COMUNICAT DE PRESĂ
(03 mai 2011)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 3 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă privind tematica abordată în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avut loc în cursul zilei de 2 mai 2011.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

„Bună ziua.
Aşa cum aţi fost informaţi încă de ieri, astăzi vă fac o scurtă declaraţie legată de cele stabilite în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în şedinta care a avut loc în data de 2 mai a.c., la ora 19.00.

A fost o şedinţă care a avut două subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea Statelor Unite ale Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Portul Constanţa ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan – probabil ştiţi că Statele Unite încă au în Irak 150.000 de militari -, dar şi pentru transportul de militari şi tehnică militară din Irak şi Afganistan către Europa. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat utilizarea Aeroportului Kogălniceanu şi a Portului Constanţa pentru tranzitul către şi dinspre Irak şi Afganistan. În felul acesta, Kogălniceanu şi Portul Constanţa devin două infrastructuri strategice şi pentru Statele Unite, nu numai pentru România. Procesul se va derula în primele două luni în vederea autorizării, după care va funcţiona autorizat, fără supraveghere americană, în baza acordului dintre România şi Statele Unite. De asemenea, temporar, având în vedere că una din bazele din Mediterană este într-un proces de modernizare, pe Kogălniceanu vor putea staţiona patru avioane cisternă ale Statelor Unite şi patru avioane de transport C17. Acestea sunt doar temporar, problematica legată de tranzit este una pe termen lung. Cu privire la acest subiect, astăzi voi transmite Parlamentului scrisorile prin care îi informez cu privire la decizia luată. Cel de-al doilea subiect discutat ieri în CSAT a fost legat de locaţia pentru amplasarea rachetelor din scutul antirachetă american. Practic, din luna februarie de anul trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimă pentru acest sistem de apărare. Au fost analizate mai multe locaţii.

Vă pot spune, pentru informarea dumneavoastră, că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă. În cele din urmă, s-a optat şi noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu, din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american. Precizez – comandantul bazei este ofiţer român. Nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi în medie circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă ca număr de militari dislocaţi este de 500. Din punct de vedere al informării, vă pot spune că ieri, după ce am adoptat decizia de amplasare la Deveselu a acestei baze, am invitat reprezentanţii administraţiei locale din judeţul Olt, i-am informat şi am obţinut acordul lor pentru această amplasare. De asemenea, în momentul de faţă, în drum către Slatina se află o delegaţie româno-americană care va prezenta în detaliu condiţiile de funcţionare a bazei. Sigur, în detaliu în sensul condiţiilor care trebuie respectate, nu detalii funcţionale ale bazei, ci ce trebuie să se întâmple sau să nu se întâmple în jurul bazei aeriene şi suprafeţele, zonele de securitate. De altfel, cu privire la acest lucru i-am informat şi eu ieri seară şi pe domnul prefect, şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, primarii din zonă.

Aş vrea să fac precizarea că sistemul antirachetă american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de apărare a teritoriului României şi al Statelor Unite, de apărare împotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienţa, de eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări. Dar realizarea sistemului este o înţelegere bilaterală americano-română. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului şi, repet, baza aeriană Deveselu rămâne sub comanda ofiţerilor din forţele aeriene române. Aş face o menţiune: în opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei şi cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România şi-a atins un obiectiv important, acela de a-şi garanta securitatea pe termen lung, şi nu conjunctural. Mai fac precizarea că elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Acestea sunt elementele care, cred eu, trebuiau comunicate astăzi. Ştiu că este o dezbatere publică – dacă vă interesează nivelul de alertă pe care România îl adoptă, rămânem pe nivelul precaut, codul nivelului precaut este albastru, nu este nevoie să ridicăm nivelul de alertă. România, în ultimii ani, a avut o singură dată şi numai pentru o săptămană cod galben, deci alertă moderată, în timpul Summitului NATO. În momentul de faţă nu avem niciun element, nu avem nicio informaţie concretă care să justifice ridicarea nivelului de alertă. Imediat ce astfel de informaţii vor exista, vă asigur că vom reacţiona corespunzător legilor. Vă mai atenţionez că nimeni nu se poate juca cu nivelurile de alertă, pentru că ele costă. Orice ridicare a nivelului de alertă înseamnă cheltuieli suplimentare. În momentul de faţă, România a răspuns solicitării unor state de întărire a protecţiei unor ambasade. Deja am dat răspuns pozitiv acestor solicitări, dar la nivelul României se menţine nivelul precaut, deci al doilea ca nivel, după verde, care este nivel scăzut, urmează albastru, deci nivel precaut. Şi, ca să nu existe confuzii, următoarele trepte de alertă sunt galben, care înseamnă moderat, după galben urmează portocaliu, care înseamnă risc terorist ridicat, şi roşu, care înseamnă nivel critic. Deci suntem pe al doilea nivel, precaut, culoarea albastră. Acestea sunt cele ce doream să le comunic. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună! La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică / Presidency.ro

03 Mai 2011

Tot azi:

COMUNICAT DE PRESĂ

(03 mai 2011)

REF: Primirea doamnei Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională

Preşedintele României, Traian Băsescu, a primit-o marţi, 3 mai a.c., la Palatul Cotroceni, pe doamna Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.

Cu această ocazie, şeful statului şi-a exprimat satisfacţia faţă de evoluţia discuţiilor bilaterale asupra Acordului privind amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului american antirachetă, apreciind că procesul de negociere se apropie de finalizare. Această opinie a fost împărtăşită şi de interlocutorul american, care a subliniat că Administraţia Obama a ales România şi datorită relaţiei bilaterale speciale, de care este foarte mulţumită.

Şeful statului a transmis felicitări pentru operaţiunea remarcabilă a forţelor speciale americane, în urma căreia a fost eliminat liderul Al Qaeda, Osama bin Laden. La rândul său, subsecretarul de stat american a apreciat că, dincolo de contribuţia la războiul antiterorist, operaţiunea din Pakistan a adus linişte sufletească familiilor victimelor şi supravieţuitorilor atentatelor din 11 septembrie 2001. În context, a subliniat rolul deosebit de important al României, ca aliat al SUA, în combaterea terorismului.

Pe agenda discuţiilor au mai figurat subiecte precum situaţia din Orientul Mijlociu, cooperarea dintre SUA şi Uniunea Europeană şi starea economiei în SUA şi în Europa.

Departamentul de Comunicare Publică