Octavian Goga (jos), St. O. Iosif (în stânga), George Coşbuc (dreapta) şi Victor Eftimiu (în centru)
A fost Goga omorât? Biograful său cere exhumarea şi prelevarea de probe ADN. Plus: 10 fotografii inedite
de Mihai Bacalu / mihai.bacalu @ oradecluj.ro
Directorul Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, Dan Brudaşcu, a declarat marţi, pentru OradeCluj.ro, că va cere autorităţilor o exhumare a rămăşiţelor lui Octavian Goga, pentru efectuarea unei analize criminalistice.
Brudaşcu a realizat o expoziţie cu selecţii din arhiva foto a lui Goga. Imaginile datează din 1938, din ultimele luni de viaţă ale faimosului poet şi om politic. Fotografiile au fost obţinute din arhiva aflată în custodia Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. “Sunt poze care nu au fost niciodată văzute de publicul larg”, susţine Brudaşcu.
Arhiva personală a scriitorului a fost confiscată de Siguranţă, apoi de Securitate, pentru că Goga s-a aflat permanent în atenţia serviciilor secrete româneşti sau străine. “A fost unul din cei mai spionaţi oameni de cultură dintre politicienii români. Poze de epocă cu fostul premier român s-ar putea să existe şi în arhivele unor ţări europene”, crede Brudaşcu.
Pozele îl înfăţişează pe fostul premier alături de personalităţi ale epocii, printre care regele Carol al II-lea şi viitorul rege Mihai, scriitorii Lucian Blaga, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă şi Victor Eftimiu, sau împreună cu soţia sa, Veturia. “Vor urma şi alte grupaje tematice legate de acest subiect, inclusiv cu soţia sa Veturia, despre care se crede că a fost multiplu agent de spionaj”, spune realizatorul expoziţiei.
Cercetător al vieţii familiei Goga, Brudaşcu susţine teza potrivit căreia poetul a fost asasinat. Motivaţia ar fi fost una politică, existând temerea că, într-o coaliţie cu extrema dreaptă, ar fi reuşit să câştige alegerile. “Goga a fost otrăvit cu băutură, la fostul hotel Continental, pe atunci New York. Dilema s-ar putea lămuri, dacă se va realiza o expertiză criminalistică”, susţine Brudaşcu.
Octavian Goga a rămas în memoria românilor atât prin poeziile sale, cât şi prin activitatea politică, care a culminat cu funcţia de şef al Consiliului de Miniştri, în perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Domeniul Goga de la Ciucea este în prezent muzeu, fiind deschis publicului.
Sursa si Galerie Foto: OraDeCluj
Cititi mai jos un fragment din: Octavian Goga, Mustul care fierbe, editura Scripta, 1991
Problema maghiară. Nu vom admite ca toleranţa noastră să fie confundată cu neputinţa
Incontestabil, această fermentaţie nu poate da nimănui impresia unei vieţi de stat solide şi garanţia unei maturităţi politice. Cu acest temperament maladiv, în care dorul de aventură este sfătuitorul de căpetenie, sufletul din vecinii îmbibat de viziuni strălucitoare se lasă lesne atras spre orice prăpastie. Cu deosebire vremile de-acum cu perpetua lor balansare şi incertitudine favorizează şi mai mult aceste crize de iluzionism politic. Cele mai neînsemnate zvâcniri postume ale conflagraţiei uriaşe de ieri în ţara lui Horthy provoacă perturbaţii zgomotoase, aruncând pe planul întâi din nou mirajul Ungariei lui Ştefan cel Sfânt şi o lungă serie de apetituri înfrânte…
În astfel de împrejurări, Ungaria constituie o problemă de salubritate internaţională, care interesează deoparte statele din Europa Centrală şi mai ales pe moştenitorii târzii ai unui patrimoniu naţional. Nu se va mira nimeni deci, dacă o asemenea vecinătate trezeşte şi la noi, ca şi în ţările mărginaşe, o legitimă încordare şi o pipăire periodică a sacului de cartuşe, indiferent de atitudinea mai mult sau mai puţin vitejească a jandarmilor unguri de la frontieră.
O prevedere militară este poate unica reţetă care asigură liniştea tuturora.
(…) Sunt profund greşite aceste impulsuri care măresc zilnic distanţa ce ne desparte. Răceala şi neîncrederea societăţii conducătoare maghiare din Ardeal nu poate avea alte consecinţe decât resuscitarea unui legitim egoism de rasă la noi. Această vâltoare nu ne va da putinţa să realizăm o sumă de binefaceri pe seama unor oameni, care găsindu-şi rostul în cadrul ideii de stat român, au tot dreptul să ceară o ocrotire frăţească.
Se pretinde însă o coborâre pe pământ, o împrietenire cu realitatea.
Iniţiativa unui spirit nou trebuie să se întrevadă în tabăra conducerii ungureşti din ţară, altfel, stăruind pe calea începută, riscă să primejduiască reale interese. Nu mai e nevoie să o repetăm că o mână onestă de prietenie noi nu vom refuza niciodată, – dar nici nu vom admite ca toleranţa noastră civilizată să fie confundată cu neputinţa.
Aşteptăm cuvântul sincer şi cavalereşte rostit, care va avea şi răspunsul nostru limpede.
