Fostul nostru coleg de presa si director al agentiei Newsin, Cosmin Popa, acum cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române, ne informeaza:

Recent, în Alba-Iulia a avut loc cea de a IV-a reuniune a Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural din Roșia Montană (GIMPCRM), consacrată politicilor locale de dezvoltare, problemelor comunității locale și influenței pe care acestea o au asupra situației patrimoniului cultural.
Pe lângă membrii GIMPCRM, la reuniune au participat arhitectul șef al Județului Alba, dna Eugenia Mărginean, primarul localității Roșia Montană, dl. Eugen Furdui,  directorul Direcției Județene de Cultură Alba, dl. Matei Drîmbărean, directorul general și directorul-adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, dl. Gabriel Rustoiu, respectiv dl. Inel Constantin, prof. univ. dr. arh. al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, dl. Alexandru Sandu și reprezentanți ai companiei miniere.

Va rog sa cititi principalele concluzii ale reuniunii in materialul atasat, care cuprinde si datele de contact in vederea furnizarii de informatii suplimentare. Va multumesc pentru atentia acordata materialului!

Toate cele bune!

A patra întrunire de lucru, la Alba Iulia/

GRUPUL INDEPENDENT PENTRU MONITORIZAREA PATRIMONIULUI CULTURAL DIN ROŞIA MONTANĂ CAUTĂ SOLUȚII REALISTE DE SUSȚINERE A COMUNITĂȚII ȘI A PATRIMONIULUI

• O bună conservare a patrimoniului din Roșia Montană se poate face doar în condițiile unei dezvoltări economice solide a zonei
• GIMPCRM a recomandat Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia să demareze discuțiile cu Muzeul Național de Istorie a României și cu Muzeul Național al Satului, în vederea realizării unui Muzeu al Țării Moților

La sfârșitul lunii mai, în Alba-Iulia, a avut loc cea de a IV-a reuniune a Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural din Roșia Montană (GIMPCRM), consacrată politicilor locale de dezvoltare, problemelor comunității locale și influenței pe care o au acestea asupra situației patrimoniului cultural.

Pe  lângă membrii GIMPCRM, la reuniune au participat arhitectul șef al județului Alba, dna Eugenia Mărginean; primarul localității Roșia Montană, dl. Eugen Furdui;  directorul Direcției Județene de Cultură Alba, dl. Matei Drîmbărean; directorul general și directorul-adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, dl. Gabriel Rustoiu, respectiv dl. Inel Constantin; prof. univ. dr. arh. Alexandru Sandu de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” și reprezentanți ai companiei miniere.

Principalele obiective ale reuniunii au fost acelea de a determina locul pe care îl ocupă Roșia Montană în strategiile de dezvoltare ale autorităților județene și locale și cunoașterea exactă a problemelor comunității din Roșia Montană, având în vedere că acestea sunt hotărâtoare pentru succesul oricărui efort de conservare și de valorificare a patrimoniului.

Participanții la reuniune au fost unanimi în a sublinia faptul că o bună conservare a patrimoniului nu se poate face în condițiile unei dezvoltări economice precare a zonei în care se află Roșia Montană. Potrivit arhitectului șef al județului Alba, dna. Eugenia Mărginean, vocația localității este una minieră, dar aceasta presupune o abordare modernă, durabilă, responsabilă față de mediu și patrimoniu. În acest context, dna. Eugenia Mărginean a arătat că autoritățile județului Alba, atunci când evaluează oportunitatea derulării proiectului minier în Roșia Montană, pun accentul pe păstrarea legăturilor cu zona înconjurătoare, prin construirea de drumuri alternative celor afectate de exploatare, a drumurilor de acces la monumentele conservate, precum și pe instituirea de zone de protecție în jurul obiectivelor de patrimoniu.

Primarul comunei Roșia Montană, dl. Eugen Furdui a reafirmat caracterul minier al localității, arătând că decizia în privința proiectului minier nu mai poate să treneze, dată fiind situația economico-socială extrem de grea a oamenilor din zonă. Acesta a acuzat superficialitatea modului în care sunt analizate problemele de mediu, de patrimoniu și sociale ale localității, afirmând că în condițiile actuale, cu un peisaj și mediu afectate de fostele exploatări miniere din perioada comunistă, scenariul turistic în absența mineritului este unul nerealist pentru Roșia Montană.

Directorul Direcției Județene de Cultură Alba, dl. Matei Drîmbărean a apreciat calitatea cercetărilor arheologice de salvare, precum și a lucrărilor de conservare a patrimoniului din Roșia Montană, efectuate în cadrul Programului Național de Cercetare ”Alburnus Maior”, desfășurat în perioada 2000-2006, afirmând ca acesta trebuie să fie privit ca un program-pilot de conservare a patrimoniului din Roșia Montană. Acesta a mai arătat că spre deosebire de cazul localităților Alba-Iulia și Blaj, în cazul Roșiei Montane lipsește un plan de dezvoltare durabilă elaborat de stat, în interiorul căruia să fie luate deciziile privind dezvoltarea pe viitor a localității.

Directorul-adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, dl. Inel Constantin, a afirmat că instituția pe care o conduce sprijină ideea înființării unui muzeu al mineritului în Roșia Montană, arătând că acesta poate funcționa atât în formula unui parteneriat public-privat, cât și în aceea a unei filiale a Muzeului din Alba Iulia, în contextul preconizatei dezvoltări a acestuia. Dl. Inel Constantin a mai declarat că Muzeul din Alba Iulia poate furniza asistență pentru organizarea colecției muzeale, compusă din patrimoniu arheologic, construit și etnografic, de natură să pună în valoare nucleul urban din Roșia Montană. Directorul adjunct al Muzeului Național al Unirii a mai arătat că inițiativa companiei miniere de a amenaja o rezervație arheologică, în care să fie incluse zona Păru Carpeni, monumentul circular de la Tău Găuri și galeria Cătălina Monulești este mai mult decât binevenită, reprezentând un real progres pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului din zonă.

În contextul discutării planurilor de amenajare muzeistică din Roșia Montană, prof. univ. dr. arh. Alexandru Sandu a semnalat importanța clarificării situației gestionării galeriilor care vor fi amenajate în Roșia Montană, existând riscul unui vid de administrare din partea autorităților competente ale statului. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit cercetătorului Vasile Moga, membru al GIMPCRM, reputat arheolog implicat în activitățile de amenajare muzeistică a galeriilor romane din Masivul Orlea, după 1990, statul a renunțat la administrarea și protejarea patrimoniul expoziției de acolo, fapt care a facilitat dispariția și degradarea unor importante piese de patrimoniu arheologic din colecție.

În vederea atenuării efectelor distructive pe care le are asupra patrimoniului incertitudinea legată de dezvoltarea Roșiei Montane, academicianul Răzvan Theodorescu și prof. univ Ioan Opriș, cu susținerea unanimă a GIMPCRM, au recomandat Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia să demareze neîntârziat discuțiile cu Muzeul Național de Istorie a României și cu Muzeul Național al Satului, în vederea realizării unui Muzeu al Țării Moților. Prof. univ. dr. Ioan Opriș a mai recomadat Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia adoptarea unei strategii de achiziție pentru artefactele provenind din Roșia Montană.

*            *            *

Despre GIMPCRM

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roșia Montană a fost constituit în luna februarie 2011, din acesta făcând parte, ca membrii fondatori, Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte, Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa. Acestora li s-a adăugat în luna aprilie Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, architect, scriitor și profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.

Înființarea GIMPCRM este rezultatul preocupărilor fiecăruia dintre membri săi cu privire la soarta patrimoniului suprateran și subteran din Roșia Montană, dar, în egală măsură, și al unei reflecții adânci asupra necesității de a găsi modalitățile cele mai eficiente pentru a contribui în mod concret la conservarea vestigiilor istorice din localitate.

Potrivit convingerilor Grupului, patrimoniul cultural este o resursă inepuizabilă care poate să asigure dezvoltarea durabilă a zonei, dar acest lucru nu se poate face decât în condiţiile în care vestigiile istorice sunt cercetate, conservate, restaurate şi puse în valoare la standarde contemporane, iar comunitatea locală conştientizează valorea lor şi le tratează în consecinţă.

În acest sens, Grupul îşi exprimă disponibilitatea de a colabora şi de a asculta opiniile tuturor specialiştilor în domeniu cu adevărat interesaţi de soarta patrimoniului cultural din Roşia Montană. Obiectivul primordial al Grupului este acela de a aduce discuția despre patrimoniul din Roșia Montană pe terenul ferm al argumentelor științifice, respingând orice implicare a sa sau a oricăruia dintre membrii săi în dispute extraprofesionale. De aceea, Grupul este decis să pună consecvent în centrul activităților sale tema conservării și restaurării patrimoniului din zonă, raportându-se strict la problemele sale actuale, încercând însă să găsească și soluții concrete pentru viitor.

Nota Redactiei: Gasiti mai multe relatari despre rezultatele celorlalte sesiuni la revista CLIPA