, dacă nu ajunge Patriarhul Kiril la Tiraspol?

Vlad Cubreacov: Nu este ignorat. Este o măsură de prudenţă. Este un gest de precauţie pe care şi-l ia Patriarhia Moscovei. Ceea ce nu înseamnă ca aceasta nu va continua să sprijine şi să crediteze moral regimurile separatiste, inclusiv pe cel din Transnistria.

Vlad Cubreacov: De fiecare dată gesturile de sfidare ale Bisericii ruse şi angajarea sa politică în raport cu populaţia Republicii Moldova, cu credincioşii ortodocşi din ţara noastră au, în subsidiar, şi efecte pozitive. Acestea ţin de consolidarea conştiinţei naţionale a populaţiei de la noi, pentru ca lucrurile se percep prin comparaţie. Cu cât insistă Patriarhia Moscovei mai mult asupra aşa-numitului concept al „teritoriului canonic inalienabil”, cu cât aceasta ne vorbeşte despre Republica Moldova ca parte inseparabila a „Sfintei Rusii”, a „Lumii ruse”, a civilizaţiei ruse, cu atât mai mult va exista o forţă de reacţie, de răspuns. În felul acesta, sigur că vizita nu face decât să contureze mai bine, sa clarifice conştiinţa etnica de sine şi ortodoxă a populaţiei din ţara noastră.

Cu siguranţă ca va exista dorinţa de a-l invita la Chişinău şi pe Patriarhul Daniel. Acesta va veni la un moment potrivit, dar vizita sa nu va fi una politică. Va fi o vizită strictamente canonica, spirituală, limitându-se la menirea pe care Biserica o are, cea de a-i sluji pe oameni, de a-L sluji pe Dumnezeu, nu de a se servi de Dumnezeu şi de oameni.