Troita ridicata de membrii Miscarii Legionare din Rosia Montana, in anul 1933, in cinstea capitanului Legiunii lui Avram Iancu, legendarul preot Simion Balint, inmormantat in curtea bisericii greco-catolice din sat (nu se daramna si nici nu se stramuta, contrar afirmatiilor mincinoase ale “salvatorilor” lui Soros).
Simion Balint (n. 10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj – d. 16 mai 1880, Roșia Montană), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului). A fost unul dintre revoluționarii români și a luptat alături de Avram Iancu ca prefect al Legiunii Arieșului.
A avut de suferit din partea guvernului austro-ungar. Pentru că se plânsese de fărădelegile ce se făceau în Roșia și Abrud de către oamenii stăpânirii, S. Balint a fost închis la Abrud, casa i-a fost răscolită și i s-au luat toate hârtiile scrise ce s-au găsit. Dintr-o nefericită întâmplare, casa în care a fost închis a luat foc. El abia a putut ieși desculț și cu capul descoperit. Văzându-l oamenii, a fost deajuns ca unuia să-i vină în gând și să spună că el a dat foc casei, pentru ca toți să-l învinovățească și să-l bată, deși soldatul galițian Tutsek care-l păzea le-a arătat că nu Balint poartă vina. În urma acestei bătăi, a stat bolnav câteva săptămâni la Roșia, de unde l-au luat „și în miez de noapte și cu capul gol l-au pus într-un car și l-au exportat la Aiud, ca să-l înfunde în vestitele temnițe de acolo.” [1] La cererea făcută de Adunarea Națională ținută la Blaj, a fost pus în libertate.
Simion Balint a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredintat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de înalte calități ostăsești, încât Imre Hatvani, unul din șefii militari ai revoluției maghiare, suferind mai multe înfrângeri din parte-i, a afirmat că „dracul să se mai bată cu popii” .
După revoluție, Simion Balint s-a retras în parohia sa din Roșia Montană, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A fost căsătorit cu fiica preotului Zacheu Golgoțiu și a avut o fată, Ana Balint, mama folcloristului Enea Hodoș. (Wikipedia)
1. E. Hodoș, Din trecut, în “Biblioteca noastră”, nr. 27-28, 1900, p. 102
Preluare Roncea.ro