Noi fronturi pentru dezideratul final: autonomia „Ţinutului Secuiesc“

Scris de Mădălin Necşuţu

Politica paşilor mărunţi (multi – nota Z.O.) şi siguri: Nu cu mult timp în urmă, circa două luni şi jumătate, agresivitatea dorinţelor revanşarde ale Budapestei scăpa chipurile sub forma unor declaraţii rostite de o preaînfierbåntată soţie de ambasador dusă de un val nostalgic cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. „Să ne aducem aminte de stăpånii Ardealului, de domnitorii Ardealului care au înţeles că Ardealul trebuie să fie un pămånt de solidaritate. Trebuie să predăm generaţiilor tinere capacitatea noastră intelectuală, forţa noastră, credinţa noastră, coloana noastră vertebrală. Să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost. Asta vă doresc din suflet“, spunea atunci la Tårgu-Mureş Erzsebet Bajtai, soţia ambasadorului ungar la Bucureşti.
Au urmat tot felul de scuze şi acuze de-o parte şi de cealaltă. Cert este că odată deschis robinetul unor astfel de comportamente agresive, acestea vor continua într-un efect de domino şi vor alimenta şi provoca angoasa interetnică. Ultimele zile au avut în centrul atenţiei mai multe evenimente din această categorie, pe care le vom enumera în continuare.

Plăcuţa „umilirii“

Primul dintre acestea ar fi scandalul legat de plăcuţa inscripţionată cu un citat al istoricului român Nicolae Iorga pe statuia lui Matei Corvin din Cluj-Napoca. Pe noua plăcuţă apare scris textul „1932 – Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită“. Evident, o trimitere la lupta de la Baia din 15 decembrie 1467, atunci când Ştefan cel Mare a reuşit să respingă armatele lui Matei Corvin venite să invadeze Moldova. Acelaşi ambasador al Ungariei, Füzes Oszkár, cel cu soţia slobodă la gură, a declarat ieri că plăcuţa are doar scopul „umilirii maghiarilor“. Adică a armatelor ungare care au invadat Moldova lui Ştefan cel Mare. Este remarcabil cum un ambasador al unui stat foloseşte astfel de termeni duri, negând evidenţele istorice care punctează faptul că armatele ungare s-au aflat în rolul de invadator. În acest context, este cel puţin deplasată afirmaţia că un atacator poate fi „umilit“ de un apărător, motiv pentru care prima tabără ar putea să se simtă ofensată. Füzes a declarat ieri la Cluj că plăcuţa de pe statuia lui Matei Corvin nu are niciun rost şi speră ca aceasta să fie îndepărtată curând. „Am avut o întâlnire amicală şi constructivă la Ministerul român de Externe. Am încredere că problema va fi rezolvată foarte curând, iar plăcuţa să fie îndepărtată. Aceasta nu are niciun rost, ci doar un singur scop, umilirea maghiarilor. Am primit asigurări că Guvernul României va studia legalitatea amplasării plăcuţei“, a spus diplomatul maghiar, citat de Mediafax.

„Ţinutul Secuiesc“, provocare la Bruxelles

Aproape simultan, la Bruxelles avea loc un nou episod din această nouă campanie: deschiderea unui aşa-zis birou de reprezentare a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, mai mult un punct de lucru al Consiliilor Judeţene din această zonă care, cel puţin la nivel declarativ, ar trebuie să aducă informaţii de la sursă vizavi de fondurile europene de care ar putea beneficia judeţele în cauză. În realitate, acest birou este exploatat de mediile politice maghiare de la Bruxelles, respectiv europarlamentarii români de etnie maghiară în frunte cu László Tökés, pentru a încerca să legitimeze existenţa acestei structuri paralele şi separatiste care se descurcă mult mai bine la acest capitol şi nu are nevoie de greutatea birocratică a aparatului de stat al României. Încă o dovadă de disfuncţionalitate la nivelul Parlamentului European care tolerează manifestări extremiste din partea vicepreşedintelui PE, László Tökés. „Biroul de reprezentanţă va avea activităţi pe două direcţii. Prima este să ne aducă informaţii directe de la Bruxelles pe programe de dezvoltare regională, rurală“, a declarat ieri pentru Hotnews preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a acuzat faptul că europarlamentarii UDMR László Tökés, Sógor Csaba şi Winkler Iuliu au politizat evenimentul. Cu toate acestea, cei trei preşedinţi ai CJ din cele trei judeţe au primit cu toţii cetăţenie maghiară fix pe 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Vicepreşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, Marian Jean Marinescu (PDL), a susţinut în weekendul trecut că demersul deschiderii unui birou de reprezentare a Ţinutului Secuiesc este „o provocare inutilă“, apreciind că declaraţiile UDMR pe acest subiect sunt „o speculaţie joasă“. Marinescu a adăugat că nicio instituţie europeană nu va discuta cu o reprezentanţă care nu „reprezintă nimic oficial“, apreciind că demersul înfiinţării unui birou al Ţinutului Secuiesc la Bruxelles este „o provocare inutilă“.

De la Budapesta vine autonomia

Aceste acţiuni iredentiste din ultima vreme au avut întotdeauna şi un liant la Budapesta: un personaj politic de pe prima scenă care să susţină aceste demersuri legate de autonomie, un politician care să dea semnalul că toate acestea se produc sub atenta şi interesata oblăduire a Budapestei. Vicepreşedintele Parlamentului Ungariei Balczó Zoltán, din partea formaţiunii de extremă dreaptă Jobbik, a declarat, sâmbăta trecută, la Ghindari, judeţul Mureş, că Guvernul Ungariei ar trebui convins să sprijine lupta pentru autonomie nu numai moral, ci şi material. Cu alte cuvinte, mişcarea iredentistă să fie susţinută făţiş cu bani de la Budapesta. Ca să păstrăm registrul belicos, chestiunea autonomiei este privită acum deschis ca o „luptă“ care trebuie încurajată, astfel de discursuri fiind ţinute chiar în inima ţării. „Noi, după ce am depus jurământul, am depus proiectul ca 4 iunie să fie ziua reunirii maghiarilor de pretutindeni. După aceea, Guvernul Orbán a depus un proiect de hotărâre şi mai amplu în ce priveşte cultura şi posibilităţile de studiu al maghiarilor de pretutindeni. (…) Sloganul nostru este că nu ne oprim la jumătatea drumului, trebuie să le dăm drepturile cuvenite celor din afara graniţelor Ungariei“, a spus Balczó, adăugând că „lupta pentru autonomie“ este şi „o provocare şi un proiect greu“. Aceste episoade revanşarde au loc pe parcursul a numai o săptămână de zile, în condiţiile în care în Parlament se va discuta legea minorităţilor, proiect la care UDMR a anunţat că dacă nu va fi susţinut, „coaliţia va fi pusă sub semnul întrebării“. Cu alte cuvinte, UDMR ameninţă cu ieşirea din coaliţie şi, astfel, cu pierderea de către actuala putere a majorităţii în cele două Camere în favoarea USL, toate acestea pe fondul unui clivaj politic şi al unei bătălii acerbe, aproape oarbă, între principalele forţe politice ale României.

Sursa: Curentul