„Atitudini mic-burgheze. Moldova din mintea noastră”
Pe marginea articolului „Atitudini mic-burgheze. Moldova din mintea noastră”, Dilema Veche, nr. 381, 2-7 iunie 2011. Îmi permit să împrumut titlul de la autorul său (Cristian Ghinea).
Am arătat deja (TVR internaţional, „Români despre români” din 17 mai 2011) că, teoretic, studiul Fundaţiei Soros privind „Republica Moldova în conştiinţa publică românească” nu are decât o slabă fundamentare teoretică, paradigma lui Anthony Smith despre „naţiunea civică” şi „naţiunea etnică” fiind incomplet şi superficial folosite. Naţiunea din paradigma lui Smith ajunge naţionalism în studiul coordonat de dl. Ghinea, naţionalismul fiind, implicit, un lucru „neeuropean”. În ceea ce priveşte cea de-a doua componentă esenţială a oricărui studiu, metodologia, întrebările sun tendențioase, lăsând destul de transparent impresia că sunt parte a unui proiect ideologic (geopolitica unei mari puteri la Nistru).
Dl Ghinea îşi reîncepe atacul la Basarabia spunând că Bulgaria e mai aproape de mentalul românilor decât provincia românească din motive de statistică turistică: românii dau buzna să se simtă bine în Bulgaria, în timp ce doar 7,6% dintre români (a se citi românii din România, că pt. dl Ghinea românii sunt altceva decât “moldovenii”, cetăţenii R.M.). Acest raţionament nu are nici o legătură cu ştiinţa de carte. Păi dacă eu sau dumnealui, sau bunica, nu am fost decât odată la Dorohoi, înseamnă că oamenii de acolo sunt altceva decât români? Criteriul vizitelor în definirea teritorialităţii unui neam nu este nu doar un lucru de noutate absolută, pentru care autorul trebuie felicitat, dar este şi absolut ridicol şi, arată, repet, lipsa de carte a preopinentului.
Pentru că o ţară şi un neam nu ţin de legăturile faţă la faţă, ci de legăturile simbolice şi de rudenia de sânge. Iar dacă uniunea simbolică este înjosită sau urmărită penal, cum era în R.M.-ul lui Voronin sau este văzută cu sclifoseală dictatorială ca în cercurile intelighenţiei de la noi, ea se retrage, devine invizibilă ideologic, se tezaurizează, ca orice mişcare de rezistenţă.
Dl Ghinea nu este doar victima propriei inculturi, la modă astăzi de altfel. Dumnealui este victima unui agresor mai subtil, care ţine sub jug bună parte din intelectualitatea care se ocupă cu chestiunea naţională de la noi şi de aiurea: confuzia dintre naţiune şi ideologie. Problema este răspicat ilustrată la Gellner, şi, pe alocuri, chiar de mai lucidul Anthony Smith de unde dl. Ghinea s-a inspirat, fără să-l citească însă prea bine. Disocierea este rezultatul fracturii dintre simţire şi raţiune, evidentă dramatic odată cu Revoluţia Franceză. Numai intelectualii cu conştiinţă de sine au acces la această gravă problemă a spiritului european. Simplii executanţi în solda intereselor străine nu au cum să-şi vadă nefericirea, din motivele obiective expuse mai sus. Patriotismul, dle Ghinea, nu e o problemă de prostie, ci, de sacrificiu, în zilele noastre. Iar în ştiinţă, patriotismul înseamnă asumare, adică raţiune cu empatie, combinaţie greu accesibilă multora.
O ultimă menţiune. Inşi cu cultură neterminată, chiar dacă acoperiţi de funcţii, diplome, dar cu interese agresive, ca dl. Ghinea, pot bifa o prezenţă relativ constantă în peisajul „societăţii civile” nu doar cu ajutorul banilor consistenţi din afară, dar mai ales ei confirmă complexul de inferioritate al noii clase de mijloc cu aspiraţii intelectuale de la noi. Cu acelaşi tip de studii neterminate în raport cu marile sensuri, cu aceeaşi atitudine de respingere faţă de român-românesc, despre care discută „cu toleranţă” şi cu condescendenţă despre neamul lor, ca şi când ei ar fi devenit deja marţieni. Ceea ce nu ar fi exclus. Toynbee spunea că intelighenţia estului este singura clasă socială fără loc, şi de aceea foarte agresivă: nu se regăseşte nici în Vest, faţă de care se simte complexată, nici în Est, pe care îl dispreţuieşte. Eh, în cazul dlui Ghinea, Estul pe care-l dispreţuieşte este doar cel românesc, că doar se potriveşte bine cu interesele altora la Nistru.
În final, nu pot să nu remarc că, dacă sunt prostul lui, înseamnă ca nu are, săracul, alte mijloace de comunicare, mai exact, nu are argument. Si nu are cum sa aibă, că are şcoală pe puncte. Dovadă sondajul făcut după ureche. Şi mai e o chestiune interesantă. De ce trebuie să-şi încheie dl. Ghinea materialul spunând „că îi iubim pe basarabeni chiar mai mult decât pe nemţi”? Gura păcătosului adevăr grăieşte. Doar de la nemţi ia banii. Dar oare asta vor nemţii în România ca vector de influenţă? „Ghinea”?
(Doar uitati-va la el: foto! Nota Z.O.)
Radu Baltasiu
Pornind de la Fundatia Soros ataca Romania si basarabenii. Un “studiu” mincinos reacrediteaza tezele “moldovenismului”
Vezi si Blog Pentru Basarabia: Un fals marca Soros: studiu sociologic făcut de politologi
