Centrul Europen de  Studii Covasna  – Harghita

Documentar

Noi paşi pe drumul spre autonomia teritorială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş

În pregătirea  adunării generale a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Centrul Europen de  Studii Covasna  – Harghita a redactat  prezenta sinteză documentară din mass –  media maghiară. Materialele selectate au fost grupate tematic, după cum urmează:

Reacţii la Legea educaţiei ( materiale din perioada 14.12.2010 – 05.03.2011 ) … p. 1- 8

Ocuparea simbolică a  Arcului intracarpatic  ( articole din anul 2010)… p. 8 – 20

Limba română în spaţiul public –(articole  din anul 2010) …p. 20 – 34

Aşteptăm opiniile, comentariile şi sugestiile  tuturor celor preocupaţi de viitorul Arcului Intracarpatic, zonă din inima României, abandonată de clasa politică românească aflată vremelnic la conducerea Ţării, pe cale să devină o enclavă etnică, în care populaţia de naţionalitate română nu are nici un viitor.

Reacţii la Legea educaţiei ( materiale din perioada 14.12.2010 – 05.03.2011 )

Kover: Ungaria susţine România

Ungaria va susţine în continuare România ca în cel mai scurt timp posibil să poată adera la Spaţiul Schengen – a declarat Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului ungar în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o joi (03.03.2011) la Budapesta împreună cu Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Parlamentului Ungariei a apreciat adoptarea Legii Educaţiei din România şi şi-a exprimat speranţa că până în vară şi Legea minorităţilor va fi dezbătută în Parlamentul României. In cadrul întrevederii s-a discutat şi despre învăţământul în limba română din Ungaria şi susţinerea minorităţii române din Ungaria. Inainte de conferinţa de presă Kover Laszlo şi Roberta Anastase au semnat un acord de colaborare. Acordul cuprinde cele mai importante probleme care figurează pe ordinea de zi a Uniunii Europene precum şi la consolidarea cooperării privind politica externă. Kover Laszlo a declarat că se doreşte să se pună baza pe colaborarea cu minoritatea naţională din afara graniţelor. Preşedintele Parlamentului ungar a declarat relaţiile interstatale româno – ungare, respectiv parlamentare sunt bune şi se axează pe interesele comune. In opinia sa acest lucru este demonstrat şi de intensitatea vizitelor reciproce ale comisiilor. Roberta Anastase a declarat că această vizită este parte a dialogului care este neîntrerupt de mai bine de zece ani a celor două parlamente. A subliniat că acest lucru scuteşte ambele state de repetarea greşelilor comise de celalată parte. A mai precizat că în declaraţia de intenţie s-a formulat şi scopul comun potrivit căruia comisiile parlamentare să formuleze o poziţie comună pe care să o poată reprezenta în U.E. Si în opinia sa este important să se ţină cont de experienţelor acumulate din relaţiile cu minorităţile din afara graniţelor. Referindu-se la Legea Educaţiei a declarat că atunci când s-a eleborat s-a ţinut cont în primul rând de interesele copiilor. Copiilor trebuie să li se asigure şanse egale în ceea ce priveşte însuşirea cunoştinţelor în limba maternă.

Sursa: cotidianul Kronika, nr. 44 din 04.03.2011

Sprijin ungar în vederea aderării României la Spaţiul Schengen

Ungaria sprijină şi pe mai departe aderarea într-un termen cât mai scurt a României la Spaţiul Schengen – a declarat Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului ungar, în cadrul conferinţei de presă de joi, 3 martie, la care a participat şi Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor din România.

Politicianul ungar a salutat faptul că România a adoptat Legea învăţământului, iar până la vară este posibil ca şi Legea minorităţilor să ajungă să fie dezbătută în Parlament.

In cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre sprijinirea învăţământului român în limba maternă din Ungaria, respectiv sprijinirea comunităţilor române de acolo.

Inaintea conferinţei de presă, Laszlo Kover şi Roberta Anastase au semnat un acord de colaborare.

Referitor la declaraţia de intenţie şeful Parlamentului ungar a spus că aceasta contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare dintre parlamentele celor două ţări, relaţii care sunt oricum bune. S-au inclus şi problemele cele mai actuale care figurează pe ordinea de zi a UE, dar documentul prevede şi o intensificare a cooperării între reprezentanţele externe, precum şi participarea în comun la modalităţile de colaborare mai largă, tripartite sau regionale.

Kover a mai spus că se va încerca un schimb de experienţă referitor la menţinerea relaţiilor cu minorităţile naţionale de dincolo de frontiere şi a menţionat că relaţiile interstatale şi parlamentare dintre Ungaria şi România sunt bune şi – pe baza intereselor comune – se dezvoltă continuu, aspect confirmat în opinia sa şi de intensitatea vizitelor reciproce ale comisiilor. A mai menţionat că printre obiectivele cele mai importante ale Ungariei în perioada Preşedinţiei UE se află doar puţine care să nu se refere în aceeaşi măsură atât la România, cât şi la UE.

La rândul ei, Roberta Anastase a afirmat că întâlnirea prezentă face parte din dialogul dintre cele două parlamente care funcţionează de aproximativ zece ani în condiţii bune şi fără întreruperi. Această colaborare se observă nu doar la nivelul preşedinţilor, ci la toate nivelurile vieţii parlamentare. Anastase a precizat că acest lucru poate feri ambele ţări de a repeta greşelile comise de cealaltă parte şi a atras atenţia asupra faptului că întâlnirea a avut loc într-o perioadă importantă, cea a Preşedinţiei ungare a UE.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat că în declaraţia de intenţie s-a inclus proiectul potrivit căruia comisiile parlamentare să elaboreze luări de poziţii care să poată fi reprezentate în comun în cadrul UE. Anastase a vorbit despre utilitatea experienţelor câştigate de pe urma relaţiilor cu minorităţile de dincolo de frontiere, precizând că în Parlamentul României s-a creat o comisie specială în acest sens. Vorbind despre Legea educaţiei, domnia sa a afirmat că în cursul elaborării acesteia s-a ţinut seama în primul rând de interesele copiilor. Se asigură copiilor şanse egale prin faptul că îşi pot însuşi cunoştinţele în limba lor maternă.

Sursa: cotidianul Magyar nemzet, din 04.03.2011

Cronica săptămânii – Legea Educaţiei

Institutul Universitar Maghiar din Cluj şi Grupul de Lucru pentru cercetarea din domeniul învăţământului au organizat un seminar despre dispoziţiile noii legi a educaţiei privind învăţământul superior.

La consfătuirea de la Cluj au participat cadre universitare şi studenţi.

Seminarul s-a axat pe posibilităţile şi provocările noii legi.

Noua lege aduce numeroase schimbări structurale şi în învăţământul superior.Vor dispărea catedrele , iar în locul lor se vor forma departamente, care vor funcţiona ca unităţi economice.

Vor fi schimbpri şi în privinţa funcţiilor de conducere.

De acum legea va sigura reprezentarea proporţională a cadrelor didactice minoritare în conducerea universităţilor. Cel puţin un prorector, respectiv un prodecan va fi numit la propunerea cadrelor didactice minoritare.

O altă schimbare este căp de acum înainte conducătorii instituţiilor de învăţământ nu mai pot îndeplinii funcţii politice.

In opinia lui Magyari Tivadar, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai, această prevedere cu greu va putea asigura neimplicarea politică.

Magyari Tivadar: Legea tratează foarte prost autonomia universitară şi conducerea internă a univer sităţilor.Pe de o parte, păstrează aşa-numita formă de conducere colegială, deci până la un anumit nivel cadrele didactice îşi pot alege conducătorii, însă numirea conducerii superioare se face prin concurs, neexistând vreo garanţie a neimplicării politice.

Un alt punct controversat al noii legi este articolul referitor la pensionarea profesorilor.

Prorectorul reproşează şi faptul că legea nu face o ierarhizare a universităţilor în vederea unei finanţări corespunsătoare.

Magyari Tivadar: trebuia să figureze modalitatea de ierarhizare a universităţilor, deoarece toată lumea spera că cele 49-50 de universităţi vor fi încadrate în diferite clase şi, să zicem, Academia de Stiinţe Economice din Bucureşti sau Universitatea Babeş-Bolyai nu vor fi evaluate laolaltă cu o universitate mică, înfiinţată de la o zi la alta.

Noua Lege a Educaţiei intrată în vigoare la data de 10 februarie, acordă şase luni pentru crearea noilor charte universitare.

Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai a desemnat un grup de lucru pentru elaborarea noului statut. Acesta va pregăti în acelaşi timp trecerea spre noua structură universitară.Din grupul de lucru face parte şi conducătorul secţiei maghiare, Magyari Tivadar, care poartă discuţii cu cei afectaţi de la mijlocul lunii ianuarie.

Sursa: postul de televiziune TVR-1, din 23.02.2011

Secretarul de stat Nemeth Zsolt, la Bucureşti

In momentul de faţă, relaţiile româno – ungare sunt excepţionale fapt pentru care ambele părţi se străduiesc să exploateze această situaţie la maxim. Un astfel de exemplu este legea referitoare la cetăţenie.

In timpul discuţiei pe care a purtat-o ieri (20.02.2011 – n.n.) la Bucureşti cu ministrul de externe Teodor Baconschi şi cu secretarul de stat responsabil cu problemele europene, Bogdan Aurescu, secretarul de stat Nemeth Zsolt din ungaria a adus în discuţie şi problema referitoare la retrocedarea clădirii Colegiului Szekely Miko. Referindu-se la relaţiile româno – ungare, Nemeth Zsolt a afirmat că în momentul de faţă acestea sunt excepţionale, tocmai de aceea ambele părţi se străduiesc să exploateze această situaţie la maxim. Un astfel de exemplu, a afirmat Nemeth Zsolt, este legea referitoare la cetăţenie, a amintit despre faptul că a fost adoptată legea educaţiei despre care spunea că este deja o formă a descentralizării. A adăugat apoi că acreditarea Universităţii Sapientia ar fi un mare motiv de bucurie, că s-au manifestat o serie de probleme în ceea ce priveşte retrocedarea unora dintre bunurile care i-au fost confiscate bisericii . In opinia lui Bogdan Aurescu, la cincisprezece ani de la semnarea acordului de bază, relaţiile dintre cele două ţări sunt caracterizate de un parteneriat strategic puternic. In ceea ce priveşte situaţia românilor din Ungaria, Aurescu a subliniat unele aspecte printre care reprezentativitatea acestora în parlament sau importanţa învăţământului şi a surselor media în limba română. Un accent deosebit în timpul discuţiilor s-a pus pe aderarea României la Spaţiul Schengen, context în care nemeth a afirmat că în perioada cât Ungaria va deţine preşedinţia UE va continua să susţină cauza României în acest sens .

Sursa: cotidianul Bihari Naplo, nr.43 din 22.02.2011

Legea Educaţiei: de-abia acum începe greul

De aplicarea Legii Educaţiei depinde dacă maghiarimea va exploata sau nu posibilităţile oferite de aceasta – au tras atenţia joi, (17.02.2011. -n.n.) specialiştii în domeniu în cadrul dezbaterii ce a avut loc la Cluj-Napoca în organizarea Atelierului Cultural Creştin Jarosi Andor. S-a subliniat că foarte multe aspecte trebuie clarificate de exemplu problema manualelor întrucât nu este indiferent din ce manuale învaţă elevii, sau cine traduce aceste manuale din limba română şi cine le va analiza.

In cadrul dezbaterii Aplicarea Legii Educaţiei, deputatul Koto Jozsef a enumerat aspectele pozitive ale noii Legi din perspectiva maghiarimii din Transilvania. A menţionat că datorită acestei Legi fiecare copil maghiar are posibilitatea de a studia în limba sa maternă. Totodată politicianul UDMR a atras atenţia asupra faptului că învăţământul în limba maghiară se va putea menţine doar dacă i se asigură şi calitate. A subliniat că este foarte important să se înfiinţeze secţie de limbă maghiară şi la specializările unde până acum nu exista, întrucât în opinia deputatului UDMR, 50% din elevii maghiari sunt nevoiţi să studieze la secţii de limbă română.

Kiraly Andras secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei a atras atenţia asupra faptului că munca de abia acum începe. Invăţământul în limba maghiară va fi aşa cum îl vom face noi – a precizat politicianul UDMR. A precizat că sarcina următoare va fi elaborarea programei şcolare şi editarea manualelor. Elaborarea programei şcolare este programată pentru luna mai, iar potrivit declaraţiilor secretarului de stat Ministerul Educaţiei îşi asumă tipărirea manualelor de istorie şi geografie pentru clasa a VIII a până în luna septembrie. Totodată pentru cei din casa a I -a şi clasa V-a din toamnă va fi io altă programă, iar treptat vor fi introduse şi noile manuale.

Peter Tunde, inspector general adjunct şi-a exprimat temerea faţă de faptul că potrivit noilor prevederi numărul minim de elevi necesar a fost modificat de la 10 la 12 ceea ce este în defavoarea şcolilor din mediul rural. In replică secretarul de stat a subliniat că existenţa şcolilor în limba maghiară din diasporă este garantată de Lege chiar şi în cazul în care sunt mai puţin de 12 elevi. Fogarasi Eniko prodecanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB a atras atenţia asupra faptului că unele manuale pentru clasele gimnaziale au fost traduse greşit în limba maghiară. A subliniat că în vederea evitării unor astfel de probleme ar fi indicat ca acestea să fie lecturate de profesori universitari. Kiraly Andras a declarat că această sarcină trebuie să fie asigurată de editura respectivă.

Sursa: cotidianul Kronik, nr. 35 din 21.02.2011, autor Kiss Elod Gergely

Se creionează modul de aplicare a legii educaţiei

Joi (17.02.2011) la Cluj-Napoca au avut loc două mese rotunde – care s-au completat reciproc, pe tema Legii Educaţiei care a intrat în vigoare în data de 09.02.2011. In clădirea centrală a Universităţii Babeş-Bolyai, în organizarea Institutului Universitar Maghiar Clujean (KMEI), Pasztor Gabriella consilier de stat, Koto Jozsef parlamentar , Magyari Tivadar prorectorul UBB, Veres Valer directorul KMEI şi nu în ultimul rând Foris Ferenczi Rita, cadru didactic universitar au discutat pe marginea actului normativ, dezbătând observaţiile celor prezenţi, evenimentul devenind astfel interactiv.

In organizarea Atelierului Creştin Jarosi Andor a avut loc o manifestare, în cadrul căruia alături de deputatul Koto Jozsef, secretarul de stat pe probleme de învăţământ, Kiraly Andras a vorbit despre articolele referitoare învăţământul public, apreciind caracterul de reformă a legii în învăţământul în limba maternă. Specialiştii nu au exclus nici posibilitatea ca, coaliţia care va veni la putere după alegerile din 2012 să modifice legea.

Se pot înfiinţa facultăţi în limba maghiară printr-o hotărâre de guvern

In urma negocierilor care durează de mai mulţi ani, au fost introduse în noua lege a educaţiei principiile de bază care au fost formulate şi de KMEI – şi-a început discursul Veres Valer, directorul KMEI.

Prorectorul Magyari Tivadar, a atras atenţia celor prezenţi asupra faptului că profesorii şi reprezentanţii studenţilor maghiari din UBB formulează o poziţie referitoare la aplicarea la nivel universitar a legii educaţiei, respectiv şi asupra reformelor care ar putea fi aplicate în cadrul universităţii. In ultimele 10 zile cadrele didactice maghiare din cadrul universităţii s-au adunat în 26 de grupuri (grupaţi după facultăţi, catedre, ramuri de studiu). Au analizat fragmentele din legea educaţiei care se referă la universitate, şi-au formulat planurile, interesele legate de reorganizarea universităţii – a declarat prorectorul.

In discursul susţinut, parlamentarul Koto Jozsef s-a axat pe necesitatea utilizării posibilităţilor oferite de prevederile legii referitoare la înfiinţarea de facultăţi autonome, respectiv înfiinţarea secţiilor.

Potrivit consilierului de stat Pasztor Gabriella, prin intermediul noii legi pot fi compensate lipsurile de până acum. Astfel, poate scădea ineficienţa învăţământului public, lipsa egalităţii a şanselor şi se poate înbunătăţii infrastructura.

Se poate pune capăt contra-productivităţii şi uniformizării. In învăţământul public trebuie elaborate mai mult de o sută de proceduri metodologice, iar în cel superior mai puţine, în februarie, respectiv până la finalul lunii martie – a adăugat.

Veres Valer a prezentat modificările din învăţământul superior datorate noii legi a educaţiei. Am aflat faptul că în măsura în care va exista voinţă politică, diferitele facultăţi vor putea fi înfiinţate şi prin hotărâre guvernamentală. In ceea ce priveşte drepturile la învăţământul superior ale minorităţilor, la orice universitate se poate organiza o secţie sau grupă pentru minorităţile naţionale. Noua lege garantează la orice nivel al învăţământului superior, posibilitatea învăţământului în limba maternă pentru minorităţi, cu toate acestea, rezultatul cel mai important este că se foloseşte, pentru elevii aparţinând minorităţilor, un indice mai mare la stabilirea finanţării de stat- a anunţat Veres. S-a discutat şi depre pensionarea profesorilor, interzicerea cumulului de funcţii, respectiv despre măsurile de tranziţie adoptate şi publicate de minister.

Am aflat de la Veres Valer că Magyari Tivadar s-a referit şi la problemele pe care noua lege nu le reglementează corespunzător, spre exemplu noile structuri ce urmează să fie înfiinţate, componenţa institutelor (departamentelor) sunt la latitudinea universităţilor. Profesoara Foris-Ferenczi Rita a prezentat schimbările care vor avea loc în ceea ce priveşte pregătirea cadrelor didactice. S-a precizat că este interpretat diferit faptul că în pregătirea pedagogilor devine obligatorie absolvirea unui curs de masterat cu specializare pedagogice.

Legea educaţiei a fost votată din constrângere politică

Pedagogii care activează mai ales în învăţământul public, care s-au adunat la Galeria Remenyik Sandor, au fost salutaţi de episcopul evanghelic Adorjani Dezso Zoltan. Adoptarea legii educaţiei, respectiv elaborarea legii minorităţilor, reglementează convenabil învăţământul în lima maternă, coloana de bază a politicii faţă de minorităţi – a apreciat episcopul.

Deputatul Koto Jozsef a apreciat că prin intermediul legii educaţiei, a fost realizat cel mai important capitol pentru menţinerea minorităţii. Majoritatea a votat predarea în limba maternă a istoriei românilor şi a geografiei României din constrângere politică – şi-a început discursul parlamentarul, după care a subliniat că în localităţile mici trebuie păstrate grădiniţele şI şcolile primare, ca să nu dispară comunitatea. Koto a spus că legea prevede că în d iasporă îşi pot păstra statutul juridic acele şcoli unde învaţă elevi aparţinând minorităţii, indiferent de numărul acestora, respectiv clasele de aici pot funcţiona şi dacă sunt mai puţini copii. S-a mai discutat şI despre faptul că aceasta este primul act normativ care conţine dreptul de înfiinţare a şcolilor confesionale, respectiv faptul că, de cota per capita beneficiază elevii care frecventează şcolile de stat, confesionale, private, de la clasa I până la bacalaureat.

Mi-am asumat funcţia de secretar de stat pentru că am prevăzut că noua lege a educaţiei oferă posibilitatea îmbunătăţirii învăţământului minorităţilor naţionale – a declarat secretarul de stat Kiraly Andras, potrivit căruia o astfel de reformă nu a existat în învăţământul public românesc de mai multe decenii. Kiraly a spus că ministerul de resort îşi asumă ca până în septembrie să tipărească noile manuale de istorie şI geografie pentru clasele a VIII-a, întrucât în ţară sunt aproximativ 10 607 elevi maghiari de clasa VII-a, care acum în septembrie vor începe clasa a VIII-a.

Am aflat că la Liceul Bathory din Cluj-napoca, profesorii români fac parte din grupurile de lucru care au elaborat noua lege a educaţiei.

Consider important să amintesc faptul că din septembrie 2011 clasele I şi a V-a vor începe învăţământul potrivit unui nou plan, după care intră în vigoare treptat noile programe, manuale. Pentru mai va fi elaborată noua programă naţională – a dat asigurări secretarul de stat. Kiraly Andras a spus că potrivit legii noua lege a educaţiei nu poate fi modificată timp de un an, dar după această perioadă se poate. De aceea, se poate ca partidele, coaliţiile care vor ajunge la guvernare după alegerile parlamentare din 2012 să o modifice.

Sursa: cotidianul Szabadsag, nr. 41 din 19.02.2011, autor Nagy-Hintos Diana

Adoptarea legii educaţiei e o piatră de hotar în lupta pentru drepturi a comunităţii maghiare din Transilvania

Adoptarea legii educaţiei este pentru UDMR şi maghiarimea din Transilvania una din principalele pietre de hotar în lupta noastră pentru drepturi din ultimele două decenii, deoarece astfel s-a putut desăvârşi dreptul de folosire a limbii materne minoritare; totodată legea ne conduce într-o nouă luptă care se duce pentru drepturile colective, pentru drepturile de decizie, fiindcă aceasta cuprinde deja anumite elemente ale autonomiei – a declarat preşedintele UDMR, Marko Bela, sâmbătă, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş.

Vicepremierul Marko Bela a numit ca o sarcină importantă a Uniunii crearea condiţiilor aplicării corecte şi cât mai grabnice a legii educaţiei, incluzând aici şi obiectivul de a da copiilor maghiari, încă din această toamnă, manuale de istorie şi geografie în limba maternă, dar şi finalizarea programei şi manualelor speciale pentru învăţarea limbii române.

Marko Bela a arătat că UDMR rămâne alături de partenerul său de coaliţie şi în scurt timp va încheia cu PDL un protocol în care vor fi cuprinse alte priorităţi importante, cum ar fi adoptarea legii statutului minorităţilor, modificarea legilor electorale pentru alegerile locale şi generale, reorganizarea regiunilor de dezvoltare, respectiv aplicarea unui pachet de măsuri vizând stimularea economiei. Preşedintele Uniunii a menţionat că dezbaterea legii minorităţilor în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor va fi reluată chiar zilele şi săptămânile următoare, şi există şanse ca actul normativ să fie adoptat încă în această sesiune parlamentară. Marko Bela a calificat ca foarte importantă pentru comunitatea maghiară şi modificarea legilor electorale, care prin schimbările proiectate ar asigura comunităţii maghiare o reprezentare mai echitabilă, respectând mai mult principiul proporţionalităţii.

Preşedintele Uniunii a subliniat din nou că UDMR nu a jurat şi nu jură fidelitate veşnică nici unui partid românesc, numai comunităţii maghiare, dar respectă acordurile încheiate în interesul înfăptuirii obiectivelor comunităţii maghiare din România. Referitor la relaţiile cu partidele din opoziţie, Marko Bela a subliniat că aşteaptă din partea opoziţiei să-şi clarifice poziţia faţă de legea educaţiei.

Vorbind despre importanţa solidarităţii în interiorul comunităţii şi al UDMR, Marko Bela a evocat procesiunea cu lumânări şi cărţi din 10 februarie 1990 de la Târgu Mureş, pe care a calificat-o ca fiind cel mai important exemplu de solidaritate din ultimii 21 de ani. Azi vorbim prea puţin despre acest eveniment, însă solidaritatea manifestată atunci constituie pentru noi o poruncă vie şi azi: putem avea dispute, confruntări de opinii, dar responsabilitatea UDMR este şi azi să păstreze această solidaritate, a spus Marko Bela.

Referindu-se la relaţiile Uniunii cu Ungaria, preşedintele UDMR a calificat relaţiile conducerii de azi din Ungaria cu UDMR ca fiind contradictorii. In timp ce un politician de frunte din Ungaria, apelând la învăţăturile Sfântului Rege Stefan şi urmând a judecată altminteri foarte logică avertizează UDMR să nu rupă coaliţia de guvernare din România, importantă din punctul de vedere al relaţiilor româno-maghiare şi al intereselor naţionale maghiare, şi recunoaşte că politica promovată de UDMR şi participarea sa la guvernare sunt determinante în evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări, acelaşi politician nu ajunge la concluzia că atunci poate nu e o politică bună aceea care loveşte în UDMR şi urmăreşte s-o distrugă. Nu doar acum, ci în ultimii douăzeci de ani, bunele relaţii ale celor două ţări au depins de foarte multe ori de UDMR, încât n-ar trebui acum, cu ajutorul aşa numitelor centre ale democraţiei, să se spargă unitatea politicii maghiare din Transilvania – a spus Marko Bela, şi a continuat: – Dacă este adevărat că aceste centre ale democraţiei au fost create pentru înfiinţarea unui partid, atunci aceasta nu este altceva decât – cum spune o zicală maghiară – să cumperi boală pe bani. Iar dacă e într-adevăr aşa, şi cineva aruncă bani pentru asta, atunci liderii de azi din Ungaria ne cumpără beteşug, dar îşi cumpără şi lor, fiindcă ar fi o mare boală şi pentru Ungaria dacă reprezentanţa UDMR în parlament, socotită importantă şi de ei, ar dispărea – a avertizat preşedintele UDMR.

Ministrul culturii, unul din candidaţii la preşedinţia Uniunii, Kelemen Hunor, a atras atenţia asupra faptului că UDMR a fost performantă în aceşti 21 de ani fiindcă şi-a concentrat atenţia asupra Transilvaniei. Trebuie să fim prezenţi acolo unde trăiesc etnicii maghiari. Trebuie să acordăm atenţie mai mare prezenţei noastre în Ardeal. Am ţinut seama de cerinţele maghiarimii şi când am fost în opoziţie, şi când am fost la guvernare; şi când am decis cu privire la drepturile noastre lingvistice, comunitare, şi când am cucerit legea educaţiei. In aceasta stă forţa noastră, şi de asta trebuie să ţinem seama şi în viitor, şi atunci vom putea spune că UDMR merg e pe calea cea bună, a spus Kelemen Hunor. Referitor la apropiatul Congres al Uniunii, el a afirmat că pregătirile Congresului, prezenţa celor trei candidaţi la preşedinţie au scos la lumină multe lucruri, ceea ce nu e rău, dar după Congres, indiferent de rezultatele finale, trebuie să ne putem privi în ochi, să putem merge mai departe împreună în aşa fel încât aliatul nostru primordial să fie în continuare comunitatea maghiară. Kelemen Hunor şi-a reafirmat convingerea că înnoirea, schimbarea Uniunii trebuie să se producă din interior, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra acestei schimbări, şi nu la propunerile venite din altă parte. Propun schimbări predictibile, raţionale, pe care să le dezbatem împreună, şi apoi le înfăptuim împreună. Numai noi putem schimba UDMR-ul, nu din afară, şi nu trebuie să aşteptăm asta din partea altora. Eu mă pronunţ pentru această schimbare, şi-a expus proiectele Kelemen Hunor în faţa membrilor CRU.

Comisarul pentru Congres, Kovacs Peter, a prezentat un raport privind pregătirile Congresului din 26-27 februarie, după care preşedintele executiv, Takacs Csaba, a informat asupra activităţii desfăşurate de Comisia pentru modificarea Statutului UDMR. CRU a adoptat decizii privind modul în care propunerile de modificare a statutului vor fi prezentate delegaţilor Congresului, care vor dezbate apoi, articol cu articol, modificările.

In cadrul modificărilor la statut, CRU a adoptat printre altele capitolele privitoare la înfiinţarea funcţiei de vicepreşedinte politic, respectiv la transformarea Prezidiului Executiv în Secretariat General, dându-şi acordul şi pentru completarea capitolului privitor la preşedintele Uniunii, cu un articol care reglementează drepturile foştilor preşedinţi ai Uniunii.

Propunerile de modificare a Programului UDMR au fost prezentate de Kelemen Hunor, iar CRU, după aprobarea celor două amendamente, a aprobat programul cu o majoritate vizibilă de voturi.

Sursa: www.rmdsz.ro

Harta

Szebeni Istvan: Noua Lege a educaţiei intră în vigoare în România, dar măsurile ce duc la reforma învăţământului pentru minorităţi pot fi aplicate doar din 2012. Noile programe şcolare se elaborează doar acum, iar editorii nu pot realiza manualele înainte de începerea noului an şcolar. Insă capitolele referitoare la descentralizare pot intra în vigoare deja din acest an.

Stanik Bence: Legea educaţiei care duce la reforma învăţământului minorităţilor a fost adoptată de Guvernul României prin asumarea răspunderii. Conform UDMR, Ordonanţa de Guvern cu putere de lege a fost necesară datorită faptului că în Senat, opoziţia a tărăgănat dezbaterea proiectului. Astfel, asumarea răspunderii a putut fi contestată la Curtea Constituţională. Partidul Social Democrat ar fi şters capitolele referitoare la învăţământul în limba maternă şi ar fi eliminat şi articolul care prevede că profesorii universitari trebuie să se pensioneze la 65 de ani.

Peto Csilla, deputat UDMR: Era o piedică mare, deoarece la foarte multe universităţi, rectorii care au depăşit deja această vârstă nu doresc să se pensioneze, problema constituind obiectul unei dispute vehemente. De asemenea există un articol care prevede că rectorul nu poate numit membri de familie în funcţii importante în interiorul universităţii, lucru ce a generat de asemenea o dispută vehementă, deoarece încă mai există universităţi unde membri de familie sunt puşi în funcţii de conducere foarte importante.

Stanik Bence: UDMR a dus până la capăt asumarea răspunderii, astfel că preşedintele de stat a putut promulga reforma. Reglementarea nu permite nici mai departe înfiinţarea universităţii independente în limba maghiară cu finanţare de stat, însă oferă un învăţământ complet în limba maternă. Norma de drept prevede şi faptul că limba română va fi predată elevilor din rândul minorităţilor, conform unei programe şcolare speciale concentrate pe învăţarea limbii.

Stefan Filică, profesor de limba română, Liceul Ady Endre din Bucureşti: Bineînţeles că faptul că de acum ne vom concentra pe învăţarea limbii, asupra nuanţelor folosirii limbii române, vine în ajutorul profesorilor de limba română care se ocupă de elevii maghiari.

Stanik Bence: Potrivit profesorul de limba română de la Liceul <Ady Endre> din Bucureşti, nu este nici o problemă că, din această cauză timpul alocat literaturii române va fi mai scurt. Stefan Filică a adăugat că multe depind de reuşita noii programe şcolare şi dacă aceasta va putea fi folosită şi în practică. Din cauza lipsei programei şcolare, editorii nu pot edita manuale şcolare pentru noul an şcolar ce începe în luna septembrie.

Dane Karoly, preşedintele Editurii Naţionale de Manuale din România: Programele şcolare nu sunt gata. Până în septembrie 2011 nu vor putea fi elaborate noi manuale în acest subiect. Dacă dorim în orice caz realizarea lor până în septembrie a acestui an, va fi în detrimentul calităţii şi avem deja destule manuale rele.

Stanik Bence: Noile programe şi manuale şcolare elaborate în conformitate cu Legea educaţiei din România vor fi introduse treptat cu începerea anului şcolar.

Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 10.01.2011, realizatori Szebeni Istvan şi Stanik Bence

Totul este bine când se termină cu bine

Această decizie constituie nu numai sfârşitul luptei politice de luni de zile, ci şi reperul important al luptei duse în ultimele două decenii pentru învăţământul în limba maternă. Am făcut un pas important pentru crearea învăţământului în limba maternă, a declarat pentru publicaţia noastră Marko Bela, preşedintele UDMR, referindu-se la decizia luată de Curtea Constituţională în privinţa Legii educaţiei.

Preşedintele UDMR a declarat că, în opinia sa, este nedemnă atitudinea Opoziţiei faţă de Legea educaţiei, respectiv este de neînţeles şi comportamentul celor două partide din Opoziţie: în timp ce încercau să se apropie de UDMR, au adoptat o poziţie ostilă faţă de Legea educaţiei.

Kiraly Andras, secretar de stat pe probleme de învăţământ, a declarat publicaţiei noastre că prevederile noii legi pot fi aplicate în proporţie de 75-80% în noul an şcolar. .

Sursa: otidianul Uj Magyar Szo din 05.01.2011

Cronica naţională

Borsa Miklos: Parlamentul României a adoptat acea variantă a noii Legi a educaţiei care include şi îndeplinirea drepturilor lingvistice ale minorităţilor. Deputaţii şi senatorii partidelor din coaliţie au decis să continue procedura de asumare a răspunderii guvernamentale, adică nu este nevoie de decizia legislativului, însă Curtea Constituţională poate exercita dreptul la veto în cazul reformei care, din septembrie anul viitor ar oferi posibilitatea ca, copii de naţionalitate maghiară să înveţe toate materiile în limba maternă.

Redactor: Dispute vehemente au precedat votul pe Legea Educaţiei din şedinţa de astăzi a Parlamentului. Conform opoziţiei, reforma din învăţământ ar trebui decisă în continuare în Senat.

Ludovic Orban, vicepreşedintele PNL: UDMR să nu creadă că Legea Educaţiei poate fi adoptată astfel. Vom exercita dreptul la veto în Curtea Constituţională în cazul procedurii de asumare a răspunderii.

Marko Bela, preşedintele UDMR: După această intervenţie sunt de părere că dvs. aveţi nevoie de alte studii.

Redactor: Mai mulţi deputaţi din PNL au anunţat că ar dori să împiedice intrarea în vigoare a reformei nu prin moţiune de cenzură, ci prin decizia Curţii Constituţionale, aspect cu care şi social – democraţii au fost de acord.

Mircea Geoană, preşedintele Senatului, PSD: Este clar că Guvernul a forţat aprobarea în Parlament a Legii învăţământului. In calitate de preşedinte al Senatului consider că este inacceptabil şi voi contesta la Curtea Constituţională.

Redactor: Conform reformei, şcolile maghiare din diasporă ar beneficia de un procent mai mare în cazul cotei per capita pentru copii maghiari, astfel ar salva clasele condamnate la desfiinţare din cauza numărului mic de elevi.

Marko Bela: In realitate copii au nevoie de reformă, copii maghiari şi români de asemenea, nu UDMR, social – democraţii sau liberalii.

Redactor: Dacă Curtea Constituţională va apăra Legea educaţiei, atunci, începând cu viitorul an şcolar toate materiile pot fi predate în limba maternă în cazul minorităţilor, iar limba română va fi predată conform unei metodologii speciale.

Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 14.12.2010, realizatori Borsa Miklos, Stanik Bence şi Keresztes Peter

Ocuparea simbolică a zonei – 2010

In ce limbă răsună clopotele din Păpăuţi?

In satul Păpăuţi, trei biserici se înalţă deasupra caselor, cea mai respectabilă fiind biserica reformată din zona de jos a localităţii . In zona de sus a aşezării se află două biserici ortodoxe. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma donaţiilor făcute de biserica reformată şi moşierii Szentkereszty, a fost construită pentru prima dată o bisericuţă secuiască de lemn pentru iobagii ortodocşi aflaţi într-un număr neînsemnat. In prezent, bisericuţa este un monument de artă. Inclusiv poarta bisericuţiei e secuiască. A fost ridicată în anul 1851 şi are inscripţii în limba maghiară.

La începutul anilor 30, pe un teren naţionalizat, expropriat de la stăpâni maghiari, statul român a construit, prin munca obştească a localnicilor maghiari, o biserică cu cupole sub formă de ceapă pentru românii care, şi la vremea respectivă, trăiau într-un număr redus. Clopotul bisericii este o donaţie a Composesoratului maghiar .

In anii precedenţi, a fost evidenţiat, inclusiv de presă, faptul că efectivul localnicilor maghiari din Păpăuţi este în scădere. Citez câteva date statistice din monografia semnată de mine, apărută în 2002, sub titlul Istoria localităţii Păpăuţi. In 1567, satul figurează cu 19 porţi. In anul 1881, în 341 de case trăiau în total 1.468 de persoane. Datorită dezvoltării, exploatarea şi prelucrarea lemnului din pădurile din împrejurimile satului Păpăuţi au luat avânt . La începutul secolului al XX-lea, numărul total al populaţiei depăşise cifra de 2.000. 2.019 de etnie maghiară, 270 români, 98 germani, 190 slovaci, 57 ruteni, 2 croaţi, 65 de etnie romă şi de alte naţionalităţi (evrei). In datele statistice sunt cuprinşi şi localnicii din alte trei aşezări, precum Comandău, în care funcţionau staţii de prelucrare a lemnului.

Conform datelor de la recensământul din 1977, numărul total al localnicilor din Păpăuţi era 1.321, din care 672 de etnie maghiară şi 649 români.

In martie din 2000, procentul populaţiei de naţionalitate română a depăşit procentul localnicilor maghiari. Potrivit unor date neoficiale, la momentul respectiv, în sat trăiau 1.251 de persoane, din care 587 de limbă maternă maghiară , iar 664 vorbitori de română. Potrivit unor surse, localnicii de limba maternă română s-au stabilit în sat în secolul al XVIII-lea, ca iobagi aduşi de moşierii Szentkereszty din Zagon. Un document din 1748 pomeneşte deja de prezenţa valahilor de la stânele din Păpăuţi.

Potrivit volumului intitulat Descrierea Pământului Secuiesc, semnat de Orban Balazs, în anul 1611, la Păpăuţi a existat o biserică reformată şi o clopotniţă de lemn. In a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost construită o biserică nouă în locul celei vechi. In 1894, efectivul populaţiei necesita o biserică mai mare, astfel că a fost înălţată o construcţie neogotică.

In momentul de faţă, biserica reformată are 555 enoriaşi, în acest număr fiind cuprinşi şi cei care, deşi nu trăiesc în sat, taxa de biserică o plătesc la Păpăuţi. Pe lângă credincioşii ortodocşi, în această localitate mai trăiesc aproximativ 10-15 catolici şi tot atâţia baptişti.

In anul 2009, 9 localnici de etnie maghiară din Păpăuţi au încetat din viaţă şi s-au născut doar trei copii. De două decenii, raporturile demografice evoluează în modul amintit.

Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr.53 din 07-13.01.2010, autor Bede Erika

Festivitate de comemorare la Siculeni

La monumentul ridicat în memoria eroilor din Siculeni, primăria localităţii şi organizaţia locală a UDMR au organziat o festivitate de comemorare a evenimentelor petrecute de Boboteaza anului 1764. Evenimentul este cunoscut sub denumirea de Măcelul de la Siculeni, în urma căruia sute de victime au fost măcelărite. Comemorarea a început la ora 10:00, cu o slujbă religioasă celebrată la biserica din localitate de preotul Pater Asztrik. După slujbă, elevii din localitate au prezentat un program artistic în cinstea eroilor căzuţi. Ulterior, cei prezenţi s-au deplasat la monumentul SICULICIDIUM pentru a le aduce un omagiu victimelor căzute în timpul măcelului. Discursurile au fost rostite de: Szentes Csaba, primarul localităţii Siculeni, Korodi Attila, deputat parlamentar, Gyerko Laszlo, senator, Sogor Csaba, europarlamentar, Sofalvi Laszlo, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Becze Istvan şi Szentes Antal, membri ai Consiliului Judeţean, Raduly Robert Kalman, primar al oraşului Miercurea Ciuc, Veress David, preşedintele CNS Scaunul Ciuc.

După discursuri au depus coroane reprezentanţi ai organizaţiilor politice, confesionale şi civile. De la orele 19:00, în căminul cultural din localitate a fost prezentat un spectacol istoric-cultural.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5875 din 08.01.2010

Puterea culturii, de menţinere a naţiunii

Datorită monumentului dedicat Imnului, micul oraş din patria-mamă, Budakeszi, a devenit un loc de pelerinaj. Noi, cei din Trei Scaune, vorbim despre acest lucru cu ocazia Zilei Culturii Maghiare, deoarece realizatorul monumentului, laureat al Premiului Moştenirea Maghiară , a semnalat că ar dori să realizeze proiectul pentru una din bisericile noastre din oraş. Nu a primit însă nici măcar un răspuns.

Dacă acest lucru se va întâmpla, capitala din Trei Scaune va deveni şi ea un loc naţional sfânt, mai ales cu ocazia Zilei Culturii Maghiare, inclusiv prin intermediul unor obiective cum ar fi Muzeul Naţional Secuiesc, Casa cu Arcade, Teatrul Tamasi Aron, clădirea Kos din Sfântu Gheorghe, Colegiul Szekely Miko, Biserica-cetate reformată. In felul acesta, imaginea localităţii Sfântu Gheorghe ar fi putut deveni, în conştiinţa secuilor, o capitală culturală.

Sărbătoarea de azi nu este o zi de tristeţe, însă să fim atenţi la ignorarea unor propuneri care ar putea amplifica cultura naţională maghiară unitară, solidaritatea părţilor de naţiune alipite -principalul mesaj al Imnului.

Acordând atenţie acestui fenomen, îmi aduc aminte că am ratat ocazia de a organiza importanta expoziţie foto intitulată Cele o mie de momente ale Pământului Secuiesc, care reprezintă în momentul de faţă o podoabă a Muzeului-Trianon.

Urmele cetăţii de la Balvanyos ar fi putut fi de asemenea conservate, deoarece au existat fonduri.

Autoorganizarea are şi exemple pozitive, cum ar fi Casa cu Arcade, conacul Mikes-Szentkereszty din Zagon, reabilitarea Muzeului Haszmann Pal din Cernat, restaurarea furnalului de la Bodvaj, renovarea clădirilor monument, construirea unor biserici , toate acestea fiind exemple stimulatoare. Reabilitarea clădirii muzeului, galeria de statui proiectată pentru Parcul Elisabeta -ale personalităţilor din Trei Scaune, monumentul honvezilor din Reci, reabilitarea monumentului din cimitirul comun, susţinerea editării unor publicaţii, toate aceste lucruri amplifică şi cultura, şi conştiinţa naţională.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5887 din 22.01.2010, autor Sylvester Lajos

Drumuri spre viitor

Există momente, când intenţiile formulate în diferite locaţii se contopesc şi duc la o revoluţie, răscoală, la organizarea unor conferinţe. Aşa s-a întâmplat şi în toamna anului trecut, atunci când a reieşit că, organizaţiile civice de ocrotire a patrimoniului din judeţele Harghita şi Covasna (Societatea de Ocrotire a Monumentelor Keopeczi Sebestyen Jozsef şi Asociaţia Kos Karoly de Construire a Tării), consiliile judeţene din Harghita şi Covasna şi instituţiile partenere din Ungaria (Asociaţia Kos Karoly şi KOH), independent una de cealaltă au formulat următoarele: prin solidarizarea profesiei şi a politicului trebuie efectuaţi paşi concreţi în scopul salvării valorilor construite şi naturale din Tinutul Secuiesc , care se degradează din ce în ce mai repede – scrie istoricul de artă Varallyay Reka în darea de seamă referitoare la conferinţa organizată în luna decembrie a anului trecut, intitulată: Patrimoniul construit al Tinutului Secuiesc – Păstrarea Imaginii Satului – Drum către viitor.

Conferinţa, în cadrul căreia, specialiştii au prezentat exemple concrete cu privire la îmbunătăţirea imaginii locale a păstrării valorilor săteşti, s-a încheiat, dar o parte a expoziţiilor acesteia pot fi vizitate până la 15 martie în sala de marmură a clădirii în care se află sediul Consiliului judeţean.

Expoziţia arhitectului Zakarias Attila, din Sfântu Gheorghe şi a câtorva colegi de-ai săi prezintă case din Tinutul Secuiesc, evaluate în urmă cu 25-30 de ani.

Rezultatul programului de protejare a satelor iniţiat anul trecut de Consiliul Judeţean Harghita poate fi admirat pe 60 de panouri.

Sursa: cotidianul Hargita Nepe, nr.40 din 26.02.2010, autor Turos Eszter

A IX-a ediţie

Cercul de Atletism Gall Lajos din Sfântu Gheorghe va organiza în data de 13 martie, tradiţionalul tur memorial paşoptist. Obiectivul nostru este de a-i prezenta tinerei generaţii istoria noastră, istoria localităţilor noastre. Este important să ne ocrotim şi să ne păstrăm statutul de maghiari şi să-i facem pe tineri să manifeste ataşament faţă de patrie, faţă de naţiune şi faţă de pământul natal -afirmă Csutak Tamas, conducătorul cercului de atletism. Evenimentul din acest an va începe în judeţul Harghita . Traseul planificat este următorul: Nyergesteto- Cozmeni- Tuşnad- Băile Tuşnad- Bixad- Micfalău- Malnaş- Olteni- Bodoc- Valea Crişului- Arcuş- Sfântu Gheorghe. In localităţi, participanţii vor depune coroane la monumentele Libertăţii şi vor afla informaţii despre istoria locului. Pornirea: sâmbătă, 7:30, din faţa Gimnaziului Mikes Kelemen.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5926 din 09.03.2010, autor Tibodi Ferenc

Monumentele din Sfântu Gheorghe ale luptei pentru libertate/ Statuia Libertăţii în Parcul Elisabeta

La iniţiativa primarului Antal Arpad, un grup format din specialişti şi intelectuali a discutat zilele trecute despre modul în care pot fi reabilitate, în Sfântu Gheorghe şi localităţile din împrejurimi, monumentele şi locurile de pelerinaj legate de evenimentele din 1848-1849. Concluzia a fost unanimă: în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, este necesară reamenajarea lor în forma iniţială, reabilitarea simbolurilor şi textelor autentice de pe acestea.

Tema principală a discuţiilor a fost reamanajarea în forma iniţială a statuii libertăţii din Parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe. Jozsef Almos, istoric în domeniul artei fotografice, a reconstituit prin intermediul fotografiilor şi al vederilor de odinioară perioada plină de vicisitudini şi a vorbit despre istoria monumentului.

Leii amplasaţi pe postamentul din parc, care fuseseră îngropaţi în incinta Muzeului Naţional Secuiesc, le aduc aminte vizitatorilor de tragediile naţionale.

In cadrul consfătuirii s-a convenit de principiu ca monumentul honvezilor să fie modificat -cu ajutorul restauratorilor- pentru a fi readus la forma iniţială şi să fie ulterior reamplasate simbolurile naţionale şi textele originale.

S-a convenit de asemenea că nu este motivată reamplasarea fostului gard împrejmuitor de fier, din moment ce parcul a fost declarat loc de recreere. Gardul de fier ar obstrucţiona relaţia directă între monument şi oameni. Gardul de fier ar complica de asemenea ceremonia depunerilor de coroane cu ocazia zilei de 15 martie şi a altor sărbători. Monumentul, ca simbol şi vicisitudinilor prin care a trecut de-a lungul istoriei, amplifică ideea emoţională a manifestărilor.

Czimbalmos Csaba, managerul oraşului, a fost însărcinat să se ocupe de latura de specialitate şi de cea materială a reabilitării monumentului, iar programul de reabilitare este monitorizat de istoricul Demeter Laszlo, cu ajutorul specialiştilor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5930 din 13.03.2010, autor Sylvester Lajos

Steagul flutură la Coşeni

15 martie trăieşte în inima mea – a spus ieri, la cimitirul reformat din Coşeni, Baba Istvan, soldatul husar de 75 de ani din localitate. Baba Istvan, luptătorul pentru libertate, îmbrăcat în uniformă roşie, cu drapelul naţiunii şi cu o coroană de flori, a sosit la locul festivităţilor în urma grupului de tineri în port popular secuiesc . In faţa Monumentului Libertăţii , senatorul Albert Almos a subliniat: luna martie rămâne eternă în toate timpurile şi a reamintit că exact cu 20 de ani în urmă am comemorat primul martie liber.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5931 din 15.03.2010, autor Mozes Laszlo

Tunul lui Gabor Aron poartă credinţa luptătorilor pentru libertate

In cea mai însemnată zi de sărbătoare a naţiunii noastre, cu ocazia comemorării a 162 de ani de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 1848-49, în piaţa centrală din Târgu Secuiesc , vântul a fluturat drapele naţiunii noastre. La orele dimineţii a fost celebrată o slujbă religioasă ecumenică. Delegaţii ale diferitelor instituţii de învăţământ din oraş au depus coroane de flori la placheta memorială a lui Szacsvay, statuia lui Kossuth, monumentul paşoptist din faţa fostei cazarme, monumentul dedicat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, mausoleul din parcul Molnar Jozsias, statuia lui Bem Jozsef, bustul şi mormântul lui Turoczi Mozes şi basorelieful lui Petofi. In piaţa Gabor Aron, participanţii s-au adunat în număr deosebit de mare. La manifestările din centrul oraşului au participat şi au rostit cuvântări europarlamentarul Tokes Laszlo şi ministrul culturii, Kelemen Hunor.

La ora 10:00, la intersecţia străzilor Kossuth Lajos şi Petofi Sandor, a avut loc inaugurarea bustului din bronz al lui Tuzson Janos, creaţia sculptorului Vetro Andras. Primarul Racz Karoly i-a salutat pe cei prezenţi. Profesorul de istorie Bejan Andras, directorul Liceului Teoretic Nagy Mozes, a apreciat viaţa lui Tuzson Janos şi eroismul de care acesta a dat dovadă în luptele purtate la Nyergesteto.

Reprezentanţii şcolilor, echipelor păstrătorilor de tradiţii şi ai satelor au defilat în piaţa centrală. Fanfara de la Clubul Elevilor s-a prezentat cu marşuri din timpul revoluţiei din 1848. Anul acesta, pentru prima oară, au defilat şi reprezentanţii motocicliştilor secui păstrători de tradiţii din localitate . In piaţa Gabor Aron s-au adunat aproximativ 8.000 de persoane .

Primarul Racz Karoly a evidenţiat, în cuvântarea sa, importanţa revoluţiei, faptele deosebite ale tinerilor din martie şi aducerea acasă a tunului. Artistul Tolcsvay Laszlo din Budapesta a prelucrat şi a prezentat o poezie semnată de Petofi .

Vom avea tun, cum spunea odinioară Gabor Aron, dar vom avea şi autonomie -a subliniat europarlamentarul Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). Tunul a fost un mijloc, şi autonomia va reprezenta un mijloc -a precizat el, amintind de faptul că şi în aprecierea lui Marko Bela, preşedintele UDMR, principalul obiectiv urmărit îl constituie autonomia maghiarimii din Transilvania.

I s-a adresat mulţimii şi Kelemen Hunor, ministrul culturii : Tunul nu s-a întors acasă, ci l-am adus acasă -a accentuat el. Acest tun poartă în sine credinţa, credinţa luptătorilor pentru libertate. Tunul transmite mesajul lui Gabor Aron: să ne învingem pesimismul şi să ne vedem de treaba noastră, să ne îndeplinim sarcinile.

Momentul cel mai impresionant al festivităţii l-a reprezentat dezvelirea tunului. Tezaurul de artă expus în centrul oraşului a fost dezvelit de Kelemen Hunor, ministrul culturii, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi primarul Racz Karoly.

Dr. Gogh Laszlo, istoric militar din Budapesta, le-a înmânat primarilor din Târgu Secuiesc şi Breţcu câte o copie fidelă a drapelului din timpul revoluţiei din 1848 – expus la Muzeul de Istorie Militară din Budapesta -, acestea fiind dedicate păstrătorilor de tradiţii din Târgu Secuiesc şi Breţcu.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5932 din 16.03.2010, autor Iochom Istvan

Ce fel de simbol să existe pe monumentul honvezilor?

Ioan lăcătuşu, conducător al mai multor organizaţii civile româneşti din judeţul Covasna a luat atitudine faţă de salvarea monumentului eroilor căzuţi în primul război mondial, monument aflat într-o stare de degradare în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe. Potrivit afirmaţiilor sale, pe monumentul original se afla un simbol românesc. Nu există nici un fel de dovezi în acest sens, însă există dovezi în privinţa faptului că la începutul anilor 40, pe acesta se afla stema ungară. Primăria a discutat cu un restaurator în legătură cu reabilitarea monumentului.

Lăcătuşu relatează despre faptul că monumentul eroilor nu a fost inclus în şirul diferitelor festivităţi de comemorare şi depuneri de coroane. Lăcătuşu a început să se ocupe de această temă după ce în cadrul arhivelor a găsit, printre documentele primăriei, o listă. Lista cu numele a 147 de soldaţi care au decedat în perioada 1917-1918 în spitalul amenajat în Muzeul Naţional Secuiesc. Lăcătuşu precum alte două persoane cu grad de colonel în rezervă, Cristian Liviu şi Ioachim Grigorescu iniţiază ca cei căzuţi în luptă să fie comemoraţi de ziua eroilor români. (….) Lăcătuşu cere de asemenea reamenajarea monumentului în forma iniţială. In opinia sa, de pe obeliscul amplasat în perioada interbelică au fost înlăturate inscripţia românească şi simbolul şi s-a scris ceva despre Horthy, inscripţie care ulterior a fost distrusă în timpul comunismului.

Demeter Lajos, istoric local, ne-a declarat că acolo înmormântările au început deja în anul 1916, cu ocazia intrării trupelor româneşti, şi acolo au fost înmormântaţi soldaţi de diferite naţionalităţi. Demeter a mai adăugat că pe obelisc nu există nici o urmă a simbolului românesc. Demeter Lajos ne-a şi arătat o fotografie pe care se află obeliscul cu stema ungară.

Czimbalmos Kozma Csaba, manager al oraşului, ne-a declarat: autoguvernarea a luat legătura cu restauratorul Makkai Andras din Târgu Mureş, care s-a angajat să se ocupe de reabilitarea monumentului şi există speranţa ca monumentul să fie reînnoit chiar în acest an.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5934 din 18.03.2010, autor Szekeres Attila

Incepe reînnoirea oraşului Sfântu Gheorghe

Administraţia locală din Sfântu Gheorghe a fost înştiinţată oficial: proiectul integrat privind dezvoltarea oraşului, înaintat regiunii centru de la Alba Iulia, a trecut prin fiecare etapă a concursului. Capitala regiunii Trei Scaune a obţinut locul eligibil, fiind urmată de oraşele Miercurea Ciuc şi Alba Iulia. Următorul pas îl reprezintă predarea proiectelor detaliate de executare, lucrările urmând a fi demarate anul viitor.

Proiectul integrat privind dezvoltarea oraşului Sfântu Gheorghe cuprinde şase capitole: reabilitarea amplă a cantinei sociale; restaurarea casei-Bene monument de artă din strada Grof Miko Imre şi amenajarea în imobil a unui muzeu cinegetic; amenajarea unor spaţii verzi în spatele Bibliotecii Judeţene Bod Peter ; reabilitarea totală a 14 străzi din centrul oraşului; modernizarea pieţei centrale; amenajarea unor parcări auto . Ultimul capitol a fost respins, în schimb celelalte cinci au fost apreciate în mod favorabil. Astfel, valoarea totală a proiectului ajunge la 26 de milioane de lei, din care 20 de milioane reprezintă un fond nerambursabil acordat de regiunea centru, iar restul sumei urmează să fie acoperită de la bugetul local.

In prezent, specialiştii lucrează pe proiectele de executare care trebuie predate până în 27 aprilie , acestea vor fi evaluate – măsuri ce ar putea dura şi o jumătate de an – a declarat viceprimarul Sztakics Eva.

In etapa respectivă, pot fi solicitate modificări mai mici, dar nu unele mai însemnate. Evaluările vor fi urmate de încheierea contractelor, publicarea licitaţiei pentru executarea lucrărilor, care vor fi demarate anul viitor şi ar putea dura mai mulţi ani.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5961 din 21.04.2010, autor Vary O. Peter

Matei, regele român şi conducătorii români

In cadrul unei emisiuni difuzate de televiziunea română, am putut viziona un documentar care ne-a prezentat un oraş despre care cu greu am putea crede că în urmă cu câteva decenii a fost o aşezare maghiară. Un simplu observator nu s-ar gândi nicidecum la Cluj, fostă citadelă a culturii maghiare din Transilvania, o localitate în care procentul românilor era -conform recensământului din 1941- de doar 8,9%. Nu-i de mirare că, în ultima jumătate de secol, s-a urmărit modificarea caracterului etnic al oraşului. Inscripţiile maghiare, denumirile maghiare tradiţionale ale străzilor au dispărut, au apărut monumentele epocii noi: statuile lui Mihai Viteazul, Baba Novac, Avram Iancu etc. Maghiarimea indigenă devenită minoritate nu merită nici măcar să utilizeze numele oraşului în varianta sa seculară. La sfârşitul anilor 70, oraşul Cluj a fost rebotezat la iniţiativa dictatorului Nicolae Ceauşescu , nimănui nu i-a păsat de sensibilitatea maghiarimii indigene. Turiştii străini sosiţi la Cluj Napoca, nu au de unde şti că Clujul a fost un oraş maghiar, deşi monumentele sale istorice sunt legate de istoria, cultura maghiarimii indigene. Majoritatea publicaţiilor de promovare a oraşului nu oferă posibilitatea prezentării obiective, reale a oraşului istoric maghiar.

Prezentarea monumentelor după metodă românească

Intâmplarea de mai jos va reflecta asupra modului în care contemporanii noştri de naţionalitate română sunt înzestraţi cu cunoştinţe despre istoria Transilvaniei şi monumentele sale de artă. In faţa grupului statuar al regelui Matei din centrul oraşului, s-a susţinut o expunere cu participarea unui grup mai mare de elevi . Conform profesorului ghid, regele Matyas, Magyar Balazs, Kinizsi Pal… nu au existat. Deci regele călare din piaţa de lângă Biserica Sfântul Mihail nu este Matyas, ci Matei, regele român al maghiarilor. Conducătorii de oşti de lângă Matei: Baba Novac, Pintea Gligor… Deja nu mai are nicio semnificaţie faptul că aceste persoane nu puteau fi contemporane cu marele rege ungar. Probabil datorită alimentaţiei sănătoase , ei au trăit până la o vârstă matusalemică. Ar fi trăit chiar mai mult dacă maghiarii necruţători n-ar fi intrat în Transilvania, pe pământul sfânt al românilor, vechi de 2.600 de ani. Poate că Baba Novac, ostaşul mercenar din Balcani, conducătorul de oaste din vremea lui Mihai -voievodul Tării Româneşti-, ar trăi şi azi dacă în jurul anului 1600, localnicii maghiari din Cluj, sătui de jaful practicat de mercenari, nu l-ar fi executat într-un mod nu prea condamnabil. Nu-i de mirare că urmaşii, noii colonişti ai Clujului, au ridicat, lângă fortăreaţa dinastiei Szabo (pe celălalt nume Bethlen), o statuie dedicată acestui erou naţional român. O soartă asemănătoare a avut şi celălalt contemporan, Pintea Gligor, la 214 ani după moartea regelui Matei.

Cunoscând aceste lucruri, e de înţeles de ce nu a fost posibil ca în urmă cu câţiva ani, în oraşul Sfântu Gheorghe cu o pondere a populaţiei de etnie maghiară de 76%, una din şcolile cu conducere maghiară şi, încă, cu majoritate maghiară, să preia numele regelui Matyas, este de înţeles de ce profesorii de naţionalitate română au insistat asupra acordării denumirii de Matei Corvin.

Prezentarea monumentelor după metoda maghiară

Ar fi de preferat să trecem şi la prezentarea, conform realităţii, a grupului statuar al regelui Matei, având în vedere că în Transilvania au crescut 3-4 generaţii care nu au avut posibilitatea studierii istoriei maghiare.

Realizatorul acestui grup statuar deosebit de frumoas a fost laureat al premiului Grand Prix, decernat cu ocazia expoziţiei mondiale din 1900 de la Paris . Cuvintele artistului Ioan Fadrus exprimă cel mai bine semnificaţia grupului statuar : Statuia regelui Matei reprezintă epoca de glorie a Ungariei, vremea în care maghiarii au fost o naţiune de temut printre popoarele din Europa, o naţiune admirată şi respectată .

Insuşi sultanul Mehmed al II-lea l-a apreciat pe Matei. Sultanul a susţinut că, în afară de el, recunoaşte doar un singur domnitor şi acela este regele Ungariei . Evident că numele figurii principale a grupului statuar al regelui maghiarilor nu a fost Matei niciodată, nici măcar în poveşti, ci Matyas. Lângă rege stau conducătorii săi de oşti fideli, pe partea stângă: Magyar Balazs şi Kinizsi Pal , iar pe partea dreaptă: Szapolyai Istvan şi voievodul transilvănean Bathory Istvan .

Soclul statuii a fost proiectat de arhitectul şef al oraşului, Pakey Ladislau. Inaugurarea monumentului a avut loc în octombrie 1902. Podoaba soclului a fost stema ungară şi a fost inscripţionat următorul text: Matyas kiraly (n.t. – regele Matei). In urma invaziei române din decembrie 1918, stema ungară a fost îndepărtată, iar în 1921, vizavi cu grupul statuar a fost amplasată reproducerea statuii lupului. Peste câţiva ani, în 1932, pe soclul statuii a fost amplasată o plachetă cu textul marelui istoric român, Nicolae Iorga, despre care s-ar putea vorbi în şcoli ca de un exemplu al denaturării istoriei. Citez: A repurtat victorii în lupte, înfrângere a suferit doar din partea propriului său neam , atunci când a declanşat lupta împotriva Moldovei de neînvins.

Vezi si: Nicolae Iorga a fost cenzurat de UDMR de pe statuia lui Matei Corvin din Cluj cu numai 787.000 de euro. Etapele falsificarii istoriei. FOTO

Originea regelui Matei

Denaturarea istoriei constă în următoarele: se susţine că regele Matei a fost de naţionalitate română şi a suferit o înfrângere în Moldova.

Vă prezint originea regelui Matei, limitându-mă la cele mai importante nume. Mai întâi vorbesc despre rădăcinile din partea mamei. Cele patru generaţii ale familiei Szilagyi au fost nobili maghiari. Stră-străbunicul lui Matei a fost Szilagyi Lorand, străbunicul, Szilagyi Miklos , bunicul, Szilagyi Laszlo . Mama regelui Matei a fost Szilagyi Erzsebet. Pe această linie nu găsim nici cu lupa un predecesor de altă naţionalitate decât cea maghiară.

Bunicul din partea tatălui a fost Vajk . Străbunicul a purtat numele Serba (Sarba). Acesta a trăit în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, atunci când, în jurul anilor 1330, prinţul tătar Basarab, cu sprijinul cumanilor, al conducătorilor cumani, a întemeiat statul vlahilor. Românizarea acestei pături conducătoare s-a petrecut doar în secolul al XV-lea. Cunoscând toate acestea, nu se poate afirma că străbunicul regelui Matei a fost român.

Adepţii originii române invocă scrisorile de la Milano, în jurul anului 1430, în care Iancu de Hunedoara e pomenit ca Iancu Vlah. Această afirmaţie poate fi interpretată în diferite moduri. Ne putem gândi la faptul că Iancu de Hunedoara a fost însărcinat cu anumite atribuţii, a avut o titulatură în Tara Vlahilor, în ţinutul maghiar al vasalului. Să nu uităm că în 1439, Iancu de Hunedoara a fost numit ban în regiunea cunoscută azi sub denumirea de Oltenia şi care în evul mediu era pomenită ca Tărişoara Vlahilor. Numele Vlah semnifica locul de provenienţă. Nu trebuie să uităm nici de faptul că, în deceniul al patrulea al secolului al XV-lea, semnatarul scrisorilor nu avea de unde şti că în anii 1390, când fiul lui Serba, Vajk, s-a stabilit în Ungaria, pătura conducătoare a statului vlah îi includea şi pe cumani, respectiv pe cei de origine cumană. Ca urmare, numele Vlah nu înseamnă etnia, pentru că străbunicul şi bunicul puteau fi cumani, slavi de sud sau vlahi asimilaţi sârbilor.

Tipograful de renume, Heltai Gaspar, pomeneşte în lucrarea sa intitulată Chronică despre întâmplările maghiarilor, redactată în 1557, de tatăl lui Matei, Iancu de Hunedoara, ca de copilul nelegitim al regelui ungar.

Un lucru e sigur, Iancu de Hunedoara, în calitate de guvernator al Ungariei, a fost unul din nobilii romano-catolici cu cea mai mare moşie şi cu cea mai numeroasă oaste. Fiul său, Matei, urmaş al marilor conducători de oaste din familia Szilagyi, crescut şi educat de Szilagyi Erzsebet, a avut limba maternă şi cultura maghiare.

Războiul purtat de Matei în Moldova (1467)

In anii 1460 a avut loc un complot împotriva lui Matei. Dat fiind faptul că în spatele celor revoltaţi s-a aflat Stefan, voievodul Moldovei, s-a urmărit discreditarea regelui.

După ce, în 1467, regele Matei, aflat în fruntea oştirilor regale, a reprimat revolta transilvăneană, a decis să îl pedepsească şi pe Stefan cel Mare, prieten cu polonezii. Matei a dispus declanşarea războiului. Forţa armată a regelui a fost asigurată de un corp de armată constituit din 12.000 de ostaşi şi condus de mai mulţi conducători cu experienţă. Forţa armată a pornit din Sibiu şi a poposit, pe 2 noiembrie 1467, în oraşul Sighişoara , iar pe la mijlocul lui noiembrie, au trecut pasul Oituz. Voievodul Moldovei s-a informat din timp despre pregătirile de război ale regelui Matei şi a solicitat sprijin din partea regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea. La ordinul lui Stefan, trecătorile din Carpaţii Orientali au fost blocate, însă înaintarea armatei ungare nu a fost împiedicată. Având în vedere că oştile voievodului român erau alcătuite din călăreţi cu arme uşoare şi infanterişti, Stefan cel Mare nu şi-a asumat lupta împotriva armatei ungare care avea luptători instruiţi şi înarmaţi în mod excepţional . Intr-o astfel de situaţie militară dezavantajoasă, tactica de război a moldovenilor nu a putut fi alta decât complotul, strategia incursiunilor şi a pământurilor pârjolite. Pe 19 noiembrie, armata lui Matei a ocupat oraşul de câmpie Târgu Trotuş, pe 26 noiembrie, oraşul Bacău, după care a înaintat pe valea Siretului spre capitala Suceava, iar pe 29 noiembrie, a invadat şi oraşul Roman. Pe 13 decembrie s-a pus stăpânire şi pe localitatea Baia. Voievodul român a trimis soli la regele ungar, însă nu s-a ajuns la nicio înţelegere, având în vedere că sarcina solilor nu a reprezentat-o încheierea unui acord ci observarea situaţiei strategice a armatei regelui ungar, respectiv eliminarea oricărei suspiciuni în ceea ce priveşte atacului mişelesc pus la cale de oastea română. Tactica aplicată de Stefan a avut succes. Regele ungar şi conducătorii de oşti, precum şi întreaga armată ungară, s-au pregătit, după cină, să se odihnească, nefiind asigurată nici paza corespunzătoare. In acest timp, oastea voievodului a înconjurat oraşul şi l-a incendiat. Atunci când regele Matei a fost înştiinţat de atac, nu a mai fost posibilă organizarea eficientă a apărării. Apărarea centrului oraşului a fost condusă de regele Matei. Acesta a fost rănit , dar nu a renunţat la luptă.

Doar în urma unei lupte crâncene de patru ore s-a reuşit reprimarea celor care au atacat pe la spate. Stefan cel Mare a fost capturat, însă un locotenent transilvănean l-a ajutat să evadeze. Potrivit unuia din martorii la eveniment, Janus Pannonius, în lupta de la Baia şi-au pierdut viaţa 11.000 de luptători moldoveni şi 4.000 de ostaşi maghiari. Fără dubii, învingătorul acestei lupte a fost regele Matei.

In urma acestor fapte istorice, nici nu mai e nevoie să-i convingem pe cititori în ce măsură poate fi marea victorie de la Baia considerată victorie română şi la ce nivel a ajuns denaturarea istoriei. Cei care se simt deranjaţi de drapelul din grupul statuar de la Cluj, care simbolizează Moldova învinsă, se pot calma.

Sperăm că în urma finalizării lucrărilor de restaurare a grupului statuar din centrul oraşului , pe plachete vor figura numele regelui Matei şi ale conducătorilor săi de oşti. Evident că nu Matei Corvin, Pavel Chinezul, Stefan Bathory, Stefan Szapolyai, ci, în minunata lor limbă maternă, Hunyadi Matyas, Kinizsi Pal, Magyar Balazs, Szapolyai Istvan şi Bathory Istvan.

Sursa: publicaţia lunară Tortenelmi magazin, nr.5 din mai 2010, autor Kadar Gyula

Monumentul Trianonului

Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la dictatul de pace de la Trianon, Comunitatea Reformată II din Voineşti, Covasna, va amplasa un monument în curtea bisericii reformate din Voineşti. Obeliscul care va simboliza ruperea va fi inaugurat festiv în data de 4 iunie.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.68 din 26.05.2010, autor Bodor Janos

Monumentul solidarităţii

Acţiunea de ieri, de dezvelire a monumentului Trianonului, amplasat în faţa bisericii reformate din Voineşti, Covasna, a început cu intonarea Mesajului. Evenimentul nu este unul festiv, trebuie să suportăm din nou durerea celor 90 de ani, însă nu ne este permis să uităm. De aceea pe monument nu putea figura altceva decât nu uita -a spus protopopul Kovacs Gabor în discursul său.

La eveniment au participat peste 50 de oaspeţi din Covasna şi din zone mai îndepărtate .

Monumentul este alcătuit dintr-un obelisc şi un bloc de piatră. Primul simbolizează secuimea care se străduieşte să se înalţe, iar blocul de piatră spart, apoi reunit simbolizează Ungaria Mare, care odinioară părea să se spargă, însă care acum pare tot mai unită -a spus preotul Bukovinszky Cs.Miklos.

Monumentul a fost dezvelit de d-na Fabian Marta şi prezbiterul Ferencz Botond. Ideea amplasării unui monument îi aparţine acestuia din urmă, preşedinte al PCM Covasna şi scaunul Orbai. Ideea a fost apoi îmbrăţişată şi de comunitatea reformată din Voineşti . Monumentul a fost realizat din donaţii ale comunităţii, blocul de piatră a fost donat de primarul din Micfalău, Nyaguly Vilmos, iar obeliscul este realizat de Ferencz Botond.

In timpul dezvelirii, membrii Echipei de Cercetaşi Havadtoy Sandor au asigurat garda.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5999 din 05.06.2010, autor Bokor Gabor

Fără maghiari, omenirea va fi mai săracă

Până în ziua de 4 iulie, la muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe poate fi vizitată expoziţia care prezintă fotografii ale unor clădiri-monument -situate pe teritoriile rupte- relevate şi conservate cu ajutorul statului ungar. La vernisaj a fost prezent şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt. Vargha Mihaly, directorul Muzeului, a fost primul care li s-a adresat celor prezenţi, exprimându-şi bucuria şi în acelaşi timp mândria că prima staţie a acestei expoziţii este Muzeul Naţional Secuiesc. Un popor mic din punct de vedere numeric are şansa de a dăinui doar dacă în fiecare membru al naţiunii trăieşte gândul că merită şi că este o mândrie să aparţii naţiunii în cauză – a spus vicepremierul. Poate exista dăinuire doar dacă întreaga istorie şi întreaga cultură maghiară trăiesc în inima şi în conştiinţa fiecărui maghiar -a continuat Semjen. El a mai arătat: cultura universală maghiară este compusă din totalitatea culturilor specifice unor anumite zone, oraşe, cultura anumitor familii. Dacă ar lipsi anumite părţi din ea, ar fi incompletă. Deoarece nu există cultură maghiară universală fără cultura Pământului Secuiesc, Transilvaniei, Tinutului de Sus, Ucrainei Subcarpatice, Voivodinei şi a celorlalte teritorii locuite de maghiari, statul ungar are obligaţia firească de a sprijini eforturile păstrătorilor de valori de pe teritoriile enumerate. Cu toţii avem responsabilitatea de a ne păstra identitatea maghiară, iar acest lucru ne face responsabili şi faţă de întreaga omenire -a mai atranţionat el. Dacă am dispărea din istorie, lumea ar fi mai săracă. In continuare, restauratorul Mihaly Ferenc, născut la Sovata, a vorbit despre importanţa relansării programului de ocrotire a monumentelor, sistat în urmă cu patru ani de guvernul socialist ungar. In final, arhitectul Sarudi Sebestyen Jozsef, şef de departament în cadrul Oficiului pentru Ocrotirea Moştenirii Culturale Maghiare, li s-a adresat celor prezenţi. El a rezumat rezultatele programului amintit şi a insistat asupra relansării lui .

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.91 din 28.06.2010, autor Bedo Zoltan

Zilele localităţii Mereni/ Inaugurarea monumentului solidarităţii

La sfârşitul săptămânii trecute s-a desfăşurat a V-a ediţie a zilelor localităţii Mereni, la care a participat şi o delegaţie formată din 72 de persoane din comuna înfrăţită Szihalom, situată în apropiere de Eger (n.t. -Ungaria). Delegaţia a fost formată din reprezentanţi ai autoguvernării, membri ai unei fanfare şi membri ai unei echipe de majorete. Momentul cel mai deosebit al evenimentului l-a constituit inaugurarea unei plăcuţe comemorative din granit, lângă monumentul dedicat eroilor din primul război mondial.

Primul care a luat cuvântul a fost Molnar Istvan, care a spus că locul în care se află monumentul este unul sfânt. Monumentul a fost dezvelit de primarul Molnar Istvan şi de Nahoczki Peter, trăgător cu arcul, care trăieşte în comuna Szihalom. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a rostit o cuvântare festivă, afirmând că Molnar Istvan a creat în piaţa centrală a localităţii Mereni un loc de amplasare a drapelelor naţionale. La sfârşitul festivităţii, participanţii au intonat imnurile ungar şi secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6054 din 09.08.2010, autor Iochom Istvan

Reînvierea statuii honvedului de la Reci

Localitatea Reci va organiza şi în acest an zilele comunei, manifestare la care vor participa delegaţi ai satelor aparţinătoare şi delegaţi ai localităţilor înfrăţite din Bazinul Carpatic. Evenimentul central din ziua de 21 august îl va reprezenta reinaugurarea festivă a statuii honvedului maghiar reabilitat, decapitate în anul 1944.

Statuia decapitată a fost transportată de localnicii din Reci la Muzeul Naţional Secuiesc. Monumentul honvedului de la Reci a aşteptat reînvierea până anul trecut , când la iniţiativa directorului muzeului, Vargha Mihaly, soldatul a fost din nou expus în muzeu, iar celor din localitatea Reci li s-a propus ca în măsura în care vor dori acest lucru, statuia restaurată să fie amplasată pe locul iniţial.

Cei din Reci au dorit acest lucru. Chiar şi în anii 70 au existat persoane care doreau reamplasarea , însă la vremea respectivă acest lucru era imposibil din punct de vedere politic.

Anul acesta a venit momentul ca reamplasarea statuii -restaurate de Nagy Benjamin şi de echipa sa- să fie cuprinsă în programul de două zile. Pentru reabilitarea monumentului honvedului de la Reci, Consiliul Judeţean a alocat în acest sens, prin intermediul centrului cultural judeţean, suma de 15.000 de lei.

La festivitatea de inaugurare a statuii honvedului, care va avea loc sâmbătă, va fi prezent, la invitaţia primăriei localităţii Reci, vicepreşedintele PE, Tokes Laszlo. Kisgyorgy Zoltan va prezenta istoria regimentului de infanterie nr. 24 de honvezi din Braşov. Vor fi prezenţi reprezentanţi ai localităţilor Irnacs, Sarok, Bicske şi Szenna (n.t. -din Ungaria) . La ora 12:00, vor fi prezente cu siguranţă persoane din Trei Scaune, Pământul Secuiesc şi Transilvania, care ştiu să perceapă şi să aprecieze faptul că salvarea monumentului honvezilor de la Reci este triumful puterii şi al voinţei care fac posibilă reînvierea statuilor ciuntite.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6064 din 20.08.2010, autor Sylvester Lajos

Monumentul Ordinului Vitejilor

Cu ocazia sărbătorii noastre naţionale derulate sub semnul solidarităţii, Căpitănia din Transilvania a Ordinului Vitejilor a amplasat un monument. Vineri (20.08), în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe, a fost inaugurat un obelisc de piatră, opera viteazului Urszuly Samuel. La evenimentul care a atras un număr mic de persoane interesate, alocuţiunea festivă a fost rostită de căpitanul în ordin de viteaz Szekely Zsolt. Mesajul obeliscului, pe care figurează stema ungară înfiptă într-o sabie -trebuie să ne asumăm identitatea maghiară, tradiţiile, trecutul, prezentul şi viitorul nostru-, a fost formulat de viteazul dr. Szots Daniel, căpitan pensionar. Monumentul a fost dezvelit de primarul Antal Arpad şi viteazul Urszuly Samuel, cel care a realizat monumentul.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6065 din 21.08.2010

Inaugurarea unui monument la Boroşneu Mic

In 24 august, parcul memorial din Boroşneu Mic s-a îmbogăţit cu un obelisc dublu, numărul obeliscurilor ajungând astfel la 50. Unul din obeliscuri păstrează memoria mai marilor naţiunii noastre , iar celălalt îi cinsteşte pe descoperitorii şi inventatorii noştri. Ideea îi aparţine învăţătorului pensionar Damo Gyula, liderul Cercului Patrioţilor Locali Nyires din Boroşneu Mic. La festivităţi au fost prezenţi membri ai Căpităniei din Trei Scaune a Ordinului Vitejilor şi participanţi din Bazinul Carpatic la tabăra de creaţie de la Setetpatak. Discursurile festive au fost rostite de Szepes Lajos -profesor la Scoala Superioară de Pedagogie din Kecskemet (n.t. -Ungaria) şi de Szekely Zsolt -în numele Ordinului Vitejilor. Consiliul Judeţean Covasna a fost reprezentat de vicepreşedintele Henning Laszlo.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.134 din 26.08.2010

Istoricul român inventariază atrocităţile maghiarilor / Lăcătuşu atacă din nou

Centrul de Studii Europene Covasna-Harghita cu sediul la Sfântu Gheorghe, vestit pentru manifestările sale antimaghiare, va tipări un studiu despre atrocităţile comise de maghiari împotriva românilor. Directorul centrului, Ioan Lăcătuşu, declară într-un comunicat emis joi că studiul pe care l-a realizat în baza documentelor care se regăsesc în arhiva ministerului apărării va fi dat publicităţii în 30 august, când se vor împlini 70 de ani de la decizia de la Viena. In opinia sa, din aceste documente reiese cât de intolerante au fost armata ungară şi populaţia maghiară cu poporul român, cu instituţiile naţionale ale acestuia, cu bisericile ortodoxe şi greco-catolice, cu şcolile, instituţiile culturale ale poporului român, cu presa de limbă română şi cu monumentele. Anul trecut, istoricul i-a propus parlamentului reromânizarea românilor maghiarizaţi, în timp ce în Trei Scaune se ştie că în timpul dictaturii, lui i-a încredinţat PCR-ul armonizarea românizării.

După cum declară, recentul său studiu dezbate în ordine cronologică, sub forma unor tabele, abuzurile, atrocităţile comise de maghiari, precum şi numele şi adresele victimelor româneşti. Revizionismul maghiar din perioada 1919-1940 a incitat la ură faţă de români şi la dorinţa de răzbunare faţă de pretinsa nedreptate cauzată de tratatul de pace de la Trianon. Rezultatul acestora l-au constituit atrocităţile comise în perioada 1940-1945: jafuri, asasinate în masă, crime, expulzări, schingiuiri, încarcerări, trimiterea în detaşamente de lucru, profanări de biserici, distrugeri de morminte -arată Lăcătuşu. In comunicatul său, menţionează: maghiarii le-au confiscat românilor averile, au desfiinţat şcoli româneşti, au interzis utilizarea limbii române chiar şi pe stradă, iar în comitatele Odorhei, Ciuc şi Trei Scaune au distrus 23 de biserici ortodoxe. Potrivit istoricului român, cercetările sale demonstrează clar că în decursul celor patru ani, maghiarii au încercat să-i extermine pe românii din Transilvania de Nord, să-i alunge sau să-i maghiarizeze prin metode barbare. El le cere politicienilor şi societăţii civile să se delimiteze de discursurile maghiare nostalgice, autonomiste şi antiromâneşti.

Istoricul Demeter Laszlo, directorul Muzeului Bazinului Baraolt, ne-a declarat că trecutul trebuie prezentat la modul obiectiv, de ambele părţi, deoarece acesta este lucrul care serveşte la reconciliere. Comunicatul lui Lăcătuşu conţine exagerări poetice -a spus istoricul, amintind că martorii acelor vremuri încă îşi mai amintesc de evenimente, vârstnici români povestesc că în perioada lui Horthy au trăit cei mai liniştiţi ani din viaţa lor, când fiecare, indiferent de apartenenţa sa naţională, primea alimente, încălţăminte şi îmbrăcăminte. In şcolile de pe Pământul Secuiesc, de exemplu la Colegiul Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, studierea limbii române era obligatorie -dezminte Demeter afirmaţiile lui Lăcătuşu. Istoricul a declarat că membrii conducerii armatei ungare erau foarte atenţi să nu fie comise atrocităţi, deoarece în Transilvania de Sud trăiau sub tutelă română 400.000 maghiari, care puteau cădea oricând victimă opresiunilor.

Pe Pământul Secuiesc au fost, într-adevăr, distruse 23 de biserici ortodoxe, însă acestea fuseseră construite din lemnul provenit din pădurile composesorale secuieşti, prin muncă silnică secuiască -a precizat Demeter Laszlo.

Sursa: cotidianul Kronika, nr.167 din 27.08.2010, autor Biro Blanka

Inaugurarea unei plăci memoriale şi a unui stâlp funerar / L-au comemorat pe Khell Odon

Sâmbătă după-amiază (n.t. -04.09), după slujba religioasă celebrată de preotul Mathe Ferenc la biserica romano-catolică Sfântul Nicolae, în prezenţa familiei Khell, a prietenilor răposatului viteaz Khell Odon şi a membrilor curatoriului Fundaţiei Gabor Aron, mulţimea s-a deplasat în faţa casei părinteşti , unde placa memorială dedicată viteazului Khell -donată de Fundaţia Ezer Nemzetseg din localitatea ungară Hodmezovasarhely- a fost dezvelită de dr. Grezsa Istvan, reprezentant al autoguvernării din Hodmezovasarhely şi dr. Fazekas Ozseb, preşedintele fundaţiei ungare . Activitatea plin de sacrificii a fostului preşedinte al Fundaţiei Gabor Aron a fost elogiată de bunul său prieten, dr. Grezsa Istvan. In cadrul festivităţilor, cealaltă localitate înfrăţită a comunei Breţcu, Totkomlos din Ungaria, a fost reprezentată de viceprimarul Takacs Ferenc. După depunerea coroanelor, participanţii s-au deplasat în curtea casei memoriale Gabor Aron şi a hanului turistic de tineret, unde a avut loc inaugurarea unui stâlp monumental -al patrulea în şirul celor dedicate lui Foldi Istvan, Sombori Sandor şi Gyarfas Jeno- sculptat de Bodo Csaba din Breţcu. Dimeny Zoltan – primarul din Breţcu, Balogh Andras – directorul centrului cultural, Tibad Sandor – profesor de istorie pensionar, viteazul Rozsa Jozsef şi Handra Kelemen -vicepreşedintele Fundaţiei Gabor Aron- au vorbit despre viaţa şi activitatea viteazului Khell Odon .Au fost elogiate în special cele mai mari realizări ale viteazului Khell: amplasarea statuii lui Gabor Aron , recepţia hanului turistic de tineret şi a casei memoriale Gabor Aron.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6078 din 06.09.2010, autor Iochom Istvan

Patrimoniul arhitectural al Pământului Secuiesc şi al regiunii Trei Scaune

Cu ocazia Zilelor Patrimoniului Cultural, Centrul Cultural al Judeţului Covasna şi Consiliul Judeţean Covasna organizează două excursii. Sâmbătă (n.t. -18.09), cei interesaţi vor vizita, sub îndrumarea istoricului de artă Jano Mihaly, bisericile monument de artă, castele şi conace de pe Pământul Secuiesc. Duminică (n.t. -19.09), excursioniştii vor vizita, sub îndrumarea restauratorului Tuzes Istvan, clădirile monument de artă din Trei Scaune. Participarea la excursii e gratuită, cheltuielile fiind suportate de Centrul Cultural al Judeţului Covasna. Staţiile excursiei de sâmbătă: Biborţeni, Vârghiş, Ocland, Crăciunel, Baraolt, Aita Mare; plecare la ora 09:00, din faţa sediului Bibliotecii Judeţene Bod Peter din Sfântu Gheorghe. Staţiile excursiei de duminică: Turia, Cernat, Albiş, Pădureni, Chilieni, Saciova, Valea Crişului; plecare la ora 09:00, din faţa sediului Vigado din Târgu Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6085 din 14.09.2010

Horthy a acţionat în interesul reunificării naţiunii / Au rememorat a doua decizie de la Viena

In ziua de 13 septembrie, filiala din Târgu Secuiesc a Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a rememorat în cadrul a două festivităţi împlinirea a 70 de ani de la decizia adoptată în 30 august 1940 la Viena, în urma căreia Transilvania de Nord i-a fost reanexată ţării-mamă.

Una din locaţiile rememorării a fost monumentul drapelului ţării, amplasat lângă statuia Eroilor din Poian. Fogarasi Laura a recitat poezia Binecuvântat fie maghiarul, scrisă de Babits Mihaly, după care a fost prezentată o scurtă expunere pe tema deciziei de la Viena. Merită să menţionăm că dacă anul trecut fusese mobilizată pentru acest eveniment o întreagă armată de poliţişti costumaţi în negru, manifestarea de acum s-a desfăşurat sub supravegherea a doar doi poliţişti locali.

Intrebându-l de ce au ales tocmai localitatea Poian, liderul filialei locale a HVIM, Szocs Zoltan, ne-a declarat că acest lucru se datorează celor constatate cu ocazia manifestării similare de anul trecut, precum şi atitudinii comunităţii locale.

A doua decizie de la Viena, intrarea lui Horthy Miklos în Transilvania au constituit tema unei expuneri susţinute, cu ocazia evenimentului, de istoricul literar Tompo Laszlo jr, în sala mică a Casei de Cultură Vigado din Târgu Secuiesc, în faţa unui public numeros.

Incă din debutul orei neobişnuite de istorie, Tompo Laszlo a declarat că în deceniile care au trecut, manualele din Ungaria au spălat creierele, fiind redactate în spiritul ideii că trebuie să ne consolăm cu decizia de la Trianon, deoarece maghiarul este un cetăţean universal şi nu naţiunea este cea care primează. In opinia istoricului-scriitor, a doua decizie de la Viena nu are o importanţă mai mică decât bătălia din 1456 de la Belgrad şi a constituit, în acelaşi timp, o staţie a drumului unificării părţilor de naţiune rupte la Trianon.

Tompo consideră că pentru a înţelege Trianonul trebuie să ne întoarcem la păcatul originar şi că ruperea părţilor maghiare de naţiune a fost o consecinţă directă a hegemoniei evreieşti.

Potrivit informaţiilor prezentate de conferenţiar, Horthy Miklos s-a străduit, prin consolidarea apărării naţiunii, să restabilească Ungaria Mare şi a redus, în 10 ani, analfabetismul de la 80% la 8%, însă ştia că pentru a-şi îndeplini intenţiile are nevoie de aliaţi internaţionali şi de aceea s-a apropiat de Benito Mussolini şi Adolf Hitler.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.148 din 15.09.2010

Să urmărim cu atenţie monumentele noastre!

Consiliul Judeţean Covasna şi Centrul Judeţean Covasna pentru Cultură organizează în perioada 17-19 septembrie Zilele Moştenirii Culturale. Cu această ocazie vor putea fi vizitate următoarele monumente: conacul Hollaky -Dobolii de Jos, biserica unitariană şi muzeul satului -Arcuş, castelul Szentkereszty -Arcuş, Casa Memorială Gabor Aron -Breţcu, biserica unitariană -Belin, Muzeul Haszmann Pal -Cernat, biserica-cetate reformată -Cernat, cetatea Ika -Cernat, biserica reformată -Dalnic, biserica-cetate reformată -Ilieni, conacul Sera -Ilieni, biserica Sf.Mihail -Lemnia, biserica reformată -Tălişoara, castelul Mikes -Ozun, casa Suto -Vârghiş (nr.443), Muzeul Entografic Ceangăiesc din Zăbala, biserica-cetate reformată -Zăbala, castelul Mikes -Zagon, conacul Czirjek, poarta în stil baroc -Zoltan, biserica unitariană -Calnic, biserica reformată -Biborţeni, biserica reformată -Albiş, castelul Daniel -Vârghiş, castelul Kalnoky -Micloşoara, biserica unitariană -Aita Mare, biserica reformată -Vârghiş, biserica reformată -Saciova.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.149 din 16.09.2010

Festivitate de comemorare la Aita Seacă

Ieri, la Aita Seacă a avut loc o festivitate de comemorare dedicată celor 13 eroi martiri masacraţi în 26 septembrie 1944. Atât preotul reformat Bartalis Sz. Pal cât şi viteazul Lazar Elemer, căpitan naţional al Ordinului Istoric al Vitejilor, au evidenţiat în cuvântarea lor faptul că am iertat întâmplările de acum 60 de ani, însă aşteptăm şi acum scuzele pentru actele de cruzime comise. Preotul a făcut o paralelă între cele întâmplate în satul din Bazinul Baraolt şi istoria maghiară. Am iertat dar nu avem voie să uităm şi aşteptăm să ni se ceară iertare! -a accentuat preotul în cadrul bisericii.

Participanţii s-au deplasat la monumentul format din 13 stâlpi de bazalt . Bardocz Csaba, primarul comunei Băţani, a condamnat în cuvântarea sa această formă de xenofobie. Pap Sandor, preot reformat originar din Aita Seacă, a dat citire numelor martirilor, după care s-au depus coroane. Festivitatea de comemorare s-a încheiat cu intonarea rugii noastre naţionale şi a imnului secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6096 din 27.09.2010, autor Szekeres Attila

Inaugurarea unui monument la Belin / Stefan cel Sfânt -forţa de coeziune

Slavă Domnului că în istoria noastră au existat mai multe puncte de cotitură care ne-au definit viitorul, spaţiul de trai, destinul şi dezvoltarea. Comunitatea unitariană din Belin -care a dorit să amplaseze un monument al solidarităţii maghiare- a ales trei astfel de momente: împlinirea a 1010 ani de la încoronarea regelui nostru Stefan cel Sfânt , împlinirea a 90 de ani de la semnarea dictatului de pace de la Trianon -care a dus la fărâmiţarea ţării- şi împlinirea a 70 de ani de la intrarea trupelor de honvezi. In pofida vremii nefavorabile, au fost prezenţi numeroşi reprezentanţi ai bisericilor istorice maghiare, ai vieţii publice şi reprezentanţi din Bazinul Baraolt.

Preotul unitarian din localitate, Kozma Albert, a evidenţiat valorile create de Ungaria creştină. După cum a declarat, deşi marile puteri au fărâmiţat ţara în urmă cu 90 de ani, naţiunea a rămas unitară graţie valorilor comune. Siko Imre, primarul localităţii Belin, şi-a exprimat dorinţa ca monumentul să amplifice conştiinţa naţională a comunităţii şi a celor care vor vizita monumentul. Balint Benczedi Ferenc, episcopul Bisericii Unitariene Transilvănene, a declarat: localitatea Belin a arătat în ultimele luni că reuşeşte să se solidarizeze la nevoie. Keresztes Zoltan, preot din Micloşoara, a evidenţiat rolul Sfântului Stefan în cadrul istoriei. Simon Laszlo, preot evanghelic din Apaţa, a declarat că este mândru de faptul că transilvănenii se declară mai întâi maghiari şi abia apoi evanghelici, reformaţi, unitarieni şi catolici. Convingerile religioase nu au însemnat niciodată o piedică de neînvins pentru membrii comunităţii noastre. Krizbai Imre, preot reformat din Baraolt, a evocat istoria din ultimii ani a Ungariei.

Demeter Janos, vicepreşedintele Consiliului judeţean, a vorbit despre importanţa unităţii. Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Maghiar, a vorbit despre ataşamentul faţă de familie şi pământul natal. Monumentul a fost dezvelit şi sfinţit de reprezentanţii bisericilor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6156 din 06.12.2010, autor Hecser Laszlo

Harta

Szava Eniko: Aproape în toate cazurile arborarea drapelului secuiesc este însoţit de dispute, critici, denunţuri. Insă nici aceste lucruri nu pot opri extinderea rapidă a utilizării steagurilor albastre-aurii. Aşa-numitul drapel secuiesc este arborat pe din ce în ce mai multe primării şi alte instituţii publice.

Reporter: Nu demult aceste imagini au informat în cadrul emisiunilor de ştiri a TV Duna despre faptul că, un bărbat din Sovata este suspectat de procuratură de întrebuinţarea simbolurilor fasciste, rasiste şi iredentiste. Conform acuzaţiei, este vina lui Toth Ferenc că a amplasat un drapel secuiesc pe clădirea primăriei din oraş. Nu există încă rezultate noi în ceea ce priveşte cazul, steagul a rămas, iar bărbatul caută avocat împotriva acuzaţiei – conform opiniei sale – ridicole. Aceasta nu este prima procedură în ceea ce priveşte drapelul albastru-auriu, deoarece mai devreme şi prefecţii români ai judeţelor Harghita şi Covasna au luptat împotriva utilizării simbolului. Au fost prezentate şi interpretări juridice ce par a fi ilogice. Conform reprezentanţilor guvernului de odinioară, nu este permis ceea ce nu permite legea. Astăzi ambele judeţe au prefecţi maghiari. Pe ei nu-i deranjează drapelul amplasat pe instituţiile publice. Pe clădirea primăriei din Sânmartin drapelul secuiesc a fost amplasat – lângă drapelul României – în urmă cu un an de zile. Aici majoritatea locuitorilor sunt de naţionalitate maghiară. Conform opiniei primarului Gergely Andras, până acum nu a constatat împotriviri din cauza întrebuinţării simbolului.

Gergely Andras, primar Sânmartin: Noi considerăm important faptul că, chiar dacă semnalăm târziu identitatea, apartenenţa, drapelul secuiesc în sine este unul dintre simbolurile apartenenţei la secuime. Am considerat că, merită acest lucru, respectiv să fie amplasat pe clădirea primăriei şi să fim un exemplu pentru ca alţii sau alte instituţii să aibă curajul să-şi asume întrebuinţarea acestui simbol.

Reporter: Mihaly Janos, istoric este membrul grupului de muncă privind istoricul stemei, pecetei şi drapelului secuiesc. De ani de zile cercetează istoricul militar din Ardeal, acum se ocupă de simbolurile locale. El ştie şi despre faptul că, mai demult utilizarea drapelului era reglementată foarte serios.

Mihaly Janos, istoric, Odorheiu Secuiesc: Cel care amplasa din proprie iniţiativă un drapel era amendat foarte sever.

Reporter: In data de 15 martie drapelul albastru-auriu a fost amplasat şi pe clădirea Consiliului Judeţean Harghita. Mai devreme simbolul a fost votat de Consiliu ca fiind drapelul judeţului.

Sursa: postul de televiziune Duna TV (Ungaria) din 30.04.2010, realizatori Szava Eniko, Fecso Zoltan si Jakab Ervin

Arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei îi solicită ministrului de interne, Vasile Blaga, să întreprindă o vizită în regiune. Mai mult, Ioan Selejan solicită efectuarea unei anchete parlamentare în legătură cu hotărârile adoptate la marea adunare din Sfântu Gheorghe, respectiv arborarea steagului secuiesc pe sediul Consiliului Judeţean Harghita.

Ii solicităm ministrului de interne să efectueze cât mai degrabă o vizită în regiune, respectiv să se înfiinţeze o comisie de anchetă parlamentară, care să analizeze evenimentele petrecute în ultimele zile – îl citează agenţiile de presă pe arhiepiscopul ortodox.

Potrivit agenţiilor de presă, Selejan a răspuns la faptul că la marea adunare din Sfântu Gheorghe au adoptat propunerea cu privire la oficializarea limbii maghiare, respectiv că ieri (n.n. 15.03.2010) a fost amplasat steagul secuiesc pe clădirea Consiliului Judeţean Harghita. Arhiepiscopul a considerat că este important să evidenţieze că românii şi maghiarii doresc să convieţuiască în pace, însă în această regiune românii trebuie protejaţi de stat, întrucât ei sunt în minoritate.

Sursa: postul de radio Star, din 16.03.2010, autor Asztalos Agnes

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) încurajează autoguvernările de pe Pământul Secuiesc să arboreze steagul secuiesc în toate locurile în care nu au fost arborate până acum. Presa de limbă maghiară din Transilvania a informat săptămâna trecută că în scaunul Mureş, doar în localitatea Ghindari va fi arborat steagul secuiesc, deoarece la Sovata, steagul amplasat în 15 martie de Toth Ferenc, locuitor din Sovata, a fost luat de vânt de pe frontispiciul primăriei. La iniţiativa Consiliului Secuiesc din Sovata, steagul a fost reamplasat pe frontispiciul Primăriei Sovata, în prezenţa mai multor delegaţi ai Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), filiala scaunul Mureş.

Sursa: postul de radio Sepsi Radio, din 01.06.2010

Onoarea simbolurilor noastre

Putem spune că sentinţa procuraturii din Sighişoara, prin care a declarat drapelul secuiesc simbol al unei comunităţi istorice, este una istorică. Motivul l-a constituit cazul drapelului comunităţii mureşene Ghindari.

Mulţi consideră şi azi că utilizarea simbolurilor noastre comunitare este un lucru copilăresc . Utilizarea liberă şi conştientă a simbolurilor este o etapă importantă a trezirii identităţii proprii a unei comunităţi, în timp ce închiderea lor în dulap nu este o dovadă a loialităţii faţă de ţară, ci o încercare de instituţionalizare a capului plecat.

In Trei Scaune nu întâlnim cazuri asemănătoare celui din Ghindari, însă nici în privinţa utilizării simbolurilor Pământului Secuiesc nu sunt toate aşa cum ar trebui să fie. Exemplul în acest sens sunt obiecţiile de ordin juridic formulate de fiecare dată de prefecţi, obiecţii care trădează faptul că utilizarea simbolurilor necesită şi o informare preliminară de ordin juridic. Victoria de la Ghindari constituie un important precedent juridic pentru toate viitoarele lupte pe marginea simbolurilor şi le pune la dispoziţie autoguvernărilor argumente pentru disputele care vor trebui purtate cu tabăra adversă. Steme, drapele, steaguri vor să iasă în faţa publicului . Cel care nu vrea să profite de ele, este un conducător oportunist , un om care se zbate sub povara problemelor cotidiene sau care îşi măsoară libertatea exclusiv în raport de siguranţa financiară. Si este printre noi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6074 din 01.09.2010, autor Csinta Samu

Steagul secuiesc nu îi discriminează pe românii care trăiesc în judeţul Harghita, conform deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Potrivit deciziei CNCD, hotărârea adoptată de Consiliul Judeţean Harghita în 26 noiembrie 2009, cu privire la drapelul albastru-auriu al judeţului Harghita, nu îi discriminează pe românii care trăiesc în acest judeţ. Plângerea a fost formulată de Dan Tănasă, din municipiul Sfântu Gheorghe, şi de dr. Miron Cristea, din Topliţa. Potrivit celor doi, drapelul reprezintă doar comunitatea maghiară , ceea ce este o ofensă la adresa românilor. Din acest motiv s-au adresat Comisiei de Heraldică din cadrul CNCD şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru analizarea acestei probleme. Ministerul culturii a comunicat în răspunsul său poziţia Muzeului Român de Istorie, potrivit căreia decizia adoptată de CJ Harghita este calificată drept una politică, având în vedere că este vorba despre simbolurile unui judeţ. Nu s-a făcut recurs la hotărârea adoptată de CNCD, astfel că drapelul secuiesc poate fi folosit în continuare, în mod legal -a afirmat Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita.

Sursa: postul de radio Regio Radio, din 14.12.2010

Limba română în spaţiul public – 2010

Invăţământul de limba maghiară din România, din nou în pericol

Introducerea în sistemul de învăţământ din România a aşa-numitei cote pe elev ar putea genera mari probleme în şcolile din mediul rural şi să conducă la disponibilizarea unor cadre didactice. In multe locuri, sumele alocate în funcţie de numărul elevilor vor fi insuficiente pentru plata salariilor profesorilor. Diferenţa de bani ar trebui să fie compensată de administraţiile locale, se scrie în ediţia de joi a ziarului de limbă maghiară Kronika din Cluj- Napoca, care mai arată că şi organizaţiile societăţii civile din judeţul Covasna solicită aplicarea corespunzătoare şi uniformă a legilor privind folosirea limbii maghiare.

In România, şi posturile cadrelor didactice maghiare sunt în pericol

In România, începând din septembrie, odată cu noul an şcolar, unităţile şcolare şi grădiniţele vor fi finanţate în funcţie de numărul de copiii. Intr-un oraş, cota pe elev alocată pe an pentru un elev de liceu care învaţă într-o şcoală cu predare în limba română este de 2 857 lei. Această sumă reprezintă cota de bază, care se modifică în funcţie de amplasarea şcolilor, adică dacă acestea funcţionează în mediul urban sau cel rural, precum şi în funcţie de tipul unităţii şcolare: grădiniţă cu program prelungit, şcoală generală sau liceu. Autorii proiectului au în vedere alocarea unor sume importante pentru învăţământul minorităţilor naţionale, în cazul elevilor maghiari această cotă urmând să fie mult mai mare. In judeţul Covasna învaţă 38 de mii de elevi. Astfel, după primele calcule, judeţul Covasna ar putea primii anual un fond de salarizare de aproximativ 111 milioane lei. Insă, anul trecut s-a cheltuit pe salarii 124 milioane lei, iar fondul alocat pentru acest an va acoperi necesităţile doar într-un procent de 91,5% , mai arată ziarul Kronika. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, din punctul de vedere al cheltuielilor salariale, cea mai mai problemă o va reprezenta diferenţele de salarizare existente între instituţiile din acest judeţ. Sunt situaţii în care salariile angajaţiilor sun asigurate într-un procent de 123%, dar sunt şi multe cazuri în care fondul de salariu este acoperit doar în procent de 50-60%. La nivelul judeţului Covasna nu se pot compensa aceste diferenţe, iar în cazul în care se primesc mai mulţi bani decât sunt necesari, surplusul trebuie retrimis la centru. în opinia oficialului covăsnean, problemele vor putea apărea în şcolile din mediul rural, din cauza numărului redus al elevilor. Este adevărat că în unităţile şcolare din mediul urban învaţă mulţi copiii, dar şi cheltuielile sunt mai mari datorită gradului didactic al al profesorilor, care este mult mai mare, decât cel din mediul rural. Diferenţa de bani ar putea fi acoperită din bugetelor locale, însă în multe cazuri nu există fonduri pentru aşa ceva. Inspectoratul Scolar al Judeţul Covasna a înaintat recent un pachet de propuneri directorilor de şcoli din judeţ, iar pe baza acestuia urmează să fie analizat modul în care vor fi diminuate chletuielile şi numătul angajaţilor.

Societatea civilă, pentru respectarea bilingvismului

In judeţul Covasna, peste 20 de organizaţii civile au semnat o proclamaţie, în scopul apărării limbii materne, solicitând respectarea bilingvismului în instituţiile publice şi în viaţa economică. Respectarea bilingvismului a fost solicitată de organizaţiile civice, la iniţiativa Mişcării pentru Angajament Civic din Târgu Mureş. In acest document, care cuprinde cinci puncte, se solicită comercianţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, inscripţionarea şi în limba maghiară a produselor comercializate de ei, precum şi oferirea serviciilor în limba maghiară. In respectivul apel se arată că trebuie să ne folosim de ceea ce avem şi trebuie să luptăm pentru ceea ce nu este. In acest context, organizaţiile civile au adresat un apel locuitorilor, solicitând boicotarea comecializării produselor prin refuzul de a face cumpărături în magazinele în care produsele nu sunt inscripţionate şi în limba maghiară. Trebuie să fim atenţi ca nimeni să nu fie discriminat şi, pornind din exemplul negativ al Legii privind limba de stat din Slovacia, trebuie să respingem orice act descriminatoriu la adresa comunităţii maghiare, se arată în acest document, publicat în numărul de joi al ziarului Kronika. Potrivit proclamaţiei, este sarcina cadrelor didactice şi a părinţilor ca tinerii să devină conştienţi de faptul că limba maternă nu reprezintă un dezavantaj în reuşita lor în viaţă, iar multilingvismul este o valoare. De asemenea, organizaţiile civile au adresat un apel liderilor maghairi locali, solicitând urmărirea cu o atenţie mai mare respectarea drepturilor garantate de lege.

Sursa: cotidianul Magyar nemzet, din 21.01.2010

In limba maternă la tribunal

Lăsând la o parte argumentele lingvistice, pur şi simplu este mai bine ca în viaţa de zi cu zi şi în toate domeniile vieţii să fie utilizată limba maternă. Inclusiv în justiţie. Nu este un aspect de neglijat nici faptul că justiţia va putea deveni mai imparţială dacă persoana maghiară care compare în faţa completului se va putea exprima mai clar în limba sa maternă. Limbajul juridic este oricum dificil şi în cazul în care nu ne folosim limba maternă, s-ar putea întâmpla să nu înţelegem ce ne spune judecătorul sau invers.

La nivel legislativului s-au înregistrat progrese, însă pentru validarea drepturilor noastre, este nevoie de o schimbare de mentalitate şi în unele cazuri de asumarea unor sarcini în plus de către cei cu limba maternă maghiară. Mă gândesc în acest caz la unele posibile piedici, cum ar fi lipsa unor traducători bine pregătiţi şi tocmai din această cauză ar fi nevoie de perfecţionarea unor specialişti care să cunoască cele două limbi şi la nivelul terminologiei de specialitate.

O altă posibilă piedică ar putea fi comoditatea, aplicarea procedurilor în limba română, considerându-se că traducerile reprezintă o sarcină în plus pentru cei care aplică legea. Este important de evidenţiat faptul că apelarea la un traducător sau traducerea în limba română a documentelor nu înseamnă cheltuieli în plus pentru cetăţeni.

Ajutorul site-urilor

Putem utiliza fără nici o problemă site-ul www.emonitor.ro, adică site-ul Monitorului Oficial. Aici oricine poate citi cel mai nou număr al Monitorului Oficial, inclusiv exemplarele în limba maghiară, dat fiind faptul că normele juridice considerate mai importante apar traduse şi în limba maghiară. Pe pagina Institutului Naţional pentru Cercetarea Minorităţilor (http://ispmn.gov.ro/hu) putem găsi formulare bilingve, care pot veni în ajutorul nostru în sfera administraţiei publice.

www.nyelvijogok.ro este o iniţiativă a persoanelor fizice şi oferă foarte multe informaţii utile. Pe acest site sunt prezentate cele mai importante norme juridice care asigură utilizarea limbii minorităţilor.

Să avem curajul să ne fructificăm drepturile!

Potrivit normelor juridice în vigoare din România, ca parte a unei acţiuni judecătoreşti, oricine are dreptul să utilizeze limba maghiară în justiţie, indiferent că înţelege sau vorbeşte limba română. Oricine îşi poate utiliza în mod liber limba maternă, indiferent de calitatea sa (martor sau acuzat) şi indiferent dacă este vorba despre procese penale, civile sau în contencios administrativ. Traducerea în limba maternă a materialelor înaintate intră în sarcina tribunalelor şi se face pe cheltuiala acestora.

Sursa: cotidianul Szekely hirmond, nr.4 din 29.01-04.02.2010, autor Dobolyi Tunde

Aproximativ 50 de organizaţii civile au aderat deja la mişcarea organizată de organizaţia Civili pentru Trei Scaune (CIVEK), prin care se face apel la utilizarea limbii materne în instituţii publice, firme şi în mediul în care locuim. Potrivit comunicatului remis la redacţie de CIVEK, deşi utilizarea limbii materne este garantată de lege, nu ne putem folosi de acest drept, utilizăm rar limba maghiară atunci când ne adresăm celor ce lucrează într-o instituţie, iar în cele mai multe cazuri, dezbaterile oficiale au loc în limba română. Furus Levente, membru CIVEK, a declarat că nici măcar sfera întreprinzătorilor nu se aliniază la limba cumpărătorului. Pământul Secuiesc s-a umplut de centre comerciale care nu comunică decât în limba română cu noi. In comunicat, Furus Levente a declarat că face apel la societatea civilă şi le solicită tuturor să adere la această mişcare. Informaţii suplimentare pe site-ul www.civek.ro. Iniţiatorii solicită respectarea bilingvismului în instituţiile publice şi fac apel la întreprinzători să-şi inscripţioneze produsele şi în limba maghiară iar reclamele pentru serviciile prestate să fie făcute şi în limba maghiară, în caz contrar vor face un apel către locuitori să boicoteze unităţile în care nu există inscripţii în limba maghiară.

Sursa: postul de radio SLAGER RADIO, din 29.01.2010

Profităm oare de drepturile noastre lingvistice?

Trebuie să profităm de drepturile lingvistice pe care le avem şi să cucerim altele, noi -atenţionează mai multe organizaţii civile maghiare transilvănene în petiţia privind respectarea bilingvismului, la care au aderat zilele trecute tot mai mulţi. La Sfântu Gheorghe a fost organizat, în faţa unui supermarket, chiar şi un protest-fulger pentru inscripţii, servicii în limba maghiară, pentru respect faţă de comunitatea lcoală.

Se pare, aşadar, că sfera civilă este cea căreia îi revine sarcina punerii în practică a legilor care asigură utilizarea limbii materne, după ce sfera politică a reuşit să obţină legiferarea acestor drepturi. Aşa ar şi trebui să decurgă lucrurile: politicienii să lupte în legislativ, iar sfera civilă în practică, pentru atingerea aceloraşi obiective -cum ar fi extinderea utilizării limbii materne, a învăţământului în limba maternă sau diferitele forme de autonomie.

Totul ar fi în regulă dacă ar exista o colaborare între politică şi sfera civilă, în interesul comun al maghiarimii. Mă tem însă că iniţiativa civililor a fost un fel de semnal de alarmă. Care ne atenţionează că din comoditate, obişnuinţă sau teamă renunţăm deseori la drepturi care ni se cuvin, nu vorbim în limba maghiară atunci şi acolo unde am putea-o face, privim cu pasivitate cum ne năpădesc înscripţiile în limba română, denumirile produselor din magazine figurează deseori numai în limba română, ne rezolvăm în limba statului diferite probleme administrative. Si atenţionează şi sfera politică: liderii noştri nu au voie să dea înapoi, pentru că mai sunt multe de făcut, trebuie urmărit şi procesul de control de după adoptarea cadrului legal, în consiliile, instituţiile locale trebuie încetăţenit bilingvismul efectiv, trebuie cucerită răspândirea învăţământului în limba maternă, iar pe termen lung, prin intermediul autonomiilor culturale şi teritoriale, trebuie asigurată accederea la putere a oricărui cetăţean.

Ar fi bine, aşadar, ca sfera politică să audă de această dată strigătul civililor, deoarece în caz contrar, lupta sferei politice şi a celei civile s-ar putea solda cu un eşec.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5895 din 01.02.2010, autor Farcadi Botond

Civilii din Trei Scaune au anunţat un boicot lingvistic

Asociaţia Civilii pentru Trei Scaune (CIVEK) îndeamnă la folosirea intenţionată a limbii maghiare. Membrii mişcării susţin că toţi maghiarii trebuie să folosească limba maternă în instituţii publice, firme şi întreprinderi.

Cu toate că legea garantează folosirea limbii materne, nu beneficiem de acest drept – se arată în comunicatul organizaţiei. După cum susţin membrii mişcării, procedurile oficiale se desfăşoară de multe ori în limba română, chiar şi în cazurile în care ambele părţi sunt maghiare. Inscripţiile folosite în cadrul firmelor şi al magazinelor şi comunicatele oficiale ale prestatorilor de servicii sunt, în majoritatea cazurilor, doar în limba română. Potrivit organizaţiei, folosirea limbii materne depinde de conştiinţa civică.

Iniţiatorii solicită respectarea bilingvismului în cadrul instituţiilor publice şi adresează întreprinzătorilor apelul de a-şi inscripţiona produsele şi în limba maghiară, iar firmelor prestatoare de servicii să-şi facă publicitate şi să se adreseze publicului ţintă şi în limba maghiară. In interesul bilingvităţii, organizaţia îndeamnă maghiarii să nu cumpere din magazinele care nu au produsele inscripţionate în limba maghiară.

Prima acţiune a mişcării a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, când o grupare a tinerilor din Sfântu Gheorghe a organizat, în faţa unui supermarket, o acţiune flash-mob şi a făcut apel la conducerea locală a firmei multinaţionale să practice bilingvismul.

In cazul serviciilor care se ocupă de clienţi prin telefon, mai multe firme furnizează informaţii în limba maghiară în legătură cu serviciile prestate, însă opţiunea oferită este deseori doar formală. De pildă, dispecerii vorbitori de limbă maghiară ai firmei distribuitoare de gaz E-On nu sunt accesibili în majoritatea cazurilor, iar cel care doreşte clarificări în limba maghiară sună în zadar.

Sursa: cotidianul Uj Magyar Szo, din – 01.02.2010, autor Kovacs Zsolt

Invăţarea limbii române – bucurie sau chin

Intr-una din clasele a I-a din şcoala din Ghelinţa, am asistat la o oră de limba română. Copiii au urmărit cu atenţie povestea despre animale, prezentată de învăţătoare. Au urmat elevii, au povestit şi ei după un şir de imagini. Limba lor maternă, maghiara, s-a amestecat cu limba română, inclusiv cu limba în care comunică animalele . La finalul orei, elevii au fost angrenaţi într-un joc didactic , au fost împărţiţi pe grupe, fiecare şi-a jucat rolul distribuit şi au vorbit în limba română. Manualul, care nu pentru ei a fost întocmit, nici nu a fost deschis, însă, într-un sat secuiesc, priceperile şi deprinderile lingvistice au fost dezvoltate prin jocuri, aplicând mijloace adecvate vârstei copiilor .

Remarcând aceste aspecte, m-am întrebat când va ajunge problema predării limbii române -după adoptarea unor decizii raţionale- de pe masa politicii în sfera de specialitate, pentru ca în însuşirea priceperilor şi deprinderilor de comunicare în limba română, elevii de limbă maternă maghiară să fie ajutaţi de o programă şcolară, manuale şcolare şi materiale didactice speciale. Ca să simtă şi copilul maghiar din România că posibilitatea cunoaşterii, la un nivel tot mai ridicat, a unei alte limbi şi a unei altei culturi, este în avantajul său. Să nu reprezinte un adevărat chin răsfoirea manualului care conţine cuvinte, expresii, timpuri verbale care nu mai sunt de mult utilizate. Invăţarea limbii prin jocuri didactice şi prin crearea unor situaţii de comunicare, să constituie o bucurie pentru copiii.

Pentru a realiza acest lucru, politica educaţională trebuie să ajungă la decizii raţionale. Când să ne aşteptăm la asemenea decizii dacă nu acum, în perioada în care organizaţia de reprezentare a intereselor maghiarimii se află la guvernare şi vesteşte lumii şi ţării că România are un vicepremier maghiar şi mai mulţi miniştri şi secretari de stat maghiari.

Comunitatea maghiară aşteaptă beneficii de pe urma acestor funcţii. In domeniul învăţământului, de exemplu, elevilor să le fie asigurată posibilitatea de a studia în limba lor maternă geografia şi istoria, iar româna să fie predată prin metode speciale.

Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr.5 din 04-10.02.2010, autor Ambrus Agnes

Multilingvismul este o valoare europeană

Asociaţia Civili pentru Trei Scaune (CIVEK) adresează organizaţiilor de tineret un apel care vizează apărarea, respectiv utilizarea limbii materne. Ocrotirea culturii noastre se manifestă în apărarea limbii noastre materne. Limba noastră maternă reflectă în modul cel mai expresiv asupra istoriei noastre de 1.000 de ani, asupra culturii şi tradiţiilor noastre, limba este protectorul identităţii noastre – se arată în apelul lansat de CIVEK. De asemenea, limba maternă indică şi gradul de dispersare: în măsura în care limba se degradează, devine tot mai intensă şi asimilarea.

CIVEK atrage atenţia asupra faptului că, deşi utilizarea limbii materne este garantată de lege, nu ne folosim de acest drept. Utilizăm rar limba maghiară atunci când ne adresăm angajaţilor din instituţiile publice, dezbaterile oficiale au loc, în majoritatea cazurilor, în limba română, în magazine, la societăţi de prestări servicii, pe firme apar inscripţii în limba română şi, cu unele excepţii, şi texte în limba maghiară care, de obicei, sunt pline de greşeli -se subliniază în apel. Noi înşine ne limităm drepturile, nu ne folosim de posibilităţile prevăzute de lege. Statul, folosindu-se de toate acestea, împiedică orice iniţiativă: pe indicatoarele de la intrarea în localităţile Câmpia Turzii şi Cluj nu figurează inscripţii în limba maghiară, în cadrul instituţiilor publice bilingvismul nu funcţionează, limba maghiară nu e utilizată. Nici sfera întreprinzătorilor nu asigură comunicarea în limba cumpărătorilor, în cele mai multe centre comerciale de pe Pământul Secuiesc se utilizează doar limba română.

Reprezentanţii Mişcării Angajamentului Civil (CEMO) din Târgu Mureş au subliniat: limba noastră – piatra de temelie a identităţii noastre, fără de care nu putem exista -e periclitată. Scopul nostru îl constituie atât tragerea unui semnal de alarmă, cât şi mobilizarea fiecăruia dintre noi -susţin membrii CEMO. De asemenea, reprezentanţii mişcării atenţionează că a sosit vremea demarării unei lupte a societăţii civile şi a exprimării nesupunerii civice. Tocmai din acest motiv se solicită respectarea bilingvismului în cadrul instituţiilor publice, firmelor şi întreprinderilor, în tot mediul nostru -se arată în proclamaţie.

Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr.5 din 04-10.02.2010, autor Both Ildiko

Scripcaru este nervos

In România există o singură limbă oficială, iar aceasta este limba română -a afirmat George Scripcaru, vicepreşedintele organizaţiei naţionale a PD-L, reacţionând astfel la propunerea ca limba maghiară să fie limbă oficială pe Pământul Secuiesc. In cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Sfântu Gheorghe, primarul Braşovului a subliniat că nu poate fi de acord cu o astfel de propunere, după care a pomenit de articolul 1 al constituţiei.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.5 din 05-11.02.2010, Rubrica: Cavalcada ştirilor judeţene

Drumul maghiar -drumul viitorului

Cu aiguranţă că mulţi dintre noi am observat că au apărut indicatoare rutiere noi . Singura problemă este că toate sunt inscripţionate în limba română. Vor fi amplasate şi indicatoare inscripţionate în limba maghiară -a declarat preşedintele CJ, Tamas Sandor, cu ocazia întâlnirii de miercuri, de la Aita Mare, a primarilor din Bazinul Baraolt. Este adevărat că acest lucru va costa, însă aşa stau lucrurile cu bilingvismul: este mai costisitor decât unilingvismul.

Ne întrebăm, firesc, de ce indicatoarele nu au putut fi inscripţionate încă de la început în două limbi, pentru că atunci costurile ar fi fost mai mici. Numai că lupta separată pentru litera maghiară se pare că a rămas una de actualitate pe meleagurile noastre.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.5 din 05-11.02.2010, autor Bojte Ferenc

Aţi boicota magazinele româneşti?

Pakucs Gabor, 37 ani, şomer: -Cred că în localităţi în care majoritatea covârşitoare a locuitorilor sunt maghiari, ar trebui angajaţi şi vânzători maghiari. (… Este trist că susţinătorii echipei Sepsi BC au fost alungaţi din parcarea supermarketului Billa. Frecventez des acest supermarket, însă de acum înainte voi intra mai indispus acolo pentru a face cumpărături.

Lorenzovici Lehel, 17 ani, elev: -Nu aş boicota nici un magazin. Transilvania este azi parte a României, ca atare nu consider legitim boicotul. Mai ales atâta timp cât românii nu şi-au exprimat până acum indignarea faţă de inscripţiile unilingve (maghiare). Sunt de părere că majoritatea magazinelor îi respectă pe maghiari. Niciodată nu am întâmpinat probleme din cauza etniei mele, angajaţii români se străduiesc să îi servească pe clienţi chiar dacă se ivesc probleme de ordin lingvistic. Nu aş obliga o firmă deţinută de un român să difuzeze reclame bilingve şi nici nu aş avea această pretenţie .

Simon Levente, 30 ani, şomer: – Pentru mine, important este ca produsele unui magazin să fie proaspete şi bune, mai ieftine decât în altă parte.

Szocs Jozsef, 84 ani, pensionar: -Maghiarii din Sfântu Gheorghe ar merita să-şi audă limba maternă în mai multe locuri, să o citească pe mai multe pliante. La vârsta mea nu prea mai am mare nevoie de limba română. Consider că iniţiativa tinerilor protestatari este o idee bună şi, în acelaşi timp, o faptă curajoasă şi sper că nu va avea nimeni de suferit. Maghiarii au protestat pentru drepturile lor, iar acest lucru nu a fost niciodată pe placul românilor. Nu cred însă că va avea vreun efect. Am protestat de atâtea ori, însă autorităţile române nu ne iau în serios cererile.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.5 din 05-11.02.2010, autori Kustan Magyar Attila / Tinca Teddy

Marko Bela constată discriminări pozitive în învăţământul în limba maghiară

Copiii maghiari vor fi obligaţi să înveţe limba română pentru că viaţa te obligă. De aceea eu însumi afirm că, încă de la început, încă din clasa a întâi, trebuie să se pună un accent deosebit pe însuşirea limbii române. Si aici s-a făcut o greşeală atunci când deja în clasa întâi copiii maghiari sau minoritari care nu cunoşteau, în unele zone, deloc limba română, s-au confruntat cu aceeaşi programă şcolară ca şi copiii români – a declarat Marko Bela, preşedintele UDMR, în cadrul întâlnirii avute vineri, 12 februarie, la Tg. Mureş, cu specialişti din învăţământul maghiar din România.

Marko Bela a precizat că programele speciale pentru elevii maghiari sunt necesare pentru că doar aşa vor stăpâni două limbi foarte bine.

Vor stăpâni două limbi foarte bine şi nu ar fi rău dacă acest lucru ar deveni un avantaj şi nu un dezavantaj. Trebuie să înveţe deja din clasa întâi, dar după manuale şcolare speciale, a declarat Marko Bela.Referindu-se la predarea manualelor de istorie şi geografie, liderul UDMR a declarat că elevii minoritari trebuie să înveţe cele două materii în limbile lor materne pentru a deveni aproape de acele materii.

Noi credem că în acest moment nu are rost nici un fel de discriminare în acest sens. Copilul maghiar trebuie să înveţe in mod firesc istoria şi geografia patriei, care este şi patria lui, în limba sa maternă, deoarece devine apropiat de acele materii. In cazul copilului german sau ucrainean, la fel.

In acest moment, nu mai are rost o asemenea diferenţă, toate materiile trebuie predate, însuşite în limba maternă, excepţie făcând limba şi literatura română, a declarat Marko Bela.

Liderul UDMR a menţionat că este inacceptabil ca măsurile impuse de buget să pună în pericol clasele cu predare în limba maghiară. Ministerul Invăţământului va disponibiliza în acest an 15.000 de pedagogi. Această măsură va determina comasarea claselor cu predare în limba maghiară sau desfiinţarea lor. Marko Bela a dat ca exemplu Liceul de Arte din Tg. Mureş, unde din două secţii se va crea doar una în următorul an şcolar.

Sursa: cotidianul Nepszava, din 13.02.2010, autor Lokodi Imre

Am câştigat procesul la CEDO / Interviu cu juristul Rozsnyai Sandor

CEDO i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos, în procesul intentat în vederea anulării unui proces-verbal al prefecturii, proces pe care îl pierduse în faţa a două foruri din România. Pe lângă implicaţiile în sfera drepturilor cetăţeneşti, sentinţa are, deşi unii neagă acest lucru, şi implicaţii în sfera politicii privind minorităţile, după cum reiese din discuţia purtată cu juristul Rozsnyai Sandor. El a fost avocatul apărării.

Potrivit sentinţei pronunţate de CEDO, statul român a pierdut procesul. Procesul-verbal este, aşadar, nul, iar primarul nu numai că va primi înapoi contravaloarea amenzii, actualizată conform ratei inflaţiei (2.755 euro), ci este îndreptăţit să primească şi despăgubiri morale (2.000 euro) -pe motiv că a fost supus unor calomnii nefondate-, la care se mai adaugă şi cheltuieli de judecată în valoare de 2.000 euro. După cum a declarat Albert pe postul Kossuth Radio, cei care l-au ajutat la vremea respectivă să-şi plătească amenda, îşi vor primi acum înapoi banii împrumutaţi.

In calitate de precedent juridic, victoria argumentelor juridice de acum are importante implicaţii în sfera politicii privind minorităţile.

Rozsnyai Sandor: -Am vrut în primul rând ca instanţa română să nu privească prin ochelari politici cazul lui Albert Almos. Aveam convingerea că dacă politica se va infiltra în procese, nu voi avea şanse de câştig acasă. La fel am gândit şi la Strasbourg, unde încă de la început am considerat că este mai bine să nu vin cu argumente politice. Dacă îndepărtarea drapelului naţional urma să fie privită în principal din perspectiva politică, ştiam că nu voi avea decât de pierdut. Reprezentantul juridic al prefecturii Covasna, Codrin Munteanu -care ulterior a ajuns prefect-, susţinuse în pledoaria sa că în cazul în care instanţa va declara nul procesul-verbal şi va anula amenda, UDMR va ajunge să preia în judeţ domnia asupra organelor guvernului. Atât în sala de şedinţă din Oneşti, cât şi în cea de la Bacău, judecătorul care prezida a fost nevoit să-i tot repete să lase UDMR-ul şi să treacă la subiectul procesului, însă Munteanu nu a fost dispus să facă acest lucru. Cu toate acestea, argumentele lui au avut efect, deoarece ambele instanţe ne-au respins cererile.

Ca urmare a faptului că partea adversă nu a prezentat argumente juridice , justiţia nu şi-a putut motiva sentinţa. Nu putea scrie că UDMR va ajunge la putere în cazul în care procesul-verbal urma să fie anulat, ca atare sentinţa a rămas fără motivaţie.

Noi am atacat procesul-verbal, care stipula aplicarea amenzii din două motive: pentru că primarul a îndepărtat drapelul şi pentru că a folosit toponimia bilingvă -aşadar şi în limba maghiară- în actele oficiale. Nu s-a precizat de unde a fost îndepărtat drapelul şi nici unde figurează denumirea în limba maghiară a oraşului. Eu am spus că nici o lege nu prevede că drapelul trebuie să fie prezent şi pe turla clădirii, ci doar că el trebuie arborat la intrarea în clădire. Am prezentat şi o fotografie, însă ei de fapt ţineau morţiş la turlă şi nu la drapel, acela era şi este şi acum la locul lui, ca atare nu este vorba de nici o abatare . Abătându-se de la subiect, ei au argumentat faptul că drapelul a fost îndepărtat de pe primărie. Nu au putut în schimb demonstra că acesta trebuie arborat pe turlă, deoarece legea nu prevede aşa ceva, iar îndepărtarea drapelului de pe turlă nu constituie nici infracţiune, nici abatere. Intr-adevăr, legea nu permitea atunci utilizarea toponimiei maghiare, în schimb formularea era astfel: în textul actelor oficiale se utilizează limba română. In cazul nostru, denumirea oraşului Sfântu Gheorghe figura şi în limba maghiară în antet şi nu în text . Am prezentat o copie xerox prin care arătam că şi la Timişoara este utilizat bilingvismul, iar prefectul de acolo a considerat firesc acest lucru şi nu a aplicat nici o pedeapsă. Potrivit legilor româneşti, procesul-verbal trebuie să conţină şi data acţiunii incriminate. Iar acel proces-verbal nu preciza clar când a fost îndepărtat drapelul. Din acest motiv, a putut fi anulat.

Sentinţa pronunţată la Strasbourg reprezintă pentru noi o victorie din două puncte de vedere. Pe de-o parte, din acest moment, în România nu vor mai putea fi comise astfel de ilegalităţi la adresa noastră fără a fi luat în calcul faptul că ele vor atrage după sine sancţiuni din partea instanţelor internaţionale. Chiar dacă va fi vorba de drepturi ale minorităţilor, putem miza pe faptul că există o judecată favorabilă nouă, că putem avea parte de o apărare internaţională a drepturilor. Nu vreau să mă laud, însă comparativ cu ce s-a întâmplat în general după al doilea război mondial, o situaţie precum cea de acum nu a mai existat niciodată. Pe de altă parte, din câte ştiu, acesta este primul proces din judeţul nostru câştigat la Strasbourg. Referindu-ne la maghiarime în ansamblu, este, de asemenea, primul proces în care a apărut problema drepturilor minorităţilor şi care a fost câştigat de un minoritar maghiar. Deşi nu la modul direct, sentinţa spune că în cazul în care ai fost lezat în drepturile conferite, acea lezare va fi declarată drept o încălcare a legii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5914 din 23.02.2010,autor B.Kovacs Andras

Harta

Szava Eniko: Cursurile de predare al limbii maghiare sunt organizate la iniţiativa unui consilier judeţean de naţionalitate română. (n.n. a se vedea nota cu codul Infomedia 19173186) Pentru a înţelege ce l-a motivat pe acest domn, spuneţi-mi în ce limbă se desfăşoară şedinţele din Consiliul Judeţean?

Marton Andras: Sedinţele se desfăşoară în limba maghiară. Este adevărat că au loc traducerile sincronizate, însă în timpul şedinţelor pot avea loc dispute care nu cred că pot fi traduse şi cred că acest lucru l-a motivat pe acesta să-şi extindă vocabularul mic pe care îl are.

Szava Eniko: Nu v-aţi aşteptat la un asemenea interes?

Marton Andras: Nu. Poate că a existat o teamă ca nu cumva finalul să fie maghiarizarea românilor şi adevărul este că , am rugat colegii să caute cunoscuţii de naţionalitate română din instituţiile publice. Aceştia au avut un rol mare în recrutare.

Szava Eniko: Aţi reuşit să aduceţi 24 de persoane. Credeţi că ar exista cerinţă şi în alte localităţi?

Marton Andras: Cred că da. Depinde şi de oameni, dacă aceştia doresc să comunice cu cei din mediul lor.

Szava Eniko: Legea prevede că în localităţile unde minoritatea este de peste 20%, oamenii trebuie să se poată descurca în instituţiile publice chiar şi în limba maghiară, acest lucru nu înseamnă că, fără excepţie, angajaţii trebuie să cunoască limba maghiară. Inseamnă că într-adevăr această cerinţă a dus la intenţia de participare, ca să-i poată înţelege pe maghiari.

Marton Andras: Aşa este. Vă spun un caz ce se poate întâmpla şi anume într-un birou lucrează trei persoane, dintre care una este de naţionalitate română. Se poate întâmpla ca cei doi colegi maghiari să lipsească şi cineva din mediul rural să vină să-şi rezolve anumite probleme. Nu ne putem aştepta ca acesta să cunoască limba română, dat fiind faptul că trăieşte într-un mediu închis şi nici nu prea urmăreşte mass media de limba română. Va vorbi în limba maghiară.

Szava Eniko: Astfel s-ar putea rezolva conflictele interetnice mici.

Marton Andras: Aşa este.

Szava Eniko: Aţi obţinut bani pentru acest curs pe cale de concurs. Există proiecte specifice cu acest subiect?

Marton Andras: La Biroul Fondul Pământul Natal am găsit o astfel de soluţie în cazul nostru, deoarece se acordă bani pentru învăţământ.

Szava Eniko: Acest caz poate fi un exemplu de urmat? Poate fi extins în judeţul Harghita şi Covasna?

Marton Andras: Ar fi o idee bună şi amintind de Tinutul Secuiesc poate că ne-am putea extinde. Nu ne delimităm de acest lucru. Dacă există cerinţă vom căuta posibilităţi şi vom include şi judeţele învecinate. Cunoaştem că în judeţele Braşov, Mureş, Covasna există astfel de cazuri de populaţie mixtă.

Szava Eniko: Cum a primit comunitatea românească această iniţiativă?

Marton Andras: Nu avem veşti deocamdată în acest sens, însă a existat o teamă ca nu cumva să se interpreteze că maghiarizăm pe cei cu limba maternă română. Sper că reacţia va fi pozitivă.

Szava Eniko: Deocamdată se pare că mass – media a îmbrăţişat iniţiativa şi sperăm că veţi putea acumula succese. Vă mulţumesc că aţi fost invitatul nostru.

Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 23.02.2010, autor Szava Eniko

Albert Almos continuă să insiste asupra îndepărtării drapelului / Victorie europeană în problema drapelului

CEDO i-a dat dreptate fostului primar din Sfântu Gheorghe .

-De ce aţi îndepărtat la vremea respectivă drapelul de pe turla primăriei?

-După recentele evenimente, drapelul ar trebui îndepărtat cu adevărat, deoarece până şi în textul în limba franceză al sentinţei definitive pronunţate se arată că, citând legile româneşti, în cazul municipiilor, intrarea în primării trebuie să fie flancată de câte un drapel românesc, iar în mijloc trebuie să fie postată stema. Ca atare, la vremea respectivă am îndepărtat drapelul de pe turlă şi l-am pus acolo unde prevede legea.

-Cât de tare v-a surprins modul în care a reacţionat prefectul de atunci?

-M-a suprins atacul său, deoarece şi UDMR contribuise la numirea d-lui Horia Grama în funcţia de prefect. Concret, mi-a fost cerută şi mie părerea.

-De ce îndepărtarea drapelului a provocat iritare în rândul românilor?

-In ochii românilor de aici, drapelul de pe turlă are o valoare simbolică, deoarece ei aşa ştiu că primăria a fost clădirea pe care a fost arborat drapelul la 8 septembrie 1944. Nu este adevărat, despre o altă clădire este vorba! Victoria de la Strasbourg reprezintă pentru mine o satisfacţie şi îi vor cere socoteală verbal prefectului de atunci pentru modul abuziv în care s-a purtat, deoarece nu mi-ar plăcea ca un prefect venit aici din Blaj să aibă impresia că lucrurile decurg aici după bunul său plac.

-Cât de importantă este această victorie a cazului drapelului pentru comunitatea maghiară?

-Si în timpul procesului s-a formulat în repetate rânduri faptul că la 1 decembrie 1918, statul român şi-a asumat obligaţia de a garanta drepturile minorităţilor. Cu toate acestea, ştim că, în special după al doilea război mondial, în România s-a acţionat -şi se simt şi azi urmele acelor acţiuni- pentru a face minorităţile să dispară.

-Ce veţi face cu despăgubirile morale?

-2.000 de euro nu este o sumă din care să mă îmbogăţesc! Le voi înapoia cu dobândă banii celor care m-au ajutat, au fost alături de mine la vremea respectivă.

Notă: în finalul interviului, sunt publicate următoarele: In curând, şi tricolorul românesc de pe turla primăriei din Târgu Secuiesc va fi îndepărtat -am aflat de la primarul Racz Karoly, care din paginile publicaţiei noastre a aflat de sentinţa de la Strasbourg, care i-a dat dreptate lui Albert Almos. Dacă nu este obligatoriu, îl vom îndepărta -a declarat edilul, care ne-a mai spus că a ţinut la prevederile legii şi a amplasat drapelul pe turla clădirii tocmai pentru a-l îndepărta de pe frontispiciul acesteia. L-am întrebat şi cum este posibil ca într-un oraş cu populaţie majoritar maghiară să existe atât de multe inscripţii în limba română, undele dintre ele recente. Potrivit răspunsului pe care ni l-a acordat, în cursul primăverii, situaţia se va remedia.

-Cu ajutorul activiştilor Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) am reuşit să cartografiem toate inscripţiile exclusiv în limba română din oraş, inclusiv avertismentele de pe stâlpii de înaltă tensiune; pe toate le vom înlocui cu inscripţii bilingve -a promis Racz, nefăcând însă referire la motivul pentru care nou amplasatele indicatoare rutiere sunt unilingve. (n.t. -din imaginea care însoţeşte materialul, inscripţiile de pe aceste indicatoare sunt în limba română).

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.8 din 26.02-04.03.2010, autor Tinca Teddy

Elevii şcolilor de şoferi găsesc doar site-uri de teste în limba română

Cei care se pregătesc pentru examenul de conducere auto nici acum nu găsesc chestionare de teste în limba maghiară pe site-ul autorităţii de specialitate. Testarea se găseşte doar în limba română, iar examenul este posibil în 5 limbi.

După începerea examinării prin intermediul calculatorului s-a reuşit introducerea acelui sistem informatic, care face posibilă examinarea, nu doar în limba română, ci în total în 5 limbi, printre care şi maghiara. Acest lucru a reprezentat pentru multe persoane o uşurare, întrucât este vorba de limba noastră maternă, totodată au apărut şi cărţi de pregătire de specialitate în limba maghiară. Mai există un impediment, şi acest lucru nu reprezintă puţin: pe site-ul autorităţii naţionale de specialitate, care emite permisele de conducere, chestionarele cu care cei care se pregătesc de examen îşi pot testa cunoştinţele, pot fi accesate şi acum doar în limba română. Această situaţie a fost semnalată deja de către mai mulţi cititori ai cotidianului Csiki Hirlap, cel mai recent însă, Bokor Tibor, senator din judeţul Covasna, a făcut datorită acestui lucru o interpelare în parlament, solicitând soluţionarea din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Potrivit interpelării, conform aliniatului 3, din articolul 24 al legii 195/2002, obţinerea permisului de conducere auto, poate să aibă loc şi în limba minorităţii. Intrucât la testare nu există o altă limbă, acest lucru nu corespunde prevederilor legale – a tras concluzia senatorul.

Pe poziţii de aşteptare

In prezent, cu ajutorul calculatorului, se poate da examenul auto în limba română, maghiară, engleză, franceză şi germană. Este probabil faptul că şi în cazul testărilor, cea mai mare pretenţie este pentru limba maghiară. Precum ne-a informat Adrian Pănescu, purtătorul de cuvânt al prefecturii, situaţia este cunoscută, şi ar fi foarte mare nevoie de testarea în limba maghiară. De la direcţia naţională se ştie că, primul pas al sistemului pe calculator face posibilă doar testarea în limba română, dar dezvoltarea acestuia este în curs, şi a apărea în toate cele 5 limbi. Când va fi acest lucru, încă nimeni nu ştie. In prezent, la testarea prin intermediul Internetului, după ce a intrat utilizatorul, apare posibilitatea alegerii limbii, dar numai limba română poate fi aleasă.

Sursa: cotidianul Csiki Hirlap, nr.43 din 03.03.2010, autor Kovacs Attila

Limba noastră maternă vitregă / Tribunalele în punctul mort

Principalul partid de guvernământ se pregăteşte să modifice constituţia. Scopul este altul, însă în astfel de momente nu strică să atragem atenţia şi asupra datoriei pe care continuă să o aibă ţara şi parlamentul faţă de emanciparea minorităţilor, de exemplu în privinţa reglementării utilizării limbii minorităţilor în justiţie.

Din legea fundamentală reiese ce urmează a fi făcut în acest domeniu, în privinţa emancipării. Citez dintr-un paragraf adăugit, din constituţia din 2003. Titlul adăugat articolului 128 doreşte şi el să sugereze schimbarea: Utilizarea limbii materne şi apelarea la un interpret în justiţie. S-au făcut auzite numeroase critici internaţionale dure, care obiectau faptul că în constituţia anterioară, cetăţeanul minoritar şi cetăţeanul străin au fost aduşi la un numitor comun, erau trataţi la fel de vitreg, iar cetăţenii minoritari proprii erau trataţi ca nişte cetăţeni străini.

Cum să le oferim, aşadar, ceva în plus propriilor noştri cetăţeni dacă ei nu sunt majoritari? Iată cele patru puncte ale articolului:

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.

(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să-şi utilizeze limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii fundamentale.

(3) Modalităţile de exercitare a drepturilor prevăzute la aliniatul 2, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traducători, trebuie stabilite în aşa fel încât ele să nu împiedice înfăptuirea corespunzătoare a actului de justiţie şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

(4) Cetăţenii străini sau apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua la cunoştinţă toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a formula concluzii, prin intermediul interpretului; în procesele penale, acest drept trebuie asigurat în mod gratuit. (Monitorul Oficial al României, nr.161/2003).

Constituţia se străduieşte, aşadar, să pareze acuzele amintite şi să le acorde cetăţeanului propriu şi străinului tratamente diferenţiate. Interesant este că înţelege să facă acest lucru neacordându-i străinului mai mult decât îi acordase anterior cetăţeanul propriu. Si se străduieşte să îl apere pe acesta din urmă de cheltuieli suplimentare şi în procesele civile, însă nu precizează cum.

Sarcina articolului sus-amintit a fost, cu siguranţă aceea de a oferi asigurări cu privire la faptul că nu este interzis ca două părţi maghiare să îşi răspundă reciproc în limba maghiară.

Ca o încoronare a mistificării şi a baterii pasului pe loc, timp de aproximativ 90 de ani, emanciparea lingvistică este degradată încă o dată la nivelul dreptului de utilizare a interpretului.

Informare parţială pe banii contribuabililor

Legea nr.544/2001 asigură cetăţenilor dreptul la accesul liber la informaţiile de interes public. Orice instituţie publică are obligaţia să asigure într-un fel acest drept cetăţenilor. Nu este o favoare, ci dreptul nostru, al tuturor. Dar ce se întâmplă dacă suntem dezinformaţi, şi cine răspunde în atare situaţie?

Zilahi Imre, viceprimar?

O cunoştinţă de-a mea din Statele Unite ale Americii mi-a atras atenţia că potrivit site-ului www.szekelyudvarhely.org, Zilahi Imre încă mai figurează pe postul de viceprimar al Odorheiului Secuiesc. Am căutat rapid site-ul, şi într-adevăr a avut dreptate, întrucât pe site-ul oraşului s-a oprit timpul în loc, Zilahi Imre fiind menţionat în funcţia de viceprimar, cu toate că între timp Partidul Verde i-a retras şi sprijinul politic. Si dacă tot am accesat site-ul, l-am mai răsfoit puţin. Am constatat că exceptând câteva pagini, totul a rămas ca pe vremea lui Szasz Jeno. Astfel că locuitorii oraşului nu prea pot afla nimic interesant, sau de actualitate din informaţiile cu caracter general şi depăşite.

Site doar în limba română

Si site-ul prefectului judeţului Harghita este plin de vechituri, ca şi un muzeu, şi degeaba caut informări în limba maghiară, că nu găsesc nimic. După câteva clickuri, aflu că prefectul este maghiar. Dacă cetăţeanul se informează de aici, atunci va afla că Ladanyi Laszlo nu este doar prefect, ci deţine în prezent şi funcţia de viceprimar al Odorheiului Secuiesc. Ultimul comunicat de presă a fost postat la data de 09 octombrie 2007, şi cercetând mai profund, am constatat că programul cu publicul cade în responsabilitatea prefectului Constantin Strujan, iar deocamdată, variantele în limba engleză şi maghiară nu sunt disponibile. Păcat.

Jumătate apă, nici jumătate viz

Degeaba căutăm hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean Harghita (CJ) în limba maghiară, întrucât este doar o pierdere de timp. Unele apar în limba română, dar sunt incomplete, iar pe multe pagini, informarea este trunchiată. Aceasta este o parte din programul electoral Un Tinut Secuiesc Puternic? Potrivit site-ului CJ Harghita, viceprimarul Odorheiului Secuiesc, Szasz Jeno, ocupă încă funcţia de consilier judeţean. Noul site este de fapt foarte vechi, varianta în limba maghiară – foarte sărăcăcioasă, deşi teoretic a fost actualizat. Nu se vede. Nici pe site-ul CJ Mureş situaţia nu este mai bună, ultima hotărâre postată în limba maghiară datând din 2006. Dar se poate spune că în varianta în limba română, site-ul este în mare, actualizat la zi.

Două domicilii stabile

Site-ul CJ Covasna impresionează plăcut vizitatorii, totul fiind la zi, atât în limba română cât şi în maghiară. Gazda site-ului îşi face treaba foarte bine. Există totuşi o greşeală estetică: domiciliul stabil al consilierului judeţean Farkas Gyorgy este în localitatea Doboşeni (CV), Strada Principală, numărul 185, când în realitate, locuieşte împreună cu soţia sa în Odorheiu Secuiesc, pe Independenţei numărul 6/11.

Potrivit legilor în vigoare, de mult ar fi trebuit să îşi piardă mandatul din Covasna, întrucât când a solicitat o locuinţă ANL în Odorheiu Secuiesc, a făcut dovada domiciliului său în oraş. Ce îl reţine?

Deocamdată nu şi în maghiară

Degeaba căutăm vreun cuvânt în maghiară pe site-ul prefecturii Covasna, dar mai mult, nu vedem nici unul în engleză – cu toate că este finanţat din fonduri publice – ci doar în limba română. Prefect: Gyorgy Ervin, limba maternă – maghiară.

Si în judeţul Mureş situaţia este similară, aici totuşi informaţiile fiind mai actualizate decât în judeţele vecine, dar nici măcar din întâmplare, nici aici nu găsim vreo informare în limba maghiară, cu toate că au o scuză, prefectul numindu-se Marius Paşcan

Fără sunet, fără imagine

Situaţia nu este mai bună nici în cazul site-urilor parlamentarilor maghiari din România. S-au închis, sunt în revizie, un exemplu fiind cel al parlamentarului Pal Arpad, după ce redacţia Polgari Elet a scris că după alegeri, timpul s-a oprit în loc pe site-ul său. Cea mai simplă soluţie este trecerea site-ului în revizie tehnică, astfel că cetăţeanul nu mai poate afla nimic de activitatea sau promisiunile anterioare ale parlamentarilor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5922 din 04.03.2010, autor B.Kovacs Andras

Româna este predată în Secuime ca limbă străină

Tinerii din Tinutul Secuiesc cresc într-un mediu maghiar, motiv pentru care nu învaţă suficient de bine limba română. Aceştia se lovesc însă de dezavantajele acestei stări atunci când îşi caută un loc de muncă: de multe ori sunt nevoiţi să încerce să-şi găsească un loc de muncă în Ungaria sau mai la vest.

H., un bărbat originar din Sfântu Gheorghe, a absolvit liceul la Miercurea Ciuc. Acesta a precizat publicaţiei noastre că la şcoala sa din Tinutul Secuiesc chiar şi orele de română se desfăşurau în limba maghiară, aşa că înainte de Bacalaureat abia dacă a fost în stare să formuleze corect o propoziţie în limba română.

– Nu am fost forţat şi nici nu m-a interesat să însuşesc limba română, mergeam doar la magazine unde ştiam că vânzătorul mi se va adresa în limba maghiară. Si funcţionarii de la instituţiile publice cunosc limba maghiară, aşa că nici acolo nu suntem obligaţi să vorbim în limba străină – a explicat H. Acesta consideră că rezolvarea acestei situaţii ar fi ca numărul orelor de limba română să fie mult mai mare, respectiv consideră o idee bună ca tinerii secui să lege prietenii şi cu copii români sau ca elevii secui să citească mai multe reviste şi cărţi în limba română.

– Altfel eşti pierdut în această ţară şi eşti etichetat ca fiind un secui degenerat; eu cred că nu putem aştepta să se facă totul pentru noi, ci şi noi trebuie să facem ceva – conchide H.

Cazul lui H. nu este singular. Există generaţii întregi care abia vorbesc româneşte după absolvirea liceului. O situaţie fericită, se poate spune, o au aceia care, după absolvirea liceului, merg să înveţe mai departe la universităţile din Bucureşti, Iaşi sau Timişoara, dat fiind că acolo sunt obligaţi să înveţe limba română. Mulţi dintre cei cărora nu le reuşeşte acest lucru pleacă să caute de lucru în Ungaria sau – bazându-se pe cunoştinţele de engleză, franceză sau germană acumulate mulţumită bunelor tradiţii de predare a limbilor străine din învăţământul românesc – migrează mai către vest.

Si F. din Miercurea Ciuc este de aceeaşi părere. Potrivit acestuia, copiii maghiari din Secuime ar trebui să se uite mai mult la filmele de la televizor subtitrate în limba română. Acesta crede însă că este nevoie şi de o schimbare a mentalităţii şi anume părinţii nu mai trebuie să le spună copiilor că nu este importantă învăţarea limbii române, pe motiv că nici ei nu au învăţat-o şi totuşi că se descurcă. E. a avut noroc că, înainte de a merge la universitate, la Cluj, a învăţat româneşte la liceu, la Iaşi, fiind nevoit acolo să însuşească această limba.

O altă persoană a precizat că generaţia părinţilor lor a învăţat limba română în două moduri: femeile de la televizor iar bărbaţii în armată. Generaţiile actuale pot alege însă din oferta nelimitată de canale TV, iar ei aleg canale TV în limba maghiară, mai mult nici armata nu mai este obligatorie. Astfel, tinerii de acum învaţă româneşte şi mai greu decât părinţii lor. La şcoală, chiar şi limba română este predată de un profesor maghiar, care de multe ori nici el nu o vorbeşte perfect. Nu este deci de mirare că elevii trebui să cumpere examenele, afirmă aceasta.

Acesta concluzionează: – Nu vrem români în oraşele şi satele noastre. Ne opunem românizării şi nu dorim să vorbim în româneşte despre acea moştenire pe care strămoşii noştri ne-au transmis-o în limba maghiară. Vrem autonomie, dar suntem slabi în a crede în ea. Stim că trebuie să învăţăm limba română, însă ne lipseşte dispoziţia.

Mulţi consideră că şcoala poate ajuta la rezolvarea situaţiei. In prezent, chiar şi responsabilii români au înţeles că limba oficială a statului trebuie predată elevilor maghiari ca limbă străină, pentru ca lipsa cunoştinţelor lingvistice să nu-i pună într-o situaţie dezavantajoasă pe piaţa muncii. Legea învăţământului, aprobată în toamna anului trecut, prevede ca limba română să fie predată la clasele de limbă maghiară, până în clasa a zecea, din manuale speciale şi după o programă specială. Elaborarea manualelor corespunzătoare şi a noilor programe sunt însă în urmă, aşa că noile reglementări vor fi puse în aplicare probabil din toamna acestui an.

Sursa: cotidianul Nepszabadsag, din 05.03.2010, autor Tibori Szabo Zoltan

Europarlamentarul Sogor Csaba: Merită să se înveţe limbi!

Printre numeroşii conferenţiari prezenţi la Conferinţa de Tineret din Trei Scaune, desfăşurată la Arcuş, s-a numărat şi europarlamentarul Sogor Csaba. In interviul pe cae ni l-a acordat, ne-a vorbit în primul rând despre problema limbii slovace. El este parlamentarul care a luat cel mai des cuvântul în parlament în legătură cu acest lucru.

– Legea slovacă a limbii reprezintă o temă des dezbătută. Cum încercaţi să-i ajutaţi pe maghiarii din Slovacia?

– Atunci când există o criză economică, apar şi problemele morale şi sociale, iar astfel, soluţiile nu trebuie căutate numai în domeniul economic. Eu consider că legea limbii va fi în vigoare până la alegerile din Slovacia, iar noi, în momentul de faţă, ne străduim ca acest fenomen să nu capete caracterul unei probleme maghiaro-slovace, aşa cum partea română încearcă să transforme problema Roşiei Montane într-una etnică.

-Dacă legea limbii nu este antiminoritară, cum poate fi ea interpretată?

-Consider că prin această lege sunt periclitate drepturile europene la libertate şi la funcţionarea pieţei interne. Am realizat un raport în care am abordat problema multilingvismului ca pe un capital. Am încercat să explic faptul că este necesar ca românii să înveţe limba maghiară, iar bulgarii să înveţe limba română nu din respect faţă de poporul vecin, ci prin prisma interesului economic.

– Care este opinia d-voastră despre actuala generaţie şi de ce consideraţi importante discuţiile organizate de aceasta?

– Marile popoare şi marile imperii s-au distrus atunci când au uitat că provin de undeva şi se duc undeva. Cea mai importantă sarcină a maghiarilor transilvăneni este să înveţe o limbă în plus în comparaţie cu generaţia anterioară.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.14 din 09.03.2010, autor Kustan Magyari Attila

Cererea privind oficializarea limbii maghiare este legitimă -a declarat Eckstein Kovacs Peter, consilier prezidenţial. El a adăugat că lipseşte doar cadrul legal necesar pentru ca în judeţele locuite preponderent de maghiari, limba maghiară să primească acelaşi statut ca şi limba română. Politicianul a evidenţiat faptul că nimeni nu va avea de pierdut în privinţa statutului oficial al limbii maghiare.

Sursa. postul de radio Sepsi Radio, din 16.03.2010

Mişcare în Ardeal pentru utilizarea limbii maghiare!

Un vechi şi prost obicei ardelenesc este că maghiarii s-au obişnuit să se adreseze în limba română pe propriul lor pământ natal, parcă ar fi un fel de turişti sau emigranţi. Când de fapt, ei nu sunt nici una nici alta, dimpotrivă: suntem vechii locuitori ai acestei regiuni, pe pământul înaintaşilor noştrii, chiar şi atunci când frontierele trec peste noi şi chiar şi atunci când au fost modificate, în mod artificial, proporţiile etnice ale localităţilor noastre.

Una din principalele obiective ale autorităţilor române ocupaţioniste a fost (şi din păcate mai este şi în prezent) să desfiinţeze caracterul maghiar al Ardealului pe care au pus stăpânire. Acestui deziderat i-au căzut victime statuile, centrele şi numele străzilor din localităţile noastre. Pe deasupra s-a instituit şi sloganul în România se vorbeşte româneşte! prin care se doreşte <alungarea> limbii maghiare din propria sa casă.

Numai că aici România există de doar 90 de ani, iar de 70 de ani fără întrerupere, în timp ce Ungaria sau Tara maghiară a Ardealului a existat şi a înflorit în acest lor, de-a lungul unui mileniu (şi în ea s-a consolidat şi întărit pe lângă saşi şi populaţia majoritar română).

Deci nu au trecut încă 1000 de ani de când Ardealul aparţine României, însă, chiar dacă nu oficial, nu este interzisă aici utilizarea limbii maghiare. Nimeni nu obligă populaţia maghiară veche din Ardeal să vorbească într-o limbă străină pe propriul său pământ natal, nimeni nu poate obliga ca doi maghiari care se întâlnesc pe stradă, în taxi, în magazine sau instituţii, să vorbească între ei în limba română!

Să nu ne comportăm ca şi cum am fi străini în propria noastră casă! Să spunem mai degrabă <Buna ziua!> (Jo napot kivanok!) aşa cum au făcut-o bunicii şi străbunicii noştri.

Dacă nu înţelegeţi ceea ce urmează să vă spunem, vom încerca în alt fel, dar nu vom permite să renunţăm, de bună voie, să folosim în viaţa cotidiană, limba noastră maternă.

-Suntem, aici, acasă de 1000 de ani, să ne simţim, deci, aici, acasă!

-Să vorbim în limba maghiară, pentru că este limba noastră maternă!

-Să ne adresăm unui alt maghiar în limba noastră comună, pentru că şi unul şi altul suntem maghiari!

– Să ne căutăm şi să ne regăsim unii pe alţii, pentru că suntem mulţi!

-In oraşele locuite încă de populaţie majoritar maghiară, să pretindem de la românii colonizaţi aici să înveţe limba majorităţii, situaţia este similară şi în alte părţi!

-Să pretindem şi acolo unde pe banii noştri obţinem anumite servicii, ca angajaţii să înveţe câteva cuvinte de bază din limba maghiară, pentru că merităm măcar atât, în calitate de populaţie străveche, cât un simplu turist!

-Să ne comportăm natural, ca maghiari, să spunem cu curaj <Buna ziua!>.

In numele celor care au demarat această mişcare, organizatorii conferinţei Cluj Napoca este capitala:

Soos Sandor preşedinte, Tineretul Maghiar Ardelean (EMI)

Szabo Pal Csaba preşedinte, Fundaţia Muzeului Trianon.

Sursa: publicaţia electronică www.Kuruc.hu, din 28.06.2010, autori Soos Sandor si Szabo Pal Csaba

De ce nu ne fructificăm drepturile lingvistice?

Intr-o zi a lunii iunie, pe parbrizul maşinii mele am găsit următoarea înştiinţare: In ziua de 15 iunie vom executa lucrări de amenajare în locul de parcare. Sunteţi rugat să parcaţi în alte locuri. Primăria oraşului Miercurea Ciuc.

Oraşul are 42.000 de locuitori, dintre care 34.000 sunt secui şi 7400 de români, adică 81% secui şi 17% români.

Tinând cont de aceste procente, m-aş fi aşteptat ca înştiinţarea să-mi fie adresată în limba maghiară. Cu atât mai mult cu cât pe Pământul Secuiesc -din care face parte şi Miercurea Ciuc- limba regională este maghiară.

O altă cauză a abordării acestei probleme aparent nesemnificative se referă la faptul că fiecare maghiar transilvănean doreşte să se poată simţi bine undeva. Poate fi căminul, familia, cercul de prieteni, biserica sau toate acele locuri în care se vorbeşte în limba maghiară sau în care se manifestă respect faţă de diversitate.

Trebuie să existe un loc în care omul să se poată simţi bine. Acest loc în care şi limba maghiară să se simtă ca acasă este, în momentul de faţă, în România, Pământul Secuiesc. Statul nu o limitează în mod oficial dar nici nu insistă asupra utilizării limbii maghiare. Se pare că România, care potrivit Constituţiei este stat naţional unitar şi indivizibil, este stat unilingv, unde nu există decât limba română. Secuii trebuie să înveţe limba română, însă românii care s-au stabilit recent nu trebuie să cunoască limba maghiară. In Canada care are 32 de milioane de locuitori, 70% dintre locuitori sunt vorbitori de engleză, iar 23% -vorbitori de limbă franceză. In regiunea Quebec, francezii -majoritari aici (5 milioane)- sunt dispuşi să vorbească doar în limba franceză şi se aşteaptă să poată utiliza limba franceză oficial pe teritoriul ţării.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6068 din 25.08.2010, autor Beder Tibor

Miercurea Ciuc fără inscripţie românească

Poliţia va amenda Primăria localităţii Miercurea Ciuc şi va demara cercetări în cazul autorilor necunoscuţi care au acoperit cu scriere runică inscripţiile în limba română de pe indicatoarelor rutiere amplasate la intrarea şi la ieşirea din oraş. In noaptea de marţi spre miercuri, pe cele şase indicatoare rutiere erau lizibile doar inscripţiile în limba maghiară şi cele cu scriere runică.

Gheorghe Filip, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului judeţean de poliţie Harghita, a declarat că o astfel de acţiune lezează legile în vigoare şi vor fi demarate cercetări pentru depistarea autorilor. Reprezentanţii Primăriei Miercurea Ciuc au declarat că nu au autorizat denumirile cu scriere runică şi că au aflat despre ele de la ziarişti.

Nu am autorizat acest lucru. In urmă cu jumătate de an, noi am fost cei care am iniţiat acest lucru. Noi, Primăria, am vrut să postăm inscripţii cu scriere runică, însă cererea ne-a fost respinsă de tribunal. Acum aud de la d-voastră că cineva a postat astfel de inscripţii. Se pare că acesta este răspunsul la faptul că poliţia s-a legat de inscripţiile în limba maghiară şi a amendat Primăria -a declarat viceprimarul Szoke Domokos. După amiază, angajaţii primăriei au îndepărtat autocolantele. In opinia viceprimarului, acest lucru s-a făcut pentru remedierea situaţiei fără a fi generate noi diversiuni.

Olguţa Vasilescu, senator social-democrat, a făcut apel la ministrul de interne Traian Igaş, să adopte măsurile necesare în vederea îndepărtării acestei provocări şovine. In opinia sa, în spatele acestui atac cu caracter şovin se află primarul localităţii Miercurea Ciuc , Raduly Robert.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6099 din 30.09.2010

Poşta învaţă limba maghiară

Ministerul Comunicaţiilor a declarat că în filialele Poştei din localităţile în care populaţia maghiară reprezintă peste 20 % din localnici, utilizarea limbii maghiare va fi obligatorie. Hotărârea adoptată de consiliul director al Poştei Române prevede utilizarea tăbliţelor, afişelor şi indicatoarelor bilingve, precum şi cunoaşterea limbii minorităţilor de către angajaţii care au contact cu clienţii.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, Moldovan Jozsef a declarat că utilizarea limbii maghiare va fi obligatorie în filialele din localităţile în care populaţia maghiară reprezintă peste 20 %. Luna trecută, consiliul director al Poştei Române, care este subordonată Ministerului, a adoptat o hotărâre referitoare la utilizarea limbii minorităţilor, iar în prezent se analizează modalitatea de aplicare a acesteia, a precizat secretarul de stat, care de la desemnarea sa de la începutul anului în această funcţie a solicitat adoptarea hotărârii respective invocând faptul că Poşta asigură servicii publice, astfel că potrivit Chartei Limbilor este obligată să asigure utilizarea limbii minorităţilor în localităţile în care procentul minorităţii depăşeşte 20 %. Moldovan Jozsef a declarat că aplicarea hotărârii va necesita timp întrucât trebuie analizate aspectele financiare, de exemplu, care vor fi cheltuielile suplimentare necesare pentru tăbliţele sau afişele bilingve. Lucrăm pe etape, nu vrem să perturbăm activitatea Poştei, dar este important ca acolo unde procentul minorităţii depăşeşte 20 %, în oficiile poştale să fie afişe bilingve, iar factorul poştal, şi angajaţii care lucrează în serviciul public să vorbească limba minorităţii a declarat secretarul de stat. Moldovan a mai precizat că în prezent, în cadrul Poştei Române are loc o restructurare, astfel că a solicitat conducerii Poştei să aibă în vedere faptul că este obligatorie angajarea unui personal care vorbeşte limba minorităţii. Secretarul de stat speră ca în bugetul de anul viitor al instituţiei să fie incluse şi cheltuielile necesare realizării afişelor şi indicatoarelor bilingve, şi deja la începutul anului viitor, o parte din hotărâre să fie aplicată. Pentru asigurarea bilingvismului documentelor tipizate încă trebuie elaborată o metodologie. In opinia lui Moldovan, în cazul oficiilor poştale din Tinutul Secuiesc, probabil că deja s-a realizat bilingvismul, dar este important ca asigurarea acesteia să fie obligatorie instituţiei. Aceasta va fi o realizare importantă din perspectiva extinderii domeniilor de utilizare ale limbii maghiare a precizat secretarul de stat. Benedek Csilla, directorul tehnic al oficiului poştal judeţean Covasna a Poştei Române a declarat publicaţiei Kronika că la mai multe oficii poştale din mediul rural au fost deja amplasate afişele bilingve, în acelaşi timp majoritatea angajaţilor au naţionalitatea maghiară, dar şi românii vorbesc limba maghiară, astfel că în cazul oficiilor poştale din Tinutul Celor Trei Scaune introducerea obligativităţii utilizării limbii maghiare nu va crea probleme sau perturbări. Potrivit ştirilor anterioare, Mişcarea Devotamentului Civic din Târgu Mureş, în cadrul programului Bilingvismului a testat serviciile poştale din Ardeal. Au trimis scrisori cu datele scrise în limba maghiară şi au verificat dacă acestea au fost transmise destinatarilor de către Poşta Română. Pe parcursul testului s-a constatat că majoritatea scrisorilor pe care figurau numele destinatarului şi adresa în limba maghiară, cu numele străzilor în maghiară au ajuns la destinatari. Scrisorile au fost trimise la adrese din Târgu Mureş, Sovata, Miercurea Nirajului, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe şi Aiton din judeţul Cluj. In cazul scrisorilor din judeţul Mureş, uneori adresa a fost tradusă în limba română, însă în Covasna, scrisorile au ajuns la destinatari nemodificate. In opinia purtătorului de cuvânt al Poştei Române, scrierea adresei în limba maghiară este o problemă numai atunci când poştaşul care duce scrisorile nu cunoaşte limba maghiară.

Sursa: cotidianul Kronika, nr.215 din 03.11.2010, autor Biro Blanka

Limba recomandatelor

De fapt trebuie să ne bucurăm de faptul că în localităţile în care populaţia maghiară depăşeşte 20 %, alături de afişul în limba română a cuvântului Poştă va figura şi cel în limba maghiară. Astfel nici la Miercurea Nirajului sau la Sânzieni nu se va întâmpla ca cineva din cauza dificultăţilor lingvistice să intre la coafor cu scrisoarea pe care vrea s-o transmită. Situaţia va fi şi mai bună pentru că la oficiile poştale cu mai multe ghişee va fi afişate în limba maghiară expedierea recomandatelor sau expedieri colete, iar dacă şi poştaşul va înţelege că vrem să trimitem un colet atunci chiar nu vom mai avea de ce ne plânge. Ceva similar se poate sesiza şi din declaraţiile formulate de secretarul de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, de care aparţine Poşta Română. Insă pentru ca cineva să înţeleagă care sunt dificultăţile lingvistice cu care ne confruntăm la Poştă, uneori ar fi indicat să se intre într-un oficiu poştal şi să se expedieze o scrisoare sau un colet. Pentru că pe parcursul unor astfel de proceduri se poate afla că mai importantă decât problema afişelor este limba de expediere şi de completare a formularelor tipizate. Pe parcursul expedierii unui colet s-ar putea afla că majoritatea expedierilor nu trebuie transmise local destinatarului, şi în cazul poştei, procentele etnice locale nu au nici un rost. Principala întrebare este dacă scrisoarea expediată din Dorohoi va ajunge pe strada Fenyo (Bradului – n.n.) din Cristuru Secuiesc, dacă a fost completată adresa în limba maghiară. Oare cei de la oficiul poştal din Ditrău ştiu în ce direcţie trebuie să trimită coletul expediat în Târnăveni? Si în plus, în cazul în care vor fi recomandate în limba maghiară, oare poştaşul din Strehaia se va descurca atunci când va căuta destinatarul? Evident problema bilingvismului Poştei Române este similară cu cea a limbii oficiale a ţării. Poşta va fi într-adevăr bilingvă atunci când şi limba maghiară va primi statutul de limbă oficială. Bilingvismul propus acum are valoarea potcoavelor puse pe un cal mort. De asemenea trebuie să se sesizeze şi faptul că nu lipsa bilingvismului este cea mai importantă problemă a Poştei Române, ci faptul că serviciile oferite stagnează pe la nivelul anilor 70 – 80. Intrarea într-un oficiu poştal este ca o călătorie în timp, la fel ca şi aşteptarea momentului în care funcţionarul scoate caietul cu copertă de carton de lângă ghişeul în formă de semicerc, şi cu indigo, începe să completeze datele. Nu e de mirare faptul că în prezent, cei care preferă să trimite colete prin poştă, şi nu prin intemediul vreunei firme de curierat rapid sunt priviţi aproape ca şi proştii.

Sursa: cotidianul Kronika, nr.215 din 03.11.2010, autor Gazda Arpad

Sf. Gheorghe, 9 martie 2011

Biroul de  presă al CESCH