Astazi, incepand cu ora 16.00, conducerea Bibliotecii Judeţene SĂLAJ organizeaza la Sala Scriitorilor Sălăjeni, P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13, Et. I, o dezbatere pe o tema putin absurda: schimbarea actualului patron spiritual, Ionita Scipione Badescu, directorul Curierului Roman si camaradul lui Eminescu, venind in schimb cu urmatoarele propuneri:
– Biblioteca Judeţeană “VASILE AVRAM” SĂLAJ
– Biblioteca Judeţeană SĂLAJ
Semneaza: “Florica Pop, manager”, care risca sa se faca de ras la nivel national preferand, dupa cate se vede, chiar lipsa unui nume decat sa-l mai lase pe Scipione Badescu. O ambitie ciudata despre care si portalul Ziaristi Online si presa din tara au scris deja cate ceva: Napoca News – Dictatura mediocritatii: Colegul lui Eminescu, Scipione Badescu, epurat la Biblioteca Judeteana Salaj din motive de cumetrie intre doua bibliotecare.
Daca doriti sa-i transmiteti punctul dvs de vedere, civilizat, va rugam sa-i scrieti doamnei directoare la adresa: bjfloricapop@yahoo.com
In imagine: Articolul lui Ionita Scipione Badescu din Curierul Roman, scris la moartea lui Eminescu. Documentul integral poate fi descarcat din baza articolului
Ziarul local Salajeanul ne tine la curent asupra afacerii “manageriale”, publicand opinii pertinente, inclusiv pe cea a reputatului eminescolog Nae Georgescu:
Pro şi contra lui Ioniţă Scipione Bădescu
un articol de Ana TUDORAN
Continuăm demersul nostru in aflarea oportunităţii schimbării denumirii Bibliotecii Judeţene, care vrea să abandoneze patronajul spiritual al lui Ioniţă Scipione Bădescu şi să imprumute un alt nume – cel al scriitorului Vasile Avram.
Mai intai de toate, am solicitat puncte de vedere oficialităţilor din judeţul Sălaj, cei care, in definitiv, au şi un cuvant greu de spus in privinţa deciziei de schimbare a denumirii Bibliotecii Judeţene. Deşi o parte dintre factorii de decizie au ezitat să işi exprime punctul de vedere, din răspunsurile primite am putut departaja trei tipuri de opinii: pentru păstrarea actualei denumiri, pentru schimbarea denumirii şi puncte de vedere prin care nu se exprimă nici pro, nici contra.
Oportunitatea neutralităţii
Deşi este, probabil, principalul decident in schimbarea sau păstrarea actualei denumiri a Bibliotecii Judeţene, Tiberiu Marc – preşedintele Consiliului Judeţean – adoptă o poziţie neutră.
„Patrimoniul de cunoaştere pe care il gestionează orice bibliotecă din această lume aparţine in primul rand comunităţii, publicului căruia i se adresează. Astfel, dacă propunerea Bibliotecii Judeţene Sălaj are ca fundament concluzii ale unor consultări/dezbateri cu publicul specific sălăjean, răspunzand astfel unor noi atitudini identitare locale – demersul fiind, aşadar, unul susţinut de către publicul său – aceasta poate genera o coagulare identitară locală simbolică”, ne-a transmis Tiberiu Marc. Tot o poziţie neutră a adoptat şi prefectul judeţului, Vegh Alexandru:
„Hotărarea de a schimba sau nu patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene trebuie luată de cei care au toate argumentele pro şi contra acestei modificări, de cei cu adevărat implicaţi in viaţa culturală a Sălajului. De altfel, la nivelul Instituţiei Prefectului este constituită o comisie judeţeană de atribuire sau schimbare de denumiri, comisie ce are in componenţă oameni in care am incredere că vor lua cea mai bună decizie”.
Ioniţă Scipione Bădescu, desuet?
Intre cei care s-au pronunţat in favoarea schimbării denumirii Bibliotecii se numără şi consilierul de stat Andreea Paul Vass. In punctul de vedere trimis nouă, Andreea Paul Vass spune: „Fără a-mi asuma calitatea de expert in domeniu, aş inclina să le dau dreptate celor care susţin schimbarea patronului spiritual al bibliotecii. Ioniţă Scipione Bădescu a fost un publicist important, junimist apropiat de Eminescu şi prieten cu Caragiale, cu o imensă dragoste pentru Ardeal şi pentru Romania. El a activat totuşi, in mare măsură din cauza vremurilor, mai mult in vechiul Regat. Vasile Avram, pe de altă parte, este un intelectual de seamă, a cărui activitate şi destin s-au impletit mai strans cu meleagurile natale”. Totuşi, consilierul de stat mai păstrează unele rezerve şi spune că pentru un răspuns mai tranşant ar trebui să vadă intregul „dosar” al problemei, adică atat argumentele celor care susţin schimbarea, cat şi argumentele celor care ple-dează pentru păstrarea denumirii actuale.
In favoarea tradiţiei
Cele mai multe puncte de vedere primite au fost in favoarea păstrării actualului patron spiritual al Bibliotecii, fie din cauza tradiţiei – Ioniţă Scipione Bădescu este patron spiritual de mai bine de jumătate de secol – fie din cauza rezonanţei numelui său şi a apropierii sale de Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale.
Sojka Attila, viceprimarul municipiului Zalău, optează pentru a se păstra vechea denumire şi argumentele care stau la baza acestei decizii sunt următoarele: „este arhicunoscut faptul că forurile culturale naţionale recunosc data naşterii marelui poet naţional Mihai Eminescu ca fiind ziua naţională a culturii; Ioniţă Scipione Bădescu, fiind foarte bun prieten cu Mihai Eminescu, este mai cunoscut decat Vasile Avram, astfel el este un nume mai cu greutate al culturii noastre romaneşti”, spune Sojka Atila.
Şi Daniela Coţa, celălalt viceprimar al municipiului Zalău, se declară in mod categoric o susţinătoare a păstrării actualei denumiri a bibliotecii. „Timp de 54 de ani, Biblioteca Judeţeană poartă cu mandrie numele cărturarului Ioniţă Scipione Bădescu, cel care a fost alături de prietenul său Mihai Eminescu pe tot parcursul vieţii lui – de la şcoala urmată la Blaj, trecand prin susţinerea necondiţionată in cea mai grea perioadă a vieţii poetului (cea a bolii), pană la trecerea in nefiinţă. Acum, vrem să luăm numele lui Vasile Avram, a cărui valoare nu o comentez, insă, dacă e să fim sinceri, nu cred să fi auzit mulţi dintre noi despre el. Nu văd logica unei astfel de schimbări şi de aceea nu pot fi de acord cu abandonarea lui Ioniţă Scipione Bădescu”, ne-a declarat Daniela Coţa. „Ioniţă Scipione Bădescu este un nume emblematic al Sălajului, un strălucit reprezentant al literaturii naţionale, publicist renumit şi un erudit cărturar. A făcut parte şi a fost prieten cu toţi marii condeieri ardeleni (Goga, Coşbuc etc.), ceea ce ii conferă un loc de seamă intre reprezentanţii spiritualităţii ardelene, in speţă sălăjene. Din punctul de vedere al continuităţii , Biblioteca Judeţeană este cunoscută in toată ţara cu acest nume, de mai multe decenii, iar o schimbare a numelui este nejustificată. Ca să nu mai spun că intre cei doi nu se poate pune nici măcar semn de egalitate din punctul de vedere al valorii”, ne spune Septimiu Ţurcaş, primarul oraşului Şimleu Silvaniei. „L-am cunoscut personal pe scriitorul Vasile Avram şi am un deosebit respect pentru calităţile sale, atat din punct de vedere cultural, cat şi uman. Cu toate acestea, nu agreez ideea renunţării la actualul patron spiritual al Bibliotecii Judeţene, Ioniţă Scipione Bădescu. Chiar dacă a fost mai puţin legat de plaiurile natale, Ioniţă Scipione Bădescu este un nume de referinţă al culturii romaneşti de la finalul secolului XIX, nume pe care, să nu uităm, instituţia sălăjeană il poartă incă din 1957. Este, in cele din urmă, şi numele sub care Biblioteca s-a făcut cunoscută, mai ales in ultimii ani, la nivel naţional şi chiar internaţional”, ne-a declarat Onorica Abrudanu, subprefectul judeţului. Ieşirea din această dilemă ne-o sugerează tot Onorica Abrudanu: „Pe de altă parte, dacă se doreşte a aduce un omagiu scriitorului contemporan Vasile Avram, poate ar fi mai potrivit ca o secţie a bibliotecii să ii poarte numele. In opinia mea, o schimbare a denumirii bibliotecii ar constitui un precedent ce ar deschide o adevărată Cutie a Pandorei pentru toţi scriitorii sălăjeni ai vremurilor noastre”.
Recuperarea intemeietorilor Romaniei moderne
De acest subiect s-au arătat interesaţi şi jurnalişti din presa naţională, care militează pentru păstrarea valorilor naţionale şi recunoaşterea lor in randurile populaţiei romaneşti de pretutindeni. Astfel, jurnalistul Victor Roncea, care a pornit o adevărată cruciadă on-line de reabilitare a poetului naţional Mihai Eminescu, s-a declarat contrariat de iniţiativa conducerii Bibliotecii Judeţene. Victor Roncea crede că este o adevărată tendinţă de marginalizare a făuritorilor Romaniei moderne şi dă ca exemplu ziua naţională a culturii. Potrivit jurnalistului, deşi s-a proclamat ziua de 15 ianuarie ca zi naţională a culturii, in textul de lege nu se face nicio referire la Mihai Eminescu, deşi acesta s-a născut in 15 ianuarie. In acest sens Victor Roncea crede că se incadrează şi decizia conducerii Bibliotecii Judeţene de a renunţa la patronajul lui Ioniţă Scipione Bădescu. Cu ajutorul grupului „Ziarişti Online” am obţinut şi un comentariu al cunoscutului eminescolog Nae Georgescu, prof. univ. dr. şi decan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Hyperion din Bucureşti. Parcurgand motivaţia Bibliotecii Judeţene in favoarea schimbării denumirii in „Vasile Avram”, eminescologul Nae Georgescu spune:
„Motivaţiile lor sunt in primul rand… antibibliotecăreşti. Cum să ceri de la alţii (critici, istorici literari etc.) ceea ce trebuie să faci tu ca bibliotecar? Ziarul Curierul Roman din Botoşani, pe care l-a scos Scipione Bădescu, este nou-nouţ la Biblioteca Academiei Romane: este treabă de bibliograf, bibliotecar sau ce-o mai fi acest animal uman ce se hrăneşte cu şi din cărţi – să-l răsfoiască şi să vadă ce a publicat acolo Scipione Bădescu. Sunt maldăre de texte – cele mai importante fiind cele din perioada 1887-1889 despre Mihai Eminescu. Autorul este, intr-adevăr, discreditat de George Călinescu şi alţi biografi ai poetului, pe motivul că ingroaşă lucrurile, exagerează, minte etc. Este vorba de motive la motive: textele originale au vechimea lor, acelea trebuie cunoscute.
Pentru o instituţie judeţeană reprezentativă, cum ar fi o bibiliotecă judeţeană, se aleg patroni de regulă din secolul al XIX-lea, secolul intemeierii Romaniei moderne. Acest Vasile Avram e contemporan aproape, nu poate fi ctitor de aşezăminte, a mancat salam cu soia ca noi, n-a pus ban din punga lui etc. E inacceptabil. N-au decat „călinescienii” de la Sălaj să-l refuze pe Scipione Bădescu – dar să aleagă un nume din epoca intemeierii moderne a ţării. Trebuie să respectăm regulile eponimiei. Oricum, sunt datori să studieze Curierul botoşănean, să-l fotografieze pagină cu pagină cel puţin, să-l xerografieze, filmeze etc. – şi să-l ofere spre consultaţie publică dacă danşii işi refuză bibliotecăreala din formaţia pe care o au – fie şi pentru faptul că timp de 50 şi mai bine de ani i-au purtat numele degeaba, adică fără să ştie cine a fost. Pot fi daţi in judecată pentru asta: au uzat şi abuzat de un patron spiritual care are şi acela drepturile lui morale, chiar dacă e mort”.
Sursa: Salajeanul
