Astazi, 18 februarie 2011, se va desfasura la Miercurea Ciuc, in incinta centrului multifunctional din cadrul Consiliului Judetean Harghita, cu incepere de la ora 18:00, un “maraton de lectura” din “opera” criminalului de razboi Wass Albert. Manifestarea este sustinuta de catre Consiliul Judetean Harghita, informeaza avertizorul public Dan Tanasa, care mai nou este si presedinte al filialei PC Spania.

Pentru a lamuri de la inceput care este condamnarea lui Wass Albert, ucigasul de romani si evrei in timpul ocupatiei horthyste, am publicat mai intai Sentinta definitiva a Curtii de Apel Cluj din 10 martie 2008 in articolul Un criminal de razboi antisemit si antiroman sarbatorit cu fast de Consiliul Judetean Harghita. Tesu Solomovici si Dan Tanasa despre Wass Albert »

Revenim, apeland la arhiva, cu situatia legata de busturile lui Wass Albert, comparativ cu cele demolate ale Maresalului Antonescu, situatie ramasa valabila si astazi.

Criminalul Wass Albert loveşte din nou

În parcul memorial din centrul oraşului Odorheiu Secuiesc a fost amplasat un nou bust al celui care a fost contele Wass Albert * Acesta a fost condamnat la moarte în contumacie (în lipsă) în anul 1946, de Tribunalul Poporului Cluj, pentru crime de război, documentate şi la Muzeul Holocaustului * Primăria Odorheiu Secuiesc încalcă prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 31, din 13 martie 2002

În parcul memorial din centrul oraşului Odorheiu Secuiesc a fost amplasat un nou bust al lui Wass Albert (al treilea, după alte două aflate în judeţul Mureş), considerat de autorităţile române criminal de război. Amplasarea bustului s-a făcut în ciuda faptului că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31 din 2002 interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Pentru a nu stârni reacţii prea vehemente, bustul a fost amplasat fără ca pe soclu să fie inscripţionat numele lui Wass, ci doar sintagma “Vandor szekely – Secuiul rătăcitor”. Asemanarea este, insa, incontestabila.

Amplasarea bustului în inima judeţului Covasna nu a rămas fără urmări, Asociaţia Comunitară a Românilor din Odorheiul Secuiesc (ACROS) protestând împotriva acestei noi încălcare a legislaţiei. Reacţia autorităţilor a fost nulă, mai ales în judeţ, unde Primăria Odorheiu Secuiesc este deţinută de Szasz Jeno, liderul Uniunii Civice Maghiare, un militant pentru promovarea cultului contelui maghiar.

De altfel, Szasz a supervizat tipărirea de calendare pe anul 2006, care au ca motto citatul”Om şi maghiar cu credinţă de nestrămutat”, atribuit lui Wass Albert.

Acţiuni de protest a iniţiat şi Asociaţia “Cultul Eroilor” din Covasna, care au rămas, din nou, fără ecou. De altfel, acţiunea municipalităţii din Odorheiul Secuiesc a fost trecută cu vederea nu doar de autorităţile publice, dar şi de cea mai mare parte a societăţii civile. Asta, în ciuda faptului că exista deja un precedent în judeţul Mureş, unde în urmă cu patru ani, un gest similar i-a ofensat liderii partidelor româneşti, ajungându-se până în instanţă. Dar acum UDMR este la guvernare şi…

UDMR îl adoră pe Wass

Personalităţi de vârf ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România sunt implicate în promovarea cultului criminalului de război Wass Albert. La Târgu Mureş, editura Mentor este controlată de preşedintele UDMR, Marko Bela, care deţine 45 la sută din acţiunile firmei. Mentor a editat o serie de lucrări în care se sprijinea reabilitarea lui Wass Albert. Lucrările respective pot fi considerate cu uşurinţă şovine, din moment ce românii sunt caracterizaţi aici prin epitete de genul “viermi” sau “animale ţigăneşti”. Editura Mentor s-a luptat pentru drepturile de editare a operei criminalului de război Wass Albert cu editura ungară “Krater”.

Un alt membru de bază al UDMR, senatorul Frunda Gyorgy, a înaintat în anul 2002 procurorului general al României o cerere privind anularea sentinţei prin care Wass Albert a fost condamnat, imediat după război, pentru crimele comise în 1940, când Ardealul a fost ocupat de trupele horthyste.

În 1946, contele Wass Albert a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului Cluj. În hotărârea nr. 1, pronunţată în şedinţa publică din 13 martie, se preciza că Wass Albert a ordonat arestarea a patru săteni din comuna Sucutard, judeţul Cluj, unde se aflau moşiile familiei, iar în “22 septembrie 1940, pe când lumea ieşea din biserică, cei patru arestaţi au fost duşi sub pază militară în comuna }aga, unde a doua zi dimineaţa au fost împuşcaţi şi aruncaţi în groapa comună”. O zi mai târziu, în comuna Mureşenii de Câmpie, situată la şapte kilometri de comuna Sucutard, o patrulă de 12 soldaţi este trimisă la casa preotului Andrei Bujor, “cu ordinul precis de a extermina împreună cu toată familia şi pe cei arestaţi în aceiaşi după masă… Soldaţii… îi împuşcă pe toţi… Toate victimele, în număr de 11, sunt îngropate în aceeaşi noapte în curtea casei preotului, într-o groapă improvizată…”. Asociat acelor crime împotriva românilor şi evreilor şi condamnat la moarte, Wass nu a fost reabilitat niciodată în România. De fapt, potrivit unor informaţii neconfirmate, sentinţa de condamnare la moarte a fost confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război. Până la acel moment, Wass Albert era cunoscut doar ca un apreciat scriitor, şcolit în străinătate, la universităţile din Debrecen, Hochenheim sau Paris.

Tatăl criminal, fiul general

“Criminalul de război”, cum este catalogat în România, Wass Albert de Czege a avut şase copii. Cel mai celebru dintre urmaşi este Huba Wass, care a ajuns până la gradul de general de brigadă în Armata SUA. Huba Wass s-a născut la Cluj în 1941, iar 23 de ani mai târziu absolvea, ca şef de promoţie, Academia Militară Westpoint. Generalul de brigadă, acum în rezervă, este recunoscut ca fondatorul şcolii de studii militare avansate de la Fort Leavenworth, Kansas, unde a fost şi primul director, sau ca arhitectul doctrinei despre lupta aeriană şi terestră. A fost combatant în Vietnam, Palmer McGrew scriind o carte bazată pe experienţa trăită alături de acesta. Istoria carierei sale militare mai consemnează că Wass a participat la planificarea operaţiunii \”Furtuna în deşert\”, ca unul din cavalerii Jedi. A deţinut funcţia de şef al Arms Control Branch, Biroul Comandamentului forţelor aliate din Belgia. Aproape de o numire în fruntea trupelor NATO din Europa de Est, Huba Wass a fost retras, după intervenţia, se pare, a comunităţii evreieşti. Iar ancheta Trustului GAZETA a contribuit, de asemenea, la decizia care l-a trimis pe Huba Wass în Africa de Sud. Andreas Wass, fiul cel mai mic al scriitorului, este cetăţean german, locuieşte la Hamburg, unde este profesor de economie, deţinând în acelaşi timp funcţia de director tehnic al uzinei Volkswagen-Audi din Wolfsburg. Acesta este căsătorit cu sora soţiei preotului reformat Bartha Jozsef din Lunca Mureşului, comuna Aluniş. Părintele paroh este cel care a avut iniţiativa de a amplasa în curtea Parohiei din localitate bustul lui Wass Albert, fapt ce a dat naştere unor vii dispute naţionaliste, şi nu numai.

Busturile lui Wass, nedemolate

În 12 august 2001, la Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice, condusă de Pako Benedek, a fost dezvelit un alt bust al lui Wass Albert. Cele două iniţiative au fost aspru criticate şi contestate, ajungându-se ca în 5 ianuarie 2003, prin adresa 377 a Prefecturii Mureş, remisă celor două primării, să li se solicite parohilor să îndepărteze busturile până la sfârşitul lunii februarie. Nici unul din parohi nu s-a conformat. Mai mult, preotul Bartha Jozsef l-a disculpat, susţinând că scriitorul-moşier a fost examinat de trei ori în decursul vieţii în legătură cu presupusele sale crime de război. Comisiile, din care au făcut parte şi reprezentanţii organizaţiei evreieşti Wiesenthal, nu au descoperit vreo pată în trecutul lui Wass. Bartha susţine că Wass nici măcar nu se afla în Sucutard atunci când au fost comise crimele. “Martorii oculari care au depus mărturie au declarat că el nu era acolo, fiind plecat în munţi, pentru că atunci se trasau noile graniţe între România şi Ungaria. Procesul a fost unul la comandă, stalinist, tipic pentru acea perioadă în care trupele ruseşti erau încă aici. În America, trecutul lui este curat. După Revoluţie şi familia lui Wass a crezut că tatăl va fi reabilitat în România. Se pare că va fi reabilitat la cererea guvernului america\”. Totuşi, în ciuda acestor argumente, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a fost sesizată de prefect pentru a demara urmărirea penală împotriva celor doi parohi, pasibili la acel moment de o pedeapsă cu închisoarea între şase luni şi cinci ani. Acţiunea s-a stins însă la fel cum a pornit.

Cu toate că s-a vorbit în ultimii ani foarte mult despre reabilitarea lui Wass, nici în prezent instanţele româneşti nu au dat un verdict prin care contele scriitor să fie scos din “panoplia” ruşinoasă a criminalilor de război. Fapt ce nu împiedică, totuşi, comunitatea maghiară să îi perpetueze memoria şi opera.

Wass vs. Antonescu

În prezent, Wass Albert mai are în România un bust în curtea şcolii din Lunca Mureşului, judeţul Mureş, şi unul în curtea Bisericii romano-catolice din Reghin.

În ciuda Ordonanţei de urgenţă, care interzice onorarea publică a persoanelor condamnate pentru crime de război, autorităţile nu se sinchisesc să ia măsuri. Nu acelaşi lucru însă se poate spune despre un bust al lui Ion Antonescu, amplasat în curtea unei biserici ctitorite de mareşalul însuşi la Bucureşti. Bustul a fost încastrat într-un coşciug de tablă, invocându-se Ordonanţa de Urgenţă. Aceasta nu pare însă să funcţioneze în cazul Wass Albert.

Sinucidere ciudată

Este posibil ca cele două masacre imputate oficial contelui Wass Albert să nu fie singurele pentru care acesta s-a făcut responsabil. Colonelul (r) Vasile T. Suciu, preşedintele filialei Mureş a Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor şi Martirilor”, susţine că Wass nu este străin nici de masacrul de la Sărmaş, din septembrie 1944, în care au fost ucişi 126 de evrei şi mai mulţi români. În plus, potrivit unei informaţii neconfirmate, arhivele fostei securităţi ar conţine date despre un presupus ordin dat de conte subprefectului de Someş, Schilling Janos (condamnat pentru crime de război şi mort în penitenciarul Aiud), ordin prin care toţi evreii din judeţul Someş trebuiau concentraţi la Dej, pentru a fi deportaţi în Germania şi exterminaţi. Conform unei alte informaţii, în fapt, mai mult o ipoteză, contele Wass Albert s-ar fi sinucis în 1998 pentru că investigaţiile organizaţiilor evreieşti ar fi ajuns mult prea aproape de trecutul său.

Ligia VORO / Ziarul de Mures