ASPECTE
Occidentul nu se prea inghesuie la Dunare
de Corneliu Vlad
Pe 29 iunie, cand sunt praznuiti Sfintii Apostoli Petru si Pavel, s-a stabilit sa fie si Ziua Dunarii, dar nu prea multa lume stie, iar cine stie, “factorii decidenti”, nu se prea indeamna sa serbeze. De ce ne-am putea bucura, azi, de Dunare, chiar daca a treia parte din traseul fluviului strabate teritoriul Romaniei? Este Dunarea, in cea mai mare parte a sa, fluviu (si) romanesc, dar daca pentru Romania, tranzitia inseamna nu numai dezvoltare si perspective, ci si involutie si deconstructie, Dunarea ofera un exemplu mult prea clar in materie. Un film documentar difuzat mai anii trecuti la TVR2 despre malurile romanesti ale fluviului era de toata jale. Parcursul romanesc dunarean e presarat cu locuri dezolante, unde nu se intampla nimic , pe ramasitele unor porturi si combinate industriala active pana mai ieri-alaltieiri.
Dar Dunarea sta sub o zodie ingrata nu numai in Romania, ci si in context general. Chiar daca este cel mai mare fluviu al Europei Unite, cu un bazin ce cuprinde o cincime din suprafata continentului, strabate o duzina de tari si in spatiul sau locuiesc o suta de milioane de oameni, Dunarea continua sa ramana un actor subaltern, cu prea putin rol in dezcvoltarea si cooperarea europana. Nici extinderea spre Est a Uniunii Europene nu a adus renasterea sperata a fluviului.
Este adevarat ca UE a hotarat, in sfarsit, sa produca si o “Strategie pentru o regiune dunareana prospera”, cum o recomanda o publicatie recenta a Uniunii Europene-Politica regionala, dupa principiul Strategiei similare pentru Marea Baltica, dar Strategia Dunarii nu va avea “nici noi fonduri, nici o noua legislatie UE, nici noi structuri UE”, cum precizeaza, cu sinceritate, in prima fraza a publicatiei, Dirk Ahner, director general in UE. E vorba de crearea unei sinrgii (vai, ce providential cuvant!) si de maximizare a actiunilor, finantarilor etc.
In felul sau a marcat Ziua Dunarii Asociatia de Geopolitica “Ion Conea” si neobositul ei animator, Vasile Simileanu, prin numarul tematic al revistei “GeoPolitica”, intitulat “Axa ponto-danubiana – axa strategica”. Directorul fondator al revistei, acelasi Vasile Simileanu, reaminteste celor interesati si dezinteresati, in editorialul sau, ca Dunarea este una dintre “marile probleme regionale” ale lumii de azi, formeaza nucleul unui sistem geostrategic si geoeconomic in evolutie, din centrul Europei catre Asia centrala si Afganistan. Ea asigura coridoare de acces unice pentru rezervele caspice de energie si pentru bogatiile Asiei centrale catre Europa si pentru fortele coalitiei condusa de Amercia spre teatrele de operatiuni si bazele din Orientul Mijlociu si Asia centrala. Arealul dunareano-pontic, mai observa politologul roman, genereaza si va genera strategii geopolitice, geostrategie si geoeconomice cu implicatii in sfera securitatii zonale si a dezvoltarii unor proiecte energetice si comerciale vitale Uniunii Europene.
Dar Occidentul si institutiiile sale, iar, ca tara, Germania, care ar trebui sa fie intens interesate de gestionarea optima a acestui spatiu, n-au strategii si viziune, nu vor sau nu pot sa se implice mai hotarat si mai coerent. Nici Bucurestiului nu-i este prea clar ce e de facut, desi este parte la o initiativa recenta a UE privitoare la Dunare. Inainte ca bazinul dunarean sa fie reactivat, va trebui sa stim si noi ce-i de facut cu Dunarea, pentru a ne sustine propriile interese.
Sursa: AmosNews
Foto (1939): CIMEC
