Îndurerată familie,

Îndoliată adunare,

Dragi camarazi şi prieteni,

Nu puteam să-mi imaginez vreodată că mă voi afla în ipostaza de a-l conduce pe ultimul său drum pe prietenul, colaboratorul apropiat şi camaradul de luptă, generalul Ştefan Alexie.

Desigur, ştim că este în ordinea naturală a universului ca viaţa noastră să aibă un început şi un sfârşit. Totuşi, acest din urmă moment este extrem de greu de depăşit.

Ne despărţim îndureraţi de cei apropiaţi şi ne cuprinde consternarea când viaţa celor dragi nouă se frânge dramatic astfel încât cuvintele sunt foarte sărace pentru a putea exprima ceea ce cu adevărat simţim.

Într-o astfel de împrejurare, venită din implacabilul destinului, s-a stins flacăra intensă a vieţii generalului Ştefan Alexie.

Viaţa şi cariera omului care pleacă dintre noi pe drumul infinitului, au fost situate pe coordonatele unei onestităţi exemplare şi al devotamentului faţă de compatrioţi şi adevăr. Iubind oamenii şi înainte de toate Patria, s-a pus în serviciul neamului său şi a servit România sub drapel mai bine de patru decenii.

În întreaga sa carieră, dedicată apărării siguranţei naţionale a României, şi-a îndeplinit cu înalt simţ de răspundere îndatoririle, punând mai presus de orice respectul valorilor definitorii ale fiinţei noastre naţionale, atât de greu încercată şi permanent ameninţate de ….să le spunem „vicisitudinile istoriei”.

A parcurs cu strălucire toate treptele ierarhiei militare până la gradul de general şi pe cele profesionale până la înalta deminitate de Secretar de stat în Ministerul de Interne. În perioada de maximă confruntare pe frontul serviciilor secrete, a condus Direcţia naţională de contraspionaj, funcţie în care a fost promovat din cea de şef al Securităţii judeţului Dolj.

O perioadă a vieţii şi activităţii noastre profesionale a fost comună, generalul Ştefan Alexie fiindu-mi colaborator apropiat în calitatea de membru al Biroului Executiv şi Consiliului de Conducere al Departamentului Securităţii Statului, respectiv de Secretar de stat la Ministerul de Interne.

Dar între noi au fost şi legături sufleteşti indestructibile: amândoi am pornit, în etape diferite şi din aceeaşi parte de ţară – Oltenia, şi am avut privilegiul de a învăţa într-o şcoală de excepţie.

Calităţile umane deosebite ale celui care a fost generalul Ştefan Alexie, dragostea de adevăr, spiritul de dreptate, iniţiativele  avute, străduinţele depuse şi rezultatele obţinute, dar mai cu seamă dominanta spiritului de omenire ce-l caracterizează, l-au făcut respectat, iubit şi niciodată uitat de toti cei care l-au cunoscut prin faptele vieţii sale.

Exemplu de onestitate politică şi civism, camaradul nostru a dat dovadă, până în ultima clipă a vieţii sale, de un crez exemplar în forţa principiilor care i-au călăuzit viaţa, asumându-şi lucid, inteligent şi responsabil destinul.

În astfel de momente grele trebuie să ne reamintim de cel mai puternic liant al solidarităţii naţionale: credinţa în România !

În numele acestui crez, disputele şi asperităţile de orice natură trebuie să pălească.

În numele acestui crez, posteritatea şi istoria vor judeca şi aşeza trecerea prin această lume a lui Ştefan Alexie la locul pe drept meritat.

În numele acestui crez, să aducem un pios omagiu omului Ştefan Alexie şi să fim alături de familia sa îndurerată pentru a o întări în faţa ireparabilei pierderi.

Scumpe camarade ALEXIE,

Înainte de a ne despărţi, cei care mai rămânem o vreme, facem legământ de păstrare şi cinstire a memoriei tale.

Fie-ţi calea dreaptă şi luminată, iar sufletul tău să-şi găsească impăcarea în cele veşnice alături de soţia ta devotată !

Adio dragă  Puiule !

Joi, 11 august 2011

Craiova