Saptamana trecuta, marti, 7 iunie 2011, sala „Avram Iancu” a Palatului Parlamentului a găzduit dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş”, organizată de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al (CESPE) Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita (CESCH), din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Desfăşurate pe parcursul a mai bine de trei ore, discuţiile au pus, faţă în faţă, concluziile la care a ajuns o parte a lumii ştiinţifice româneşti privind adoptarea pe „bandă rulantă” a unor legi fundamentale pentru prezentul şi viitorul poporului şi Statului Român, legi lipsite de orice bază ştiinţifică. De asemenea, au fost puse faţă în faţă acţiunile unor instituţii ale României, ale coaliţiei partidelor arcului guvernamental, cu acţiunile unor politicieni responsabili de soarta naţiunii, senatori şi deputaţi, care au avut bunăvoinţa să le asculte, să reflecteze la consecinţele dramatice pe care le vor genera, să caute răspunsuri la neliniştile lumii ştiinţifice, să găsească acele căi de acţiune care să stopeze continuarea procesului de pierdere a autorităţii Statului Român pe o parte însemnată din inima teritoriului său naţional.
Din multitudinea intervenţiilor, vom reda doar două care reflectă poziţiile unor reputaţi oameni de ştiinţă privind proiectul Legii Statutului minorităţilor – prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi academicianul Dinu C. Giurescu.
Cercetătorul în sociologie Radu Baltasiu, directorul CESPE al Academiei Române, a afirmat că „în contextul actual, Legea Statutului minorităţilor consacră renunţarea de către Statul Român la unele componente ale funcţiilor sale suverane în zonele unde etnicitatea este alta decât cea română. foto2Statul Român nu descentralizează autoritatea, ci renunţă la ea în acele zone unde are deficit de reprezentare. Asistăm astăzi la curioase abandonuri istorice şi la momentul în care statul se retrage din faţa propriilor răspunderi”. Acestea toate îl fac pe cunoscutul sociolog să ajungă la „cea mai serioasă concluzie ca om de ştiinţă. Neputinţa sa de a proteja statul de el însuşi… de a obliga statul să-şi îndeplinească funcţiile sale”. „Această Lege a Statutului minorităţilor – spunea în continuare profesorul Radu Baltasiu – nu are întemeiere, conform legii, pe un studiu foarte serios în teren. Orice reorganizare legislativă, foarte serioasă şi profundă, recomandă, cum de altfel şi aceasta, un proiect de studiu ştiinţific. Altfel, şi eu ca cercetător şi instituţiile de cercetare ale ţării, consumă, banii publici degeaba”. În finalul cuvântului său, Radu Baltasiu adresa un îndemn plenului Academiei Române, universităţilor şi experţilor din această ţară de a-şi spune răspicat cuvântul în aceste probleme de importanţă naţională.
La rândul său, academicianul Dinu C. Giurescu, a atras atenţia asupra faptului că Legea minorităţilor, în actuala sa formă, instituie „un guvernământ al minorităţilor naţionale în România”, şi „ca istoric, ca fiu al tatălui şi bunicului meu, nu-mi vine să cred că partidele politice româneşti nu pot să găsească o soluţie împreună ca să păstreze coeziunea Statului Român, să apere identitatea naţională”… „Vă rog gândiţi-vă, însă, ce se întâmplă dacă majoritatea guvernamentală îşi asumă răspunderea pentru Statutul minorităţilor?! Ce facem şi cum acţionăm în continuare?”, a lansat, în final, reputatul istoric temele de gândire pentru viitorul imediat, care stau în faţa părţii responsabile a clasei politice româneşti, participantă la dezbatere, şi nu numai, cât şi întregii naţiuni române.
Privind manifestarea în ansamblul său, ţin să subliniez faptul că participanţii au apreciat calitatea şi nivelul academic al intervenţiilor şi au hotărât ca principalele concluzii care s-au desprins să fie date publicităţii printr-un comunicat de presă (vezi alăturat). În final, cei care au luat parte la această activitate, au fost unanim de acord a felicita pe cei trei iniţiatori: Eugen Popescu – preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, prof. univ. dr. Radu Baltasiu – director CESPE al Academiei Române şi dr. Ioan Lăcătuşu, director CESCH, pentru excelenta mediere şi organizare a dezbaterilor.
Sursa: Condeiul Ardelean
Foto: Prof Dinu C Giurescu si Av Ioan Pop Sabau
