Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Sinteză  documentară

„Planul de dezvoltare comunitară a maghiarilor ceangăi din Moldova”

Prezenta  Sinteză documentară face parte  dintr-un studiu referitor la problematica romano – catolicilor din Moldova, în mass –  media  maghiară. Documentul redă în extenso Planul de dezvoltare a comunităţii de maghiari – ceangăi din Moldova, intitulat De minimis conceptio.

Programul a fost  elaborat de  „reprezentanţii organizaţiilor civile din Moldova, specialişti şi susţinători ai problematicii ceangăieşti, politicieni, respectiv ziarişti s-au întrunit  în cadrul conferinţei organizate la iniţiativa Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM), în perioada 08-10.04.2011, la Fundu Răcăciuni şi Pustiana, în jud. Bacău. Noul document reprezintă forma „revizuită şi dezvoltată a  planului de acţiune ceangăiesc,  adoptat în urmă cu zece ani,  adaptată la cerinţele actuale”.

„Viitor ceangăiesc – Maghiarimea s-ar extinde în Bacău”

Bacăul s-ar putea transforma în centrul de rezistenţă al sistemului învăţământului în limba maghiară din Bazinul Carpatic, dacă în următorii 10 ani va putea fi fondată şcoala cu predare în limba maghiară.

„ In cadrul conferinţei de trei zile, desfăşurate la sfârşitul săptămânii la Fundu Răcăciuni şi Pustiana, a fost adoptat, la iniţiativa MCSMSZ, un nou Plan de Acţiune Ceangăiesc. La conferinţă au participat specialişti în problema ceangăiască, politicieni, profesori, ziarişti şi pedagogi. A fost adoptată  varianta finală a planului de dezvoltare a comunităţii de maghiari-ceangăi din Moldova, intitulat De minimis conceptio.Primul Plan de Acţiune Ceangăiesc a fost elaborat în urmă cu 10 ani.  Acesta a fost înlocuit acum de noul document adaptat la cerinţele actuale.

Cel mai bogat capitol se referă la învăţământ, iar în introducerea acestuia se arată că nu este suficient ca lupta pentru dăinuirea limbii şi a culturii să fie purtată doar prin intermediul învăţământului.

In document sunt specificate obiectivele pe următorii 10 ani. Cel mai important este predarea limbii maghiare ca limbă maternă în cât mai multe sate ceangăieşti din Moldova şi extinderea ei asupra tuturor copiilor din mediul rural . De asemenea, în grădiniţele cu predare în limba română ar urma să fie introduse preocupări în limba maghiară şi ar urma să fie înfiinţate grădiniţe particulare, grădiniţe bilingve cu program prelungit.  La nivel instituţional, în Bacău ar urma să fie înfiinţat un colegiu cu spiritualitate maghiară, destinat elevilor ceangăi din Moldova care studiază în Bacău, existând posibilitatea ca ulterior, din acest colegiu să se separe un liceu cu predare în limba maghiară sau bilingv. In cazul în care aşa ceva nu va fi posibil, documentul menţionează ca alternative înfiinţarea în Bacău a unui liceu de stat cu predare în limba maghiară sau a unei şcoli administrate de o fundaţie, a unei şcoli organizată pe baze sociale sau a unei clase de a IX-a de limbă maghiară, cu finanţare de la stat.

Documentul face referire şi la Colegiul Ceangăiesc din Miercurea Ciuc: acesta  ar trebui să fie în primul rând o instituţie de învăţământ nu una socială.  Se menţionează, de asemenea, că programul naşilor continuă, că se intenţionează înfiinţarea unei biblioteci şcolare în limba maghiară.

Noul plan de acţiune conţine şi capitole referitoare la cultură, religie, tineret şi economie. Dominaţia din ce în ce mai puternică a limbii majoritare are drept consecinţe pierderea de către maghiarii ceangăi a propriului lor dialect maghiar, schimbarea modului de viaţă prin dispariţia culturii matriale şi a obiceiurilor tradiţionale de pe pământul ceangăiesc. Sub efectul acestui proces, utilizarea limbii maghiare şi tradiţiile culturale ceangăieşti apar în ochii multora ca o alternativă a modernizării, ca surse ale rămânerii pe dinafara dezvoltării şi ale situaţiei defavorizate -se arată în introducerea capitolului despre cultură.  De asemenea, se insistă asupra celebrării cât mai des a liturghiilor în limba maghiară, asupra înfiinţării organizaţiilor de tineret şi a mărcii produs ceangăiesc .

Am discutat cu Solomon Adrian, preşedintele Asociaţiei Maghiarilor Ceagăi din Moldova (MCSMSZ), pe marginea noului document şi a rezultatelor obţinute în cadrul vechiului plan.

-De ce aţi elaborat un nou plan de acţiune?

Solomon Adrian: – Am analizat ce s-a realizat din vechiul plan. Slavă Domnului, au fost destul de multe realizări. Una dintre acestea este extinderea programului de învăţământ. . Ne-am gândit că cel puţin o dată la 10 ani merită să ne analizăm realizările. In felul acesta vom decide ce putem, ce trebuie să facem în următorii 10 ani în interesul dăinuirii comunităţii ceangăieşti.

– Aţi menţionat în noul proiect că aţi dori să înfiinţaţi o instituţie de învăţământ în Bacău. Aţi schiţat şi două alternative. Care credeţi că ar corespunde cel mai bine cerinţelor tineretului?

-Cred că cea mai bună variantă ar fi înfiinţaea unui colegiu cu spiritualitate maghiară, iar următorul pas ar putea fi solicarea introducerii, la una din şcoli, a unei secţii de limbă maghiară.  In Bacău trăiesc foarte mulţi maghiari ceangăi şi nu există nici măcar o instituţie menită să le ocrotească acestora cunoştinţele de limbă maghiară.  Bineînţeles că am dori să întreţinem în continuare şi colegiul din Miercurea Ciuc, însă sunt unii care ţin să îşi continue studiile la Bacău. Sunt sigur că ar fi doritori pentru înfiinţarea unei clase de limbă maghiară, cel puţin pentru început. In viitorul centru ar urma să primească tot ajutorul pe care îl primesc la Miercurea Ciuc, din partea profesorilor, a pedagogilor.

-Din ce fonduri aţi dori să înfiinţaţi acest centru?

-Incă nu avem o sursă clară pentru acest proiect, nu ştiu deocamdată din ce fonduri am putea construi sau achiziţiona o clădire potrivită . Treaba noastră este să căutăm posibilităţi de finanţare prin proiecte, mă gândesc inclusiv la proiecte UE.

-In planul de acţiune  vorbiţi şi despre înfiinţarea unei mărci denumite Produs ceangăiesc. Cum aţi rezolva problema distribuirii ei şi ce produse ar putea purta denumirea de Produs ceangăiesc?

-Distribuirea Produsului ceangăiesc ar putea fi posibilă cu ajutorul autoguvernării judeţului Harghita. Borboly Csaba ne-a şi asigurat de sprijinul său, în schimb nu ştim încă ce produse ar putea fi comercializate sub denumirea de Produs ceangăiesc.

Sursa: www.transindex.ro din 14.04.2011

Propuneri privind planul de dezvoltare comunitară a maghiarilor ceangăi din Moldova

În perioada 08-10.04.2011, reprezentanţii organizaţiilor civile din Moldova, specialişti şi susţinători ai problematicii ceangăieşti, politicieni, respectiv ziarişti s-au consfătuit în cadrul conferinţei organizate la iniţiativa Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM). Scopul primordial al conferinţei organizată la Fundu Răcăciuni şi Pustiana a fost revizuirea şi dezvoltarea planului de acţiune ceangăiesc adoptat în urmă cu zece ani. Putem declara că, conferinţa şi-a atins scopul. Am încheiat o consfătuire de succes şi plină de conţinut. Rezultatul îl constituie noul plan de acţiune, denumit Conceptul de minimis.

Propuneri privind planul de dezvoltare comunitară a maghiarilor ceangăi din Moldova

            Dăinuirea maghiarimii ceangăieşti este o problemă a întregii naţiuni maghiare. Cultura maghiară din Moldova constituie parte a patrimoniului cultural european, motiv pentru care toţi cei care întind o mână de ajutor păstrării identităţii maghiarimii ceangăieşti, acţionează pentru întreaga Europa.

Timp de mai multe decenii, toţi cei care acordă importanţă acestui scop, maghiari şi străini, se străduiesc – potrivit posibilităţilor – să asigure drepturile maghiarimii ceangăieşti, să evalueze cultura acesteia şi să o transforme în patrimoniu comun. In urmă cu un deceniu, prin contribuţia mai multor organizaţii civile a luat fiinţă primul plan de acţiune cuprinzător al maghiarimii ceangăieşti din Moldova. Numeroase elemente ale documentului adoptat atunci s-au realizat: în urma eforturilor depuse de organizaţiile civile din Moldova şi Ungaria, statul ungar, naşii şi intelectualii ceangăi din Ungaria şi diasporă, azi putem vorbi despre multe realizări care atunci erau doar vise.

Constituie o realizare semnificativă faptul că deja în 25 localităţi, peste 1700 copii ceangăi din Moldova au posibilitatea să participe la predarea limbii maghiare în şcoli sau în cadrul unor activităţi extraşcolare sau alte programe culturale pedagogice.

In 2010, în organizarea Fundaţiei Siret – Cleja, în cadrul unei conferinţe, au fost evaluate rezultatele ultimilor 10 ani şi stabilite direcţiile paşilor necesari în domeniul dezvoltării comunitare. Pornind de la constatările consfătuirii din 2010, detailând şi continuând acestea în oglinda schimbărilor intervenite în Ungaria, în perioada 8-10 aprilie 2011, la Fundu Răcăciuni şi Pustiana, a avut loc o nouă consfătuire pe tema planului de dezvoltare comunitară a maghiarimii ceangăieşti.

Participanţii au salutat faptul că guvernul ungar a iniţiat elaborarea unei noi strategii a politicii naţionale, la care a contribuit şi Conferinţa Permanentă Maghiară (MAERT) prin elaborarea strategiei pentru maghiarii care trăiesc dispersaţi care face referire şi la problematica ceangăilor.

Cu prilejul consfătuirii de la Fundu Răcăciuni şi Pustiana, în baza planului de dezvoltare comunitară a maghiarimii ceangăieşti din Moldova (având denumirea de lucru: Conceptul de minimis), dezbătut şi modificat după o pregătire de mai multe luni, supunem atenţiei echipei de creare a strategiei politice propunerile şi concluziile cuprinse în prezentul document, adoptat de conferinţă şi patru organizaţii civile din Moldova.

Starea actuală

            Schimbarea lingvistică şi identităţii este un proces social complex, care depinde, printre altele, de învăţământ, sistem instituţional, economie, schimbările intervenite în mediile de viaţă, religie sau social. Conştiinţa identităţii naţionale, civice este în curs de formare. Acum se derulează procesul schimbărilor culturale, al modernizării intensive. In prezent trăiesc 232 mii ceangăi în 7 judeţe din Moldova. Din aceştia 63 mii trăiesc în mediu urban, iar restul în sate. Starea de fapt în ceea ce priveşte limba diferă foarte ult de la sat la sat.

21% din populaţia ceangăiască vorbeşte limba maghiară (cca. 50 mii persoane), iar 6% au cunoştinţe pasive.

Problema nu trebuie abordată doar la nivelul comunităţii, ci la nivelul indivizilor – continuarea activităţii este importantă şi din perspectiva indivizilor.

Maghiarimea ceangăiască trăieşte în trei mari blocuri: Moldova, Bazinul Carpatic (mai multe mii de persoane) şi dispersaţi în întreaga lume , aproximativ 80 mii de persoane.

Invăţământ

            Invăţământul este o condiţie importantă, dar nu suficientă pentru păstrarea limbii şi culturii. 8-9 mii copii ceangăi, sub 18 ani, înţelege sau vorbeşte limba maghiară – dintre aceştia, în prezent, 1.700 au posibilitatea să participe la programele educaţionale.

–         extinderea în mai multe sate ceangăieşti din Moldova a predării ca limbă maternă a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română; în locurile unde deja există, pe cât este posibil, aceasta să fie extinsă astfel încât să fie cuprinşi toţi copiii, de la grădiniţă până la clasa cea mai superioară din localitate (săptămânal 3-4 ore de limbă maghiară + săptămânal 1 oră de istoria minorităţilor). In prezent, predarea limbii maghiare se desfăşoară în 25 localităţi ceangăieşti (în 14 în cadrul programei şcolare, iar în 11, deocamdată, doar în cadrul unor activităţi extraşcolare), în alte 25 localităţi nevoie urgentă de aceasta şi în încă 30 sate ar avea sens.

–         implicarea copiilor în proporţie mai mare în locurile unde în prezent se desfăşoară predarea

–         introducerea în grădiniţele cu predare în limba română a activităţilor desfăşurate în limba maghiară (după modelul şcolilor)

–         înfiinţarea de grădiniţe particulare (potrivit noi Legi a educaţiei naţionale, Legea nr.1/2011, ultimul an de învăţământ din cadrul grădiniţei este obligatorie)

• -grădiniţe bilingve (în special în mediul urban)

–         introducerea în procesul de învăţământ în limba maghiară din Moldova a sistemului care să asigure calitate; asigurarea prestigiului formelor de învăţământ în limba maghiară din Moldova

–         activităţi extraşcolare în cât mai multe locaţii, chiar dacă în localitatea respectivă se predă limba maghiară în şcoală

–         ca prim pas, propunem înfiinţarea în municipiul Bacău a unui colegiu de spiritualitate maghiară pentru elevii ceangăi care învaţă în această localitate, existând posibilitatea ca pe termen mediu acest colegiu să se transforme într-o şcoală medie bilingvă/cu predare în limba maghiară (în cadrul Centrului Cultural ce urmează a fi înfiinţat)

–         este necesară combinarea metodologiilor Colegiului Ceangăiesc din Miercurea Ciuc şi a colegiului ce funcţionează în Lunca de Sus: trebuie asigurată alinierea elevilor ceangăi, nu trebuie izolaţi în special elevii din clasele mai mari. După modelul din zona Ghimeş, trebuie asigurate cazarea şi educaţia comună a elevilor secui şi ceangăi.

–         Colegiul Ceangăiesc ce funcţionează în Miercurea Ciuc să fie în primul rând instituţie de învăţământ (nu social), motiv pentru care este importantă introducerea unor condiţii mai stricte. Incepând din toamna anului 2011, asigurarea gratuită a cazării în cămin va fi condiţionată de obţinerea unui punctaj de 7,5 în funcţie de merit şi randament. Sub valoarea de 6 copilul va pierde sprijinul.

–         înfiinţarea Caselor pentru Copii/Case Maghiare în cât mai multe localităţi (acestea nu servesc doar educaţiei, cea mai importantă funcţie a lor este construirea (formarea) comunităţii: dincolo de activităţile de învăţământ, asigură şi activităţi culturale, religioase, de păstrare a tradiţiilor, telecentre, centre informaţionale)

• -asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii (şcoli populare, formare profesională, reprofilare profesională)

–         Biblioteci şcolare maghiare

• -organizarea programului de grădiniţă de vară
• -crearea de relaţii între copiii din Moldova şi Bazinul Carpatic
• -continuarea şi extinderea programului Naşi
• -tabere de vară în Moldova, Ardeal, Ungaria (cu contribuţie proprie, cu un număr limitat de participanţi, ca şi prime)
• -organizarea de concursuri şi asigurarea participării celor care le câştigă la concursuri naţionale, regionale
• -baza de date completă a celor care participă la învăţământ
• -introducerea în învăţământ a aspectelor de igienă mentală
• -implicarea voluntarilor în activitatea de învăţământ
• -asigurarea de mijloace auxiliare speciale, manuale, culegeri de texte, culegeri de probleme
• -tradiţiile locale să aibă caracter obligatoriu în învăţământ: folclor, dans, texte religioase etc.
• -inspector şcolar maghiar în judeţul Bacău
• -importanţa predării istoriei (istoria proprie a ceangăilor şi istoria maghiarilor)
• -asigurarea continuă a spaţiilor locative corespunzătoare pentru profesori

Cultura

            In Moldova se derulează concomitent schimbarea lingvistică şi a stilului de viaţă. Dominaţia din ce în ce mai puternică a limbii majorităţii atrage după sine pierirea dialectului maghiar specific maghiarimii ceangăieşti, iar schimbarea modului de viaţă atrage după sine dispariţia obiceiurilor şi culturii modului de viaţă de pe pământul ceangăiesc. Sub efectul acestui proces, în percepţia multora, utilizarea limbii maghiare şi tradiţiile culturale ceangăieşti reprezintă o alternativă la modernizare, respectiv sunt surse ale situaţiei defavorizate şi a excluderii din dezvoltare. Realitatea însă este alta: maghiarimea ceangăiască tocmai prin integrarea tradiţiilor şi limbii proprii în modul de viaţă modern şi păstrarea acestora şi păstrarea în noile condiţii poate beneficia, în calitate de partener egal, de avantajele modernizării şi va fi capabilă să combată efectele negative ale schimbării modului de viaţă. Scopurile noastre sunt:

–         -conştientizarea elementelor culturii tradiţionale, prezentarea acestora şi integrarea lor în viaţa publică din secolul XXI. Scopul nostru nu este înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber, dar este important să-i facem pe ceangăi să înţeleagă că ocrotirea valorilor trecutului nu înseamnă menţinerea culturii sărăciei.

–         -cultivarea talentelor, popularizarea şi sprijinirea artelor contemporane

–         -trupe de teatru, spectacole cu păpuşi, dans popular, serate muzicale

–         -înfiinţarea în cât mai multe localităţi a Caselor Maghiare

–         -centru cultural în Bacău ((sală de expoziţii, bibliotecă, sală de spectacole) – acestea ar trebui s fie sub acelaşi acoperiş cu centru educaţional, biroul de consultanţă economică şi biroul Tourinform)

–         -birou organizaţional cultural

–         -sprijinirea şi relansarea meşteşugurilor tradiţionale. Sprijinirea artei populare ceangăieşti autentice, relansarea acesteia

–         -organizarea zilelor satului. Cuprinderea păstrării tradiţiilor în manifestările de acest gen deja existente.

–         -integrarea păstrării tradiţiilor ceangăieşti în sărbătorile, manifestările locale

–         -expoziţii tematice ceangăieşti în muzee, instituţii culturale, camere etnografice şi case (centre) etnografice

–         -programe culturale pentru copii

–         -în colaborare cu localităţi din Bazinul Carpatic: expoziţii comune, tabere pentru copii, cunoşterea reciprocă a artei populare, zi ceangăiască

–         -crearea relaţiilor de specialitate între instituţiile din judeţul Bacău şi instituţii şi muzee din Bazinul Carpatic

–         -managementul programelor culturale ceangăieşti, organizarea unor spectacole

Religie

      Secularizarea a influenţat Tinutul ceangăiesc doar în măsură mică: biserica joacă un rol important în viaţa socială, educaţia copiilor. In comunităţile maghiare ceangăieşti numărul celor care aleg o carieră bisericească depăşeşte cu mult media europeană. Constituie însă o gestionare greşită a acestei valori faptul că, în ultimele decenii, conducerea bisericii romano-catolice din Moldova doreşte să transforme această biserică într-o confesiune omogenă românească, similară cu ortodoxia, împiedicând exercitarea credinţei în limba maghiară, respectiv prin exercitare de presiuni şI prin alte mijloace asupra celor care utilizează limba maghiară în viaţa cotidiană. Execercitarea credinţei în limba maghiară, precum autorizarea slujbelor în limba maghiară, nu numai că nu ar dăuna, dar ar consolida credinţa şi nu ar avea ca rezultat crearea unei situaţii defavorabile catolicismului, ci ar conduce la desăvârşirea în România a egalităţii acestuia. In ceea ce priveşte interesele credincioşilor, biserica şi organizaţiile civile maghiare ceangăieşti nu trebuie să se considere adversari, ci parteneri. Scopurile noastre sunt:

–         -celebrarea slujbelor în concordanţă cu posibilităţile, ocaziile şi cerinţele locale

–         -dialog mai intens cu Episcopia şi preoţii din Iaşi

–         -includerea în activitate a unor organizaţii ecleziastice din Bazinul Carpatic (surori şcolare)

–         -atragerea acasă a preoţilor de origine ceangăiască (solicităm sprijinul episcopilor din Moldova, Ardeal şi Ungaria – similar cazului celor doi preoţi din Iaşi care momentan activează la Budapesta)

–         -creşterea frecvenţei slujbelor religioase permise în biserici, potrivit deciziei Sinodului (slujbe pentru grupuri), crearea a cât mai multor ocazii

–         -introducerea unor elemente tradiţionale în slujbele celebrate în limba română (cântece, rugăciuni maghiare – potrivit ocaziei, perioadei)

–         -Coruri, cercuri de rugăciuni, grupuri de citire a rozariului în localităţile ceangăieşti din Moldova

–         -Pregătirea ceangăilor din Moldova pentru primirea slujbei celebrate în limba maghiară (pe cât posibil, în colaborare cu Episcopia Iaşului, efectuate de persoane specializate, pe cât posibil ecleziastice)

–         -introducerea limbii maghiare în alte activităţi religioase (spovedanie, rugăciunile dinaintea slujbelor etc.)

Tineret

            In ceea ce priveşte tineretul, ne aflăm în punctul minim al procesului de pierdere a valorilor. Se pare că ordinea socială tradiţională se destramă. Scopurile noastre sunt:

–         -crearea de programe comunitare

–         -înfiinţarea şi sprijinirea unei organizaţii de tineret de sine stătătoare

–         -asigurarea perfecţionării (de specialitate, lingvistice)

–         -asigurarea funcţionării cluburilor de tineret

–         -organizarea de activităţi sportive

–         -implicarea lor în programe economice, politice, educaţionale, de voluntariat

–         -formarea, atragerea şi menţinerea acasă a intelectualilor ceangăi prin crearea de locuri de muncă

Economie

      Condiţia importantă a păstrării identităţii şi limbii este crearea unor investiţii aflate în     proprietate maghiară (ceangăieşti şi din Bazinul Carpatic), în cazul cărora comunicarea se desfăşoară în primul rând în limba maghiară. Prezentarea carierelor de succes ale unor maghiari ceangăi. Scopurile noastre sunt:

–         -elaborarea unei evaluări economice, prezentarea acesteia potenţialilor investitori, colaborare cu specialiştii potriviţi şi instituţiile guvernului ungar

–         -atragerea investitorilor din Ungaria (forţă de muncă mai ieftină, potenţial turistic, veridicitatea artei populare, posibilităţi de accesare de diferite fonduri: este regiunea cea mai săracă a UE)

–         -pregătirea, sprijinirea şi formarea investitorilor ceangăi din Moldova: seminarii, întâlniri de specialitate, întâlniri de afaceri, consiliere, elaborare proiecte

–         -sprijinirea investitorilor tineri

–         -surse de creditare, identificarea posibilităţilor

–         -birou de dezvoltare economică (proiecte, surse de creditare, identificarea posibilităţilor, accesarea fondurilor de stat din România sau unionale)

–         -crearea reţelei de turism rural, relaţii cu agenţiile de turism din Bazinul Carpatic, crearea unor pachete de oferte turistice, crearea de centre de tabără (excursii pentru elevii din Bazinul Carpatic)

–         -îmbunătăţirea legăturilor de transport în comun între localităţile din judeţul Bacău şi Ardeal, cursă aeriană Bacău-Bucureşti

–         -sprijinirea agricultorilor ceangăi din Moldova (formare etc.), pentru ca produsele lor să ajungă pe pieţele din Ardeal şi internaţionale

–         -după modelul Produs secuiesc, crearea mărcii Produs ceangăiesc

–         promovarea meseriilor tradiţionale

–         -crearea unui lanţ de comercializare a produselor de artă populară

–         -activitate de lobby economic

–         -activitate de management cultural.

Reprezentarea maghiarimii ceangăieşti în viaţa publică

      In scopul dinamizării reprezentării intereselor maghiarimii ceangăieşti şi a dialogului maghiar-român este necesar ca în autoguvernările (adunările generale) locale şi judeţene să acceadă, cu sprijinul organizaţiilor maghiare din România, cât mai mulţi reprezentanţi. In 2008 am reuşit să avem rezultate în acest domeniu: Arini este prima comună unde un reprezentant local a ajuns în organismul decizional. Este nevoie de extinderea acestui model în scopul desăvârşirii egalităţii în drepturi a maghiarimii ceangăieşti.

–         o platformă ce cuprinde organizaţiile din Moldova: înfiinţarea Consiliului Consultativ Ceangăiesc, ai cărui membrii sunt organizaţiile maghiare ce funcţionează în Moldova. Consiliul se întruneşte semestrial, evaluează priorităţile şi asigură cadrul necesar consultării şi împărţirii sarcinilor

–         Sprijinirea înfiinţării unor noi organizaţii civile, creşterea autonomiei filialelor AMCM existente

–         sprijinirea creării şi oficializării reţelei de localităţi şi judeţe înfrăţite

–         sprijinirea dezvoltării infrastructurii (drumuri, canalizare, iluminat public)

Problema cetăţeniei

            In calitate de comunitate originară din Ungaria din punct de vedere istoric, datorită încetăţenirii facilitate, membrii maghiarimii ceangăieşti au posibilitatea să obţină cetăţenia ungară. Datorită faptului că sunt în afara Bazinului Carpatic, precum şi din cauza asimilării avansate, ceangăii se află într-o situaţie defavorizată în ceea ce priveşte informaţiile privind această posibilitate, documentele necesare, dovedirea cunoştinţelor lingvistice, completarea corectă şi înaintarea formularelor, documentelor. Conform principiului egalităţii este necesară eliminarea acestor impedimente. Obiectivele noastre sunt:

–         Evaluarea efectivului celor care pot beneficia de posibilitatea oferită de noua procedură de încetăţenire

–         sprijinirea celor care doresc să obţină cetăţenia ungară astfel încât procesul să fie rapid şi cu cheltuieli cât mai reduse

–         în domeniul accesului la informaţii privind cetăţenia (în primul rând prin informări personale în satele ceangăieşti-maghiare), asigurarea egalităţii în şanse în cazul maghiarilor de pe pământul ceangăiesc, în colaborare cu organizaţiile competente din Ungaria şi Ardeal (ex.: centrele pentru democraţie)

Recensământ, alegeri

            Este necesar ca la declararea datelor specifice recensământului privind religia, identitatea naţională şi limba maternă, maghiarii ceangăi să dispună de informaţiile corespunzătoare. Scopurile noastre sunt:

–         referitor la recensământ, este necesară organizarea pregătirii, informării a recenzorilor maghiari

–         la alegerile UE, parlamentare şi locale va fi nevoie, în cât mai multe locuri, de candidaţi şi membri ai comisiilor de numărare a voturilor aleşi din rândul maghiarimii ceangăieşti, sub culorile formaţiunilor politice maghiare

–         sprijinirea candidaţilor UDMR, PCM, CNMA sau independenţi care îşi asumă calitatea de maghiar: consilieri în consiliile locale, primari, consilieri în consiliul judeţean

–         organizaţiile noastre civile nu sprijină în mod expres nicio formaţiune politică, însă colaborează cu fiecare în vederea obţinerii scopurilor comune şi solicită sprijin de la conducerea naţională a acestora în scopul realizării obiectivelor

–         Politică externă ceangăiască şi politică naţională

–         să existe ambasadori ai bunăvoinţei ceangăi în toate regiunile lumii

–         -internaţionalizarea cauzei ceangăieşti (UE, SUA etc.)

–         crearea relaţiilor cu minorităţile care luptă pentru cauze similare şi acţiuni comune cu acestea

Comunicare sistematică: cu Vatican, cu Bucureşti: Parlament, administraţia de stat, Guvern, Ambasada Ungariei la Bucureşti,  cu autoguvernările din Ardeal, cu Ungaria , cu UE.

In domeniul comunicării

            In ultimii ani, referitor la problematica ceangăiască, gradul de informare a opiniei publice din Ungaria, respectiv Ardeal s-a îmbunătăţit. Suntem rămaşi însă în urmă în ceea ce priveşte informarea comunităţii ceangăieşti din Moldova şi a opiniei publice româneşti, care a manifestat un interes foarte scăzut faţă de maghiarimea ceangăiască din Moldova, iar puţinele inform aţii care au ajuns la aceasta se circumscriu în mare măsură conceptului stat român naţional. Scopurile noastre sunt:

–         informare la nivel mondial (despre ceangăi)

–         portaluri pe Internet

–         prezentarea continuă a temei în mass-media

–         şiruri de prelegeri cu caracter informativ

–         propagarea conţinuturilor în limba română

–         campanii de comunicare în Ardeal, informare autentică

–         realizarea unor filme documentare şi predarea gratuită a acestora postului TV românesc

–         informări despre programe culturale etc.

–         informare în Moldova (pentru ceangăi)

–         înfiinţarea unui post de radio cu emitere terestră (FM) – redacţia în Moldova

–         sprijinirea postului de radio ce funcţionează pe Internet

–         publicaţie bilingvă – redacţia în Moldova

–         posturi de radio comerciale rurale (după modelul Luizi Călugăra)

–         soluţionarea emiterii terestre a postului Maria Radio

–         prezenţa în mass-media de expresie română

–         introducerea diferitelor posturi TV în limba maghiară în pachetele de programe ale societăţilor de televiziune prin cablu, popularizarea acestora în Tinutul Ceangăiesc

–         informări despre programe culturale etc.

In domeniile sănătate, social şi protecţia mediului

            Trebuie demarate programe în scopul creării condiţiilor sociale, de sănătate şi protecţia mediului a Tinutului Ceangăiesc sănătos. Scopurile noastre sunt:

–         prevenire (evaluări, informări cu scop preventiv)

–         acordare de ajutor în cazuri grave

–         colaborare cu autorităţile, instituţiile sanitare

–         construirea comunităţii, modele de familii şi rolul acestora

–         asigurarea apei potabile în localităţile cu populaţie maghiaro-ceangăieşti

–         campanii de informare, educaţie sanitară, analize profilactice

–         conservarea valorilor ecologice la pământului ceangăiesc

–         menţinerea curăţeniei pârâurilor, râurilor

–         sprijinirea gestionării moderne a deşeurilor

–         energie verde, eficacitate energetică

–         Cercetări ştiinţifice

–         în primul rând este nevoie de cercetări aplicate: evaluări sociologice, sondaje de opinie, prezentarea trendurilor, propuneri pentru lideri

–         adunarea, sistematizarea valorilor etnografice

–         cercetări arhivistice

–         documentarea elementelor culturii tradiţionale (obiecte şi elemente lingvistice – în paralel cu starea lingvistică se deteriorizează şi obiectele)

–         cercetări arheologice profesionale şi obiective în Moldova

–         în muzeele şi instituţiile culturale din Moldova să existe colecţii ceangăieşti şi specialişti ceangăi maghiari.

 

Pustiana, 10 aprilie 2011

 

–         Solomon Adrian – Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova

–         Nyistor Tinka – Asociaţia Szent Istvan

–         Bartha Andras – Asociaţia Pentru Casa din Pustiana

–         Pogar Laszlo – Organizaţia Judeţeană a UDMR Bacău

–         Hegedus Dora – secretarul conferinţei

–         Specialişti participanţi la conferinţă:

–         Organizaţii din Moldova:

–         AMCM

–         Asociaţia Pentru Casa din Pustiana

–         Organizaţia Judeţeană a UDMR Bacău

–         Asociaţia Szent Istvan din Pustiana

–         Organizaţii şi instituţii din Ardeal şi Ungaria:

–         Ministerul de Externe al Republicii Ungare – Departamentul Proiecte Strategice

–         Guvernul României, Oficiul vicepremierului

–         Consiliul Judeţean Harghita

–         UDMR

–         Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România

–         Fundaţia Pentru Invăţământul Maghiar din Moldova, Budapesta

–         Fundaţia Sf. Elisabeta, Lunca de Sus

–         CNMA

–         Consulatul General al Republicii Ungare la Miercurea Ciuc

–         Fundaţia Teleki, Budapesta

–         Fundaţia Sf. Francisc, Deva

–         Societatea Etnografică Kriza Janos, Cluj Napoca

–         Asociaţia Naşi pentru ceangăii maghiari din Moldova, Budapesta

–         Fundaţia Pentru învăţământul copiilor maghiari din Tinutul Ceangăiesc, Budapesta

–         Specialişti care au luat cuvântul:

–         Bajtai Erzsebet,  Benke Pal,  Berszan Lajos, Borbath Erzsebet, Burus-Siklodi Botond, dr. Hegedus Attila,  dr. Pozsony Ferenc, dr.Tanczos Vilmos, Duma Andras, Ebneth Frigyes, Fekete Reka, Gergely Istvan, Gyorgydeak Lajos, Hegedus Dora,   Laszlofy Pal Istvan,  Marton Zoltan,  Pasztor Gabriella,  Posch Daniel, Sogor Csaba, Szollath Hunor.

–         Moderator: Fazakas Csilla

Organizaţiile din Moldova participante la conferinţă au făcut următoarea completare la planul de dezvoltare comunitară a ceangăilor maghiari din Moldova:

Constatările şi obiectivele planului de dezvoltare comunitară adoptat la consfătuirea din 08-10.04.2011, de la Fundu Răcăciuni şi Pustiana, le considerăm ca fiind direcţia comună a activităţii noastre. Totodată, le vom înainta, spre informare, Guvernului şi Parlamentului din Ungaria, Ambasadei Ungariei la Bucureşti, instituţii cu care dorim să colaborăm şi în viitor în interesul păstrării culturii şi identităţii maghiarimii ceangăieşti. Acest angajament este deschis şi pentru alte organizaţii civile care nu au putut fi reprezentate la consfătuirea de la Pustiana.

10 aprilie 2011

Sursa: www.csango.ro din 12.04.2011

Biroul de presă al CESCH 

Sf. Gheorghe, 10 august 2011

 

Dan Tanasa informeaza: APEL CATRE CEI AFLATI IN CAUTAREA UNUI LOC DE MUNCA. CJ COVASNA organizeaza concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna! DETALII AICI! DATI MAI DEPARTE!

Consiliul Judeţean Covasna organizează la sediul său din municipiul Sfântu Gheorghe, piaţa Libertăţii, nr. 4, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată prin Legea nr. 269/2009, concurs de proiecte de management pentru ocuparea postului vacant de director al Bibliotecii Județene „Bod Péter” – Bod Péter Megyei Könyvtár.