Unde se mai afla Romania la Marea Neagra?
O analiza de Corneliu Vlad
Prin parteneriatul strategic pe care l-a stabilit, in ianuarie 2011, cu Ucraina, Turcia isi activizeaza relatiile cu unul dintre riveranii pe o mare intindere la Marea Neagra si da perspectiva colaborarii extinse intre doua state care nu fac parte din Uniunea Europeana. Mai mult, Ankara si Kievul, au tinut sa remarce, in mod explcit, ca pe langa ridicarea la un nivel superior a colaborarii bilaterale, parteneriatul lor strategic, care va fi supervizat de un Consiliu ce se va intruni anual la cel mai inalt nivel, va sta si sub semnul dezideratului comun al celor doua state de a deveni membre ale Uniunii Europene.
Cooperarea bilaterala se va dezvolta pe multe planuri – politic, economic, comercial, cultural, in sfera sociala, ba chiar si la nivelul principalelor agentii de presa din cele doua tari.
Daca liderul parlamentului ucrainean declara, cu prilejul vizitei din ianuarie la Kiev a premierului turc, ca Marea Neagra nu desparte, ci uneste cele doua tari, un ziarist turc preciza, cu aceeasi ocazie, ca distanta dintre ele poate fi parcursa, cu avionul, in numai o ora si jumatate.
Expertii au un teren generos de analize si interpretari in privinta impactului noii linii de forta din Marea Neagra. Cei doi parteneri au cele mai lungi zone de coasta din bazinul pontic, iar faptul ca Turcia are un parteneriat strategic si relatii excelente si in ascensiune si cu Rusia, va imprima in mod cert o noua dinamica “sinergiei Marii Negre”, atat de invocata, dar mai degraba la modul abstract. Daca pana acum se remarca pe un ton de satisfactie faptul ca NATO si-a intarit pozitia in regiunea Marii Negre prin aderarea Romaniei si Bulgariei la Alianta, noua formula de relatii (tripartite, dar luata, deocamdata, doi cate doi) Ankara-Moscova-Kiev pune Europa Unita in fata unei noi situatii geopolitice. Si aceasta, incepand din primul semestru al anului 2011, cand Dunarea devine, in sfarsit, subiect prioritar pe agenda UE.
O abordare cuprinzatoare a problematicii Marii Negre, intre UE si statele care-i sunt membre, pe de o parte, si celelalte state de la Marea Neagra, pe de alta parte – Turcia, Ucraina, Rusia, dar si Georgia, va trebui, probabil, sa se produca, in mod firesc intr-un cadru mai eficient decat cel al actualei Cooperari Economice la Marea Neagra, tot mai sterila, ca rezultate, de la an la an. Caci aderarea Turciei si a Ucrainei la UE devine pentru aceste tari un tarm tot mai indepartat, iar Europa Unita, asaltata de propriile sfidari, in formatul actual, cu greu si-ar putea imagina, intr-un viitor previzibil, modul de functionare intr-o paradigma considerabil largita, prin admiterea a doua mari state europene, si ca suprafata, si ca populatie – Turcia si Ucraina. O Europa Unita cu Turcia si Ucraina ar fi o Uniune Europeana cu totul diferita de cea actuala. Binomul Turcia-Rusia-Ucraina este un semnal ca, la orizontul UE se profileaza o noua sfidare, chiar daca nu neaparat una abraziva. De altfel, ziarul “Zaman” tinea sa dea asigurari dupa lansarea formulei speciala de colaborare Kiev-Ankara, ca “Turcia nu intentioneaza sa accentueze rivalitati, ci sa prefigureze o arhitectura a pacii regionale, sa extinda avantajele comune si ale fiecaruia”.
Ankara a si anuntat ca, dupa parteneriatele speciale cu Moscova si Kievul, intentioneaza o actiune similara si cu Bulgaria. Despre Romania, deocamdata?, nici un cuvant. Mai suntem oare riverani la Marea Neagra pentru vecinii nostri maritimi?
Karadeniz Press – portal partener Ziaristi Online
